14,4 MILIOANE DE LEI PENTRU LUMINĂ SOLARĂ. 500 DE STÂLPI REPARAȚI, PANOURI AJUNSE ÎNTR-UN MAL DE PĂMÂNT ȘI UN PROIECT DE DEZAFECTARE LA MĂRGINENI!

INVESTIGAȚII • BANI EUROPENI • ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ:O INVESTIȚIE EUROPEANĂ CU 1.606 STÂLPI, DEFECȚIUNI DOCUMENTATE ÎNCĂ DIN 2016 ȘI INTERVENȚII RECUNOSCUTE OFICIAL ÎN 2017. ÎN SEPTEMBRIE 2026, PANOURI FOTOVOLTAICE SCOASE DIN UZ AU FOST FOLOSITE PENTRU SUSȚINEREA UNUI MAL, IAR GARDA DE MEDIU A APLICAT AMENZI DE 22.000 DE LEI. ÎN OCTOMBRIE, PRIMĂRIA A PROPUS DEZAFECTAREA UNOR INSTALAȚII SOLARE. CE S-A ÎNTÂMPLAT CU BANII, ECHIPAMENTELE ȘI PROMISIUNILE?

În 2016, comuna Mărgineni, județul Bacău, finaliza un sistem de iluminat public alimentat din energie solară, cu o valoare comunicată de 14,4 milioane de lei.

Era o investiție prezentată drept o premieră pentru mediul rural băcăuan.

În toate cele opt sate ale comunei fuseseră montați 1.606 stâlpi, fiecare echipat cu panouri fotovoltaice, acumulatori, controler și corp de iluminat LED.

Promisiunea era simplă: energia soarelui urma să lumineze străzile.

Numai că, după câteva luni, apa pătrundea la acumulatori, iar numeroase lămpi nu funcționau corespunzător.

În februarie 2017, primarul de atunci, Ionel Popa, declara că executantul remediase deja problemele la 500 de stâlpi de pe Calea Moinești și că urmau intervenții în alte zone.

Aproape un deceniu mai târziu, povestea iluminatului solar din Mărgineni revenea în atenția publică printr-un episod greu de imaginat la inaugurarea investiției.

În septembrie 2026, Televiziunea Română prezenta stâlpi și panouri fotovoltaice provenite, potrivit reportajului, dintr-un proiect european mai vechi, folosite pentru sprijinirea unui mal de pământ.

Primarul Ioan Gheorgheș își asuma soluția provizorie.

Garda de Mediu intervenea și aplica două amenzi totalizând 22.000 de lei, precum și un avertisment, în legătură cu gestionarea unor panouri fotovoltaice scoase din uz.

Iar la 20 octombrie 2026, administrația locală iniția Proiectul de hotărâre nr. 72 privind scoaterea din funcțiune și dezafectarea unor instalații individuale de iluminat public alimentate din energie solară.

În 2016, problema era apa din acumulatori. În 2017, administrația vorbea despre sute de stâlpi remediați. În 2026, panouri dintr-un vechi proiect european ajungeau să sprijine un mal, iar Primăria pregătea dezafectarea unor instalații solare.

Între aceste momente se află o întrebare legitimă, de interes public: care este bilanțul real al investiției?

## 1. ÎNCEPUTUL: MILIOANE DE LEI ȘI PROMISIUNEA UNUI SISTEM DURABIL

În martie 2014, publicația Adevărul relata despre dificultățile întâmpinate de procedura de achiziție pentru sistemul fotovoltaic din Mărgineni.

Investiția era estimată atunci la aproximativ 3,5 milioane de euro, iar licitația fusese contestată.

Primarul de atunci, Marcelin Șolot, apăra cerințele tehnice ale proiectului și insista asupra calității echipamentelor.

Durabilitatea instalațiilor și respectarea condițiilor finanțării europene reprezentau preocupări declarate ale administrației.

Relatarea din 2014 menționa un sistem proiectat pentru 1.706 stâlpi.

La finalizarea investiției, numărul comunicat avea să fie de 1.606.

Diferența de 100 de stâlpi nu constituie, prin ea însăși, dovada unei nereguli.

Ea necesită însă o explicație documentară, prin confruntarea proiectului inițial cu documentația tehnică finală, eventualele modificări contractuale și recepția lucrărilor.

## 2. 2016: 1.606 STÂLPI ȘI 14,4 MILIOANE DE LEI

La 1 ianuarie 2016, Deșteptarea anunța finalizarea investiției începute în 2013.

Valoarea totală comunicată era de 14,4 milioane de lei, dintre care 11,7 milioane de lei reprezentau finanțare europeană nerambursabilă.

Diferența aritmetică era de 2,7 milioane de lei. Structura exactă a finanțării trebuie însă stabilită din contract și din documentele de decontare.

Sistemul cuprindea 1.606 stâlpi metalici, fiecare având două panouri fotovoltaice, doi acumulatori, un controler și un corp LED.

Echipamentele deserveau satele Mărgineni, Barați, Trebeș, Valea Budului, Luncani, Poiana, Podiș și Pădureni.

Investiția urmărea reducerea dependenței de alimentarea convențională cu energie electrică și furnizarea iluminatului public printr-un sistem autonom.

Tehnologia avea însă o condiție esențială: funcționarea corespunzătoare a componentelor și capacitatea acumulatorilor de a asigura iluminatul în perioadele fără soare.

Acesta avea să devină unul dintre punctele vulnerabile ale proiectului.

## 3. APRILIE 2016: APA PĂTRUNDEA LA ACUMULATORI

La 14 aprilie 2016, jurnalistul Gheorghe Bălțătescu publica în Deșteptarea articolul „Mărgineni: Iluminatul cu fotovoltaice a fost «inundat»”.

Relatarea pornea de la sesizările locuitorilor. Unele lămpi nu funcționau, iar altele luminau foarte slab.

Jurnalistul traversase comuna, de la Podiș până la sediul Primăriei, și constatase numeroase corpuri de iluminat nefuncționale.

Primarul interimar Ionel Popa confirma problemele. Apa pătrunsese la acumulatori, iar constructorul fusese solicitat să intervină în perioada de garanție. Era invocată și încărcarea insuficientă a acumulatorilor în perioadele cu radiație solară redusă.

Cele două probleme erau distincte. Prima privea protecția echipamentelor împotriva intemperiilor. A doua privea autonomia energetică a sistemului. Ambele afectau serviciul pentru care fuseseră cheltuite milioane de lei.

La câteva luni după finalizare, defecțiunile erau deja documentate public și recunoscute de administrație.

## 4. FEBRUARIE 2017: PRIMARUL CONFIRMA REMEDIEREA A 500 DE STÂLPI

Un document jurnalistic suplimentar schimbă semnificativ profunzimea investigației.

La 13 februarie 2017, într-un interviu acordat jurnalistei Elena Țintaru de la Deșteptarea, primarul Ionel Popa revenea asupra problemelor iluminatului solar.

Edilul declara că sistemul cuprindea 1.606 stâlpi, amplasați pe aproximativ 80 de kilometri de drumuri.

Potrivit explicațiilor sale, problemele cu pătrunderea apei în cutiile acumulatorilor apăruseră la șase-șapte luni după recepție.

Primarul preciza că executantul remediase situația la 500 de stâlpi de pe Calea Moinești.

Intervențiile constaseră în înlocuirea acumulatorilor și izolarea lor.

Pentru alte zone în care persistau probleme, constructorul urma să continue lucrările de remediere, potrivit declarației edilului, pe cheltuiala sa.

Această mărturie are o valoare documentară importantă. Nu mai vorbim doar despre sesizările unor locuitori sau despre observațiile unui jurnalist. Vorbim despre o declarație oficială privind intervenții efectuate la sute de stâlpi.

Raportul dintre cei 500 de stâlpi menționați și totalul de 1.606 este de aproximativ 31,1%.

Calculul este simplu: 500 împărțit la 1.606, înmulțit cu 100. Procentul nu reprezintă rata totală a defecțiunilor din sistem și nici procentul instalațiilor definitiv compromise. El arată numai ponderea stâlpilor la care primarul declara că fuseseră efectuate remedieri până la momentul interviului.

Aproape o treime din numărul total al stâlpilor figura, potrivit declarației primarului din februarie 2017, în categoria celor la care executantul intervenise deja.

Este unul dintre cele mai importante repere pentru reconstituirea istoricului tehnic al investiției.

## 5. SEPTEMBRIE 2026: PANOURI FOTOVOLTAICE TRANSFORMATE ÎN SPRIJIN PENTRU UN MAL

La 13 septembrie 2026, TVR Info prezenta o intervenție neobișnuită în comuna Mărgineni. Un mal de pământ fusese sprijinit cu stâlpi metalici și panouri fotovoltaice. Potrivit reportajului, materialele proveneau dintr-un proiect mai vechi finanțat cu fonduri europene și reprezentau bunuri aflate la dispoziția administrației locale.

Primarul Ioan Gheorgheș își asuma soluția. Explicația sa privea necesitatea menținerii accesului autovehiculelor și caracterul provizoriu al intervenției. Era avută în vedere o soluție definitivă. Această justificare trebuie consemnată corect.

Dar urgența unei intervenții nu răspunde automat întrebărilor privind adecvarea materialelor utilizate și statutul lor patrimonial. Panourile fotovoltaice sunt echipamente proiectate pentru captarea energiei solare. Folosirea lor pentru susținerea unui teren reprezintă o utilizare diferită de destinația tehnică inițială.

În plus, materialele provenite dintr-o investiție publică trebuie să poată fi identificate și urmărite în evidențele administrației.

Cum au ajuns panourile dintr-un proiect european de iluminat public să fie folosite pentru consolidarea unui mal?

Reportajul documentează situația și explicația primarului. Identificarea exactă a echipamentelor în inventarul investiției de 14,4 milioane de lei necesită însă documente patrimoniale suplimentare.

## 6. GARDA DE MEDIU: AMENZI DE 22.000 DE LEI

La 22 septembrie 2026, presa locală relata rezultatele unui control efectuat de Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Bacău. Inspectorii identificaseră panouri fotovoltaice scoase din uz, folosite pentru consolidarea unui mal de pământ.

Controlul fusese efectuat în urma unei sesizări. Au fost aplicate două amenzi contravenționale în valoare totală de 22.000 de lei și un avertisment. Au fost dispuse măsuri pentru îndepărtarea panourilor din amplasament și gestionarea acestora prin operatori autorizați.

Aici apare o altă dimensiune a investigației. Nu mai discutăm doar despre funcționarea instalațiilor solare. Discutăm despre gestionarea echipamentelor după scoaterea lor din uz. Un bun demontat poate rămâne recuperabil. Un echipament devenit deșeu intră însă sub incidența obligațiilor legale privind colectarea, tratarea și valorificarea.

Garda de Mediu a constatat nereguli în situația verificată la Mărgineni. Nu sunt confirmate, din sursele consultate, identitatea fiecărui destinatar al amenzilor și situația eventualelor contestații. Prin urmare, sancțiunile nu trebuie atribuite automat primarului sau integral Primăriei.

Faptul verificabil este aplicarea celor două amenzi, în cuantum total de 22.000 de lei, și dispunerea unor măsuri de remediere.

## 7. OCTOMBRIE 2026: PRIMĂRIA PROPUNE DEZAFECTAREA UNOR INSTALAȚII SOLARE

La 20 octombrie 2026, administrația comunei Mărgineni iniția Proiectul de hotărâre nr. 72 privind scoaterea din funcțiune și dezafectarea instalațiilor individuale de iluminat public alimentate din energie solară.

Documentul are la bază Referatul nr. 14622/20.10.2026, întocmit de viceprimarul Gheorghiță-Benoni David.

Motivarea invocă starea tehnică necorespunzătoare a instalațiilor, deficiențele constatate și riscurile pentru siguranța cetățenilor și a participanților la traficul rutier.

Proiectul prevede, după caz, demontarea stâlpilor, panourilor fotovoltaice, acumulatorilor, corpurilor de iluminat, regulatoarelor și a altor componente.

În situațiile justificate tehnic, pot fi îndepărtate inclusiv fundațiile. Este o propunere cu implicații tehnice și patrimoniale importante. Dar exemplarul de două pagini analizat nu conține anexa la care trimite articolul 1 și care ar trebui să identifice instalațiile vizate. Prin urmare, numărul acestora nu poate fi stabilit din documentul disponibil.

Nu există temei pentru a afirma că toate cele 1.606 instalații inițiale ar urma să fie dezafectate. De asemenea, nu este confirmată adoptarea proiectului ca hotărâre a Consiliului Local.

Documentul dovedește existența unei propuneri administrative de dezafectare, nu executarea unei dezafectări generale.

## 8. PATRIMONIUL PUBLIC: CE SE RECUPEREAZĂ, CE SE CASEAZĂ ȘI CE DEVINE DEȘEU?

Proiectul de hotărâre prevede inventarierea componentelor recuperabile. Acestea ar urma să fie evidențiate separat și, după caz, reutilizate, depozitate, valorificate sau propuse pentru casare. Articolul 6 distinge între operațiunile materiale de dezafectare și operațiunile de scoatere din evidența contabilă.

Distincția este importantă. Demontarea nu înseamnă automat casare. Casarea nu înseamnă automat dispariția obligațiilor privind gestionarea componentelor. Iar transformarea unui echipament în deșeu impune respectarea regimului juridic aplicabil.

În acest context, episodul panourilor utilizate la mal face necesară confruntarea inventarului inițial cu documentele ulterioare de reparație, înlocuire, demontare, casare și predare către operatori autorizați.

O asemenea verificare trebuie să stabilească traseul bunurilor, fără a presupune dinainte existența unei fapte ilicite sau a unui prejudiciu.

## 9. CÂT A COSTAT, DE FAPT, FUNCȚIONAREA SISTEMULUI?

Cunoaștem valoarea comunicată a investiției inițiale: 14,4 milioane de lei. Cunoaștem și existența unor defecțiuni timpurii, precum și declarația din 2017 privind remedierea a 500 de stâlpi.

Dar un bilanț financiar complet trebuie să arate mai mult. Trebuie să stabilească valoarea intervențiilor efectuate în garanție, costurile suportate ulterior de bugetul local, numărul echipamentelor înlocuite, durata efectivă de funcționare, economiile energetice și valoarea componentelor recuperabile.

De asemenea, trebuie cunoscute costurile eventualei dezafectări și ale înlocuirii instalațiilor. Suma inițială de 14,4 milioane de lei nu reprezintă automat un prejudiciu. Un sistem poate furniza servicii utile ani la rând, chiar dacă unele componente necesită înlocuire. Dar valoarea investiției justifică o evaluare riguroasă a eficienței sale.

Întrebarea nu este numai cât a costat instalarea sistemului, ci cât a costat funcționarea lui și ce rezultate a produs pentru comunitate.

## 10. DUPĂ DEZAFECTARE, CINE ASIGURĂ ILUMINATUL STRĂZILOR?

Pentru locuitorii comunei Mărgineni, problema nu se încheie odată cu demontarea unor echipamente. Iluminatul public este un serviciu de interes general. Dacă anumite instalații sunt periculoase, ele trebuie securizate sau îndepărtate. Dar continuitatea serviciului trebuie asigurată prin soluții corespunzătoare.

Exemplarul analizat al proiectului nr. 72/2026 nu prezintă un calendar detaliat de înlocuire a instalațiilor vizate și nici costul total al operațiunii.

Aceste informații sunt esențiale pentru comunitate. Locuitorii trebuie să poată cunoaște ce străzi sunt afectate, ce soluții tehnice sunt propuse și când vor fi funcționale.

O investiție publică nu își atinge scopul prin simpla instalare a echipamentelor. Își atinge scopul atunci când serviciul pentru care a fost realizată funcționează efectiv și în siguranță.

## CONCLUZIE: DE LA LUMINA SOARELUI LA MALUL DE PĂMÂNT

În 2016, comuna Mărgineni finaliza un sistem de iluminat fotovoltaic de 14,4 milioane de lei. La câteva luni după finalizare, apa pătrundea la acumulatori, iar unele lămpi nu funcționau corespunzător.

În februarie 2017, primarul declara că executantul remediase deja problemele la 500 de stâlpi.

În septembrie 2026, TVR prezenta panouri fotovoltaice și stâlpi proveniți dintr-un vechi proiect european, utilizați pentru sprijinirea unui mal.

Garda de Mediu intervenea și aplica sancțiuni de 22.000 de lei pentru neregulile constatate.

În octombrie, Primăria propunea scoaterea din funcțiune și dezafectarea unor instalații solare, invocând deficiențe tehnice și riscuri pentru siguranța publică.

Aceste episoade nu demonstrează, singure, eșecul integral al investiției. Nu demonstrează nici existența unui prejudiciu egal cu valoarea finanțării. Dar oferă suficiente elemente documentare pentru a justifica un bilanț complet al investiției, al funcționării sale și al modului în care au fost administrate echipamentele.

Ce a funcționat? Ce s-a defectat? Ce s-a reparat? Ce s-a demontat? Ce s-a recuperat? Și cât au costat toate aceste operațiuni?

Răspunsurile trebuie să rezulte din documente, inventare și evidențe tehnico-financiare.

Într-o comună care a investit milioane pentru a transforma energia solară în iluminat public, imaginea unor panouri fotovoltaice folosite pentru sprijinirea unui mal nu poate rămâne doar o curiozitate de presă.

Este un motiv serios pentru examinarea întregului traseu al investiției.

ÎN 2016, PANOURILE ERAU PREZENTATE DREPT VIITORUL ILUMINATULUI PUBLIC. ÎN 2017, PRIMĂRIA VORBEA DESPRE 500 DE STÂLPI REMEDIAȚI. ÎN 2026, UNELE ECHIPAMENTE PROVENITE DINTR-UN VECHI PROIECT EUROPEAN AJUNSESERĂ SĂ SPRIJINE UN MAL DE PĂMÂNT.

ÎNTRE ACESTE MOMENTE SE AFLĂ UN DECENIU DE ADMINISTRARE A UNOR BUNURI CUMPĂRATE DIN BANI PUBLICI. IAR ACEST DECENIU TREBUIE SĂ AIBĂ UN BILANȚ.

Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE

(Surse: 1. Primăria Comunei Mărgineni, județul Bacău – Proiectul de hotărâre nr. 72/20.10.2026 privind scoaterea din funcțiune și dezafectarea instalațiilor individuale de iluminat public cu alimentare solară și Referatul nr. 14622/20.10.2026, document administrativ analizat, fără anexa de identificare a instalațiilor în exemplarul disponibil; 2. Adevărul – „Iluminatul public cu panouri solare din comuna Mărgineni, proiect unic în România, cu finanțare europeană, blocat de o contestație”, 29.03.2014, https://adevarul.ro/stiri-locale/bacau/foto-video-iluminatul-public-cu-panouri-solare-din-1524597.html; 3. Deșteptarea – „S-a finalizat proiectul din Mărgineni: Iluminat stradal cu panouri solare”, Silvia Pătrășcanu, 01.01.2016, https://www.desteptarea.ro/s-a-finalizat-proiectul-din-margineni-iluminat-stradal-cu-panouri-solare/; 4. Deșteptarea – „Mărgineni: Iluminatul cu fotovoltaice a fost «inundat»”, Gheorghe Bălțătescu, 14.04.2016, https://www.desteptarea.ro/margineni-iluminatul-cu-fotovoltaice-a-fost-inundat/; 5. Deșteptarea – „Ionel Popa, primarul comunei Mărgineni: «Toți din primărie suntem în serviciul și la dispoziția cetățenilor»”, Elena Țintaru, 13.02.2017, https://www.desteptarea.ro/ionel-popa-primarul-comunei-margineni-toti-din-primarie-suntem-in-serviciul-si-la-dispozitia-cetatenilor/; 6. TVR Info – „Soluție de avarie în Bacău: un mal de pământ, consolidat cu stâlpi de iluminat și panouri fotovoltaice”, 13.09.2026, https://tvrinfo.ro/solutie-de-avarie-in-bacau-un-mal-de-pamant-consolidat-cu-stalpi-de-iluminat-si-panouri-fotovoltaice/; 7. Radio România Bacău – „Panouri fotovoltaice scoase din uz, folosite la consolidarea unui mal”, 22.09.2026, https://www.radiobacau.ro/stiri/local/panouri-fotovoltaice-scoase-din-uz-folosite-la-consolidarea-unui-mal-631727.html; 8. Unu pe Trotuș – „Panouri fotovoltaice folosite pentru consolidarea unui mal într-o comună băcăuană. Garda de Mediu a dat amenzi de 22.000 de lei”, Marius Mihalcea, 22.09.2026, https://unupetrotus.ro/panouri-fotovoltaice-folosite-pentru-consolidarea-unui-mal-in-margineni-garda-de-mediu-a-dat-amenzi-de-22-000-de-lei/.)