2026, ULTIMUL DROG: SENATORI PNL ȘI USR PROPUN SCOATEREA DIN PENAL A DEȚINERII, CUMPĂRĂRII ȘI CULTIVĂRII DROGURILOR PENTRU CONSUM PROPRIU
Redacția HEMEIUȘ 100% - ONLINE
„Dosarul penal ar putea fi înlocuit cu amenda contravențională pentru o serie largă de fapte privind drogurile destinate consumului propriu. Proiectul B544/2026, depus la Senat la 5 octombrie 2026, propune scoaterea din sfera penală a cultivării, producerii, fabricării, experimentării, extragerii, preparării, transformării, cumpărării și deținerii pentru consum propriu. Schimbarea ajunge până la frontieră: introducerea sau scoaterea din țară, importul ori exportul drogurilor pentru consum propriu ar deveni, în condițiile proiectului, contravenții. Iar efectele propuse nu privesc numai viitorul: proiectul conține dispoziții pentru cauzele penale în curs, pedepsele aflate în executare, măsurile preventive și cazierul persoanelor condamnate pentru faptele care ar fi dezincriminate.”
Propunerea legislativă modifică Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și art. 271 din Codul vamal.
La 6 octombrie 2026, proiectul „nu este lege”. Fișa oficială a Senatului îl indică drept „înregistrat la Senat pentru dezbatere”. Inițiatorii sunt Cătălin-Daniel Fenechiu – senator PNL, Cristian Ghinea – senator USR și Victoria Stoiciu – senator neafiliat. Procedura de urgență a fost solicitată de inițiatori la 5 octombrie, însă rubrica oficială a proiectului indică în prezent „Procedura de urgență: Nu”.
Distincția juridică este esențială: proiectul „nu legalizează drogurile și nu scoate traficul de droguri din sfera penală”. El propune însă dezincriminarea penală a unor fapte atunci când sunt săvârșite pentru consum propriu și trecerea lor, ca regulă, în domeniul contravențional.
Inițiatorii definesc chiar ei direcția reformei drept trecerea „de la modelul justiției penale la modelul sănătății publice”. Expunerea de motive arată că faptele pentru consum propriu vizate de proiect ar fi scoase din sfera penală și transformate în contravenții.
„DEȚINEREA, CUMPĂRAREA ȘI CULTIVAREA: DIN PENAL ÎN CONTRAVENȚIONAL”
Noul art. 4 propus enumeră „cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea” drogurilor pentru consum propriu.
Pentru drogurile de risc, aceste fapte ar fi sancționate cu amendă de la „1.000 la 1.500 de lei”, iar pentru drogurile de mare risc, cu amendă de la „1.500 la 3.000 de lei”.
Schimbarea este una de natură juridică, nu doar de cuantum al sancțiunii: în ipotezele reglementate de proiect, faptele nu ar mai constitui infracțiuni, ci contravenții.
De aceea trebuie despărțite trei noțiuni pe care dezbaterea publică riscă să le amestece: „Legalizare – dezincriminare penală – contravenționalizare.”
Proiectul nu creează, în general, un drept de a deține droguri. Dimpotrivă, faptele enumerate ar rămâne ilicite, dar statul le-ar sancționa contravențional în loc să angajeze răspunderea penală.
„ȘI TRECEREA FRONTIEREI CU DROGURI PENTRU CONSUM PROPRIU AR IEȘI DIN PENAL”
Modificarea merge mai departe.
Introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul fără drept al drogurilor de risc „în vederea consumului propriu” ar deveni contravenție sancționată cu amendă între „1.500 și 2.000 de lei”.
Pentru drogurile de mare risc, amenda propusă este între „2.000 și 3.500 de lei”.
Expunerea de motive explică faptul că soluția urmărește ca asemenea fapte pentru consum propriu să nu mai fie tratate penal ca trafic internațional, iar modificarea art. 271 din Codul vamal este destinată corelării noului regim juridic.
Așadar, proiectul nu propune doar o pedeapsă mai mică. Propune trecerea unei conduite din dreptul penal în dreptul contravențional atunci când este stabilit scopul consumului propriu.
„EFECTUL NU AR PRIVI NUMAI VIITORUL: DOSARE ÎN CURS, PEDEPSE ÎN EXECUTARE ȘI PERSOANE ARESTATE”
Aceasta este una dintre cele mai importante componente ale proiectului.
Art. III propus stabilește intrarea în vigoare a noului regim la „30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial”, dacă proiectul va parcurge procedura parlamentară și va deveni lege.
Pentru faptele vizate de dezincriminare și săvârșite anterior intrării în vigoare, proiectul trimite la aplicarea art. 4 din Codul penal și precizează că acestora nu li se vor aplica retroactiv amenzile contravenționale nou-introduse.
Expunerea de motive explică efectul juridic urmărit: cauzele penale aflate în curs ar urma regimul dezincriminării, iar executarea pedepselor și consecințele penale ar înceta în condițiile legii. Dosarele vechi nu ar fi pur și simplu transformate în proceduri pentru aplicarea retroactivă a unor amenzi contravenționale.
Și mai important, textul proiectului stabilește că măsurile preventive, măsurile asigurătorii și măsurile de siguranță dispuse exclusiv pentru aceste fapte „încetează de drept”, cu excepția confiscării speciale a drogurilor.
Pentru persoanele private preventiv de libertate, formularea proiectului este categorică: „Persoanele reținute, arestate preventiv sau aflate în arest la domiciliu exclusiv pentru aceste fapte sunt puse de îndată în libertate.”
Pentru persoanele care execută deja o pedeapsă sau o măsură educativă aplicată pentru faptele dezincriminate, instanța competentă potrivit art. 595 alin. (2) Cod procedură penală ar urma să fie sesizată din oficiu în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare.
Proiectul merge și asupra unei alte consecințe a condamnării: persoanele condamnate pentru faptele respective ar urma să fie „scoase din evidența cazierului judiciar din oficiu”, în condițiile indicate de textul propunerii.
Drogurile confiscate nu ar fi însă restituite. Proiectul menține confiscarea și distrugerea lor, iar confiscările dispuse prin hotărâri definitive anterior intrării în vigoare ar rămâne în ființă.
Aceste dispoziții schimbă dimensiunea dezbaterii: „proiectul nu privește numai modul în care statul ar sancționa viitoarele fapte, ci poate produce consecințe juridice directe asupra unor cauze, măsuri preventive, pedepse și antecedente penale existente la momentul intrării sale în vigoare.”
„MAREA PROBLEMĂ JURIDICĂ: UNDE SE TERMINĂ CONSUMUL PROPRIU ȘI UNDE ÎNCEPE TRAFICUL?”
Traficul rămâne infracțiune. Regimul contravențional este legat de destinația pentru „consum propriu”.
Prin urmare, calificarea scopului substanțelor devine decisivă.
„Cum va fi stabilit, într-un caz concret, că drogurile erau destinate consumului propriu și nu distribuirii către alte persoane?”
Aceasta este întrebarea juridică pe care proiectul o transformă într-o frontieră practică între două regimuri de răspundere foarte diferite.
Cantitatea substanței, modul de ambalare, împrejurările în care este descoperită, declarațiile persoanei și alte probe pot avea relevanță în aprecierea unei situații concrete. Acestea sunt însă elemente de analiză probatorie, nu praguri automate stabilite de pasajele proiectului citate aici.
Cu alte cuvinte, textul analizat nu instituie o regulă generală de forma: „sub X grame = consum propriu”.
Tocmai de aceea, delimitarea consum propriu–trafic reprezintă unul dintre punctele care merită cea mai atentă examinare în procesul legislativ.
„SPAȚII DE CONSUM SUPRAVEGHEAT ÎN UNITĂȚI SANITARE”
Proiectul păstrează ca infracțiune punerea la dispoziție, cu știință, a unei locuințe, a unui local sau a altui loc amenajat, accesibil publicului, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri.
Pedeapsa prevăzută este „închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi”.
Este introdusă însă o excepție pentru spații special amenajate în cadrul unităților sanitare, autorizate de direcțiile de sănătate publică în scopul prevenirii supradozelor și reducerii riscurilor asociate consumului.
Condițiile sunt restrictive.
Beneficiarii trebuie să aibă cel puțin „18 ani” și calitatea de consumator dependent trebuie atestată prin diagnostic stabilit de medicul de specialitate. Consumul s-ar realiza prin autoadministrarea substanțelor pe care beneficiarul le deține pentru propriul consum.
Supravegherea ar trebui asigurată de medici sau asistenți medicali instruiți pentru intervenția în caz de supradoză și prezenți pe întreaga perioadă a utilizării spațiului.
Unitatea sanitară și personalul său „nu pot procura sau furniza drogurile” beneficiarilor.
În schimb, pentru beneficiarii care îndeplinesc condițiile legale, deținerea pentru consum propriu în interiorul spațiilor autorizate „nu ar constitui contravenție”.
„ARGUMENTUL INIȚIATORILOR: ACTUALUL SISTEM PENAL CONSUMĂ RESURSE CARE AR PUTEA FI DIRECȚIONATE CĂTRE TRAFIC”
Expunerea de motive construiește o critică amplă a actualei politici antidrog și încearcă să o susțină prin statistici judiciare, polițienești și penitenciare.
Dar aici apare și o problemă documentară pe care analiza publicației noastre nu o poate ignora.
Inițiatorii afirmă în rezumat că în 2025 ar fi existat „37.419 cauze” DIICOT privind drogurile, reprezentând 77,51% din totalul activității structurii.
În propria anexă statistică a expunerii de motive este însă semnalată existența a două valori diferite în documentația referitoare la raportul DIICOT: 37.419 și 37.149. Autorii explică faptul că au ales să utilizeze în document cifra de 37.419.
Prin urmare, HEMEIUȘ 100% – ONLINE nu va prezenta, în acest moment, niciuna dintre cele două valori drept o cifră stabilită independent și incontestabilă.
Există și o problemă aritmetică: 77,51% din 48.279 reprezintă aproximativ 37.421, ceea ce este foarte apropiat de 37.419, dar nu rezolvă singur neconcordanța dintre valorile existente în documentație. Stabilirea definitivă a cifrei corecte presupune confruntarea cu documentul primar DIICOT.
Expunerea de motive susține, de asemenea, că aproximativ „80% dintre persoanele cercetate penal sunt simpli consumatori” și indică 5.415 capturi dintre 6.860 pentru care existau date disponibile ca fiind sub cinci grame sau sub 250 de comprimate.
Pentru condamnări, anexa expunerii reproduce o serie statistică atribuită Ministerului Justiției: 165 de condamnări definitive în 2020 pentru art. 4, 354 în 2021, 392 în 2022, 395 în 2023, 472 în 2024 și „520 în 2025”. Documentul indică drept sursă pentru perioada recentă răspunsul Ministerului Justiției nr. 1254B/2026.
Prin urmare, formularea jurnalistică riguroasă este: „Potrivit datelor Ministerului Justiției reproduse de inițiatori în expunerea de motive, în 2025 ar fi existat 520 de condamnări definitive pentru faptele prevăzute la art. 4.”
Nu transformăm o cifră preluată din expunerea de motive într-o constatare independentă a publicației până când documentul ministerial primar nu este confruntat direct.
„271,3 MILIOANE DE LEI – DAR CIFRA TREBUIE CITITĂ CORECT”
Inițiatorii invocă și costul aplicării actualei politici antidrog.
Anexa expunerii de motive prezintă pentru anul 2024 următoarele valori atribuite Poliției Române:
„83.006.500 lei – cheltuieli de personal; 44.495.932 lei – bunuri și servicii; 143.845.240 lei – proiecte cu finanțare externă.”
Totalul este: „83.006.500 + 44.495.932 + 143.845.24= 271.347.672 lei.”
Documentul indică drept sursă răspunsul Ministerului Afacerilor Interne nr. 14867/2026.
Așadar, cifra de aproximativ „271,3 milioane de lei” nu apare în expunerea de motive fără o defalcare. Dar până la examinarea răspunsului MAI original, formularea corectă rămâne „potrivit datelor MAI reproduse în expunerea de motive”, nu „HEMAIUS 100% – ONLINE a constatat că Poliția a cheltuit 271,3 milioane de lei”.
„DEZINCRIMINAREA NU ESTE LEGALIZARE. DAR NICI O SIMPLĂ MODIFICARE DE AMENZI”
Afirmația potrivit căreia proiectul „legalizează drogurile” ar depăși ceea ce rezultă din text.
Traficul rămâne infracțiune.
Procurarea și furnizarea drogurilor de către personalul spațiilor sanitare propuse sunt interzise.
Iar pentru majoritatea faptelor destinate consumului propriu, conduita ar rămâne ilicită și sancționată contravențional.
Dar ar fi la fel de inexactă minimalizarea proiectului drept o simplă ajustare tehnică a sancțiunilor.
Inițiatorii propun explicit schimbarea naturii răspunderii juridice pentru o categorie largă de fapte: „din penal în contravențional”.
Mai mult, pentru spațiile sanitare autorizate apare chiar situația în care deținerea pentru consum propriu, în condițiile strict prevăzute de proiect, „nu constituie contravenție”.
Iar dispozițiile tranzitorii urmăresc să producă efectele juridice specifice dezincriminării și asupra unor situații constituite înainte de intrarea în vigoare.
Aceasta este dimensiunea reală a proiectului.
„NU ESTE ÎNCĂ LEGE”
B544/2026 a fost înregistrat la Senat la 5 octombrie 2026.
La data documentării acestui articol, fișa legislativă oficială îl indică drept „înregistrat la Senat pentru dezbatere”. Nu există încă o lege adoptată care să producă efectele descrise mai sus.
De aceea, formulări precum „PNL și USR au legalizat drogurile”, „deținerea drogurilor nu mai este infracțiune” sau „consumatorii sunt eliberați din închisori”, formulate la timpul prezent ca fapte deja produse, ar fi false.
În acest moment există o propunere legislativă, semnată de un senator PNL, un senator USR și un senator neafiliat.
Dar conținutul propunerii este suficient de important pentru a fi descris fără exagerare: „Traficul ar rămâne infracțiune. Drogurile nu ar deveni, în general, legale. Dar pentru numeroase fapte săvârșite în scopul consumului propriu, proiectul propune trecerea de la răspunderea penală la răspunderea contravențională, iar pentru faptele astfel dezincriminate sunt prevăzute efecte și asupra unor dosare, măsuri preventive, pedepse și mențiuni în cazier existente la momentul intrării în vigoare.”
„Redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE”
(Surse: 1. Senatul României, fișa oficială B544/2026 și derularea procedurii legislative, consultate la 6 octombrie 2026; 2. Senatul României, B544/2026 – forma inițiatorului, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și pentru modificarea art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României; 3. Senatul României, B544/2026 – Expunerea de motive și anexele statistice; 4. Senatul României – adresa de înaintare a inițiativei și solicitarea procedurii de urgență; 5. Ministerul Justiției, răspunsul nr. 1254B/2026, astfel cum este citat și reprodus statistic în expunerea de motive; 6. Ministerul Afacerilor Interne, răspunsul nr. 14867/2026, astfel cum este citat și reprodus în expunerea de motive; 7. DIICOT, Raportul de activitate pentru anul 2025, astfel cum este citat în expunerea de motive;)