ACTUALITATE • SIGURANȚĂ PUBLICĂ • INVESTIGAȚIE DOCUMENTARĂ: CUTREMURUL DIN 19 OCTOMBRIE 2026, RESIMȚIT LA BACĂU. CE NE SPUN SEISMELE DIN 1977 ȘI 1990 DESPRE RISCUL REAL ȘI DE CE NU EXISTĂ UN NUMĂR DE SECUNDE „SIGURE”
Redacția HEMEIUȘ 100% - ONLINE
Gabriel-Eudor POPOVICI
Un cutremur cu magnitudinea estimată inițial la 4,8 s-a produs luni, 19 octombrie 2026, la ora 11:52, în zona seismică Vrancea–Buzău. Mișcarea a fost semnalată și în municipiul Bacău. Evenimentul readuce în discuție două cutremure care au marcat România, cel din 4 martie 1977 și cele din 30–31 mai 1990. Diferențele de magnitudine sunt considerabile, dar adevărata întrebare pentru băcăuani este alta: cât de puternic trebuie să se miște pământul pentru ca o clădire să devină vulnerabilă și după câte secunde începe pericolul?
CUTREMURUL DE LUNI, 19 OCTOMBRIE 2026: CE CONFIRMĂ DATELE INIȚIALE
Potrivit informațiilor automate ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, reproduse de publicațiile care au relatat evenimentul, cutremurul s-a produs la ora 11:52:00, în zona seismică Vrancea, județul Buzău.
Magnitudinea estimată inițial a fost de 4,8, iar adâncimea de 76,5 kilometri.
Localizarea preliminară indica aproximativ 46 de kilometri sud-est de Brașov, 53 de kilometri sud-est de Sfântu-Gheorghe, 56 de kilometri nord de Ploiești, 64 de kilometri sud de Buzău și 86 de kilometri sud de Focșani.
INCDFP a comunicat și o intensitate macroseismică preliminară IV, precizând că efectele diferă de la o localitate la alta.
Această intensitate nu poate fi atribuită automat municipiului Bacău.
Datele automate reprezintă o primă evaluare, care poate fi revizuită după analiza înregistrărilor seismice.
În documentarea disponibilă pentru această ediție nu a fost identificată o fișă definitivă INCDFP care să permită stabilirea fără echivoc a magnitudinii și adâncimii finale.
De asemenea, nu avem o valoare instrumentală confirmată a accelerației maxime a terenului în municipiul Bacău și nici durata exactă a mișcării puternice resimțite aici.
1977: CUTREMURUL CARE A SCHIMBAT ISTORIA ROMÂNIEI
La 4 martie 1977, la ora 21:21, România a fost lovită de un cutremur vrâncean cu magnitudinea Mw 7,4, produs la aproximativ 94 de kilometri adâncime.
Durata relatată frecvent în documentarele istorice este de aproximativ 56 de secunde.
Potrivit datelor INCDFP prezentate de AGERPRES, cutremurul a provocat 1.578 de decese, dintre care 1.424 în București, și 11.321 de persoane rănite. La nivel național, aproximativ 32.900 de locuințe au fost grav avariate.
Aceste cifre descriu dimensiunea unei catastrofe naționale, dar nu arată, prin ele însele, cât de puternic s-a mișcat fiecare localitate.
Pentru Bacău, cercetarea trebuie să urmărească distinct intensitatea macroseismică, comportarea clădirilor și eventualele avarii consemnate în documentele vremii.
1990: DOUĂ CUTREMURE PUTERNICE ÎN MAI PUȚIN DE 14 ORE
La 30 mai 1990, în jurul orei 13:40, s-a produs un cutremur vrâncean cu magnitudinea Mw 6,9, la aproximativ 91 de kilometri adâncime.
Unele sinteze istorice indică o durată apropiată de 50 de secunde, valoare care trebuie înțeleasă ca reper aproximativ, nu ca durată instrumentală uniformă în toate localitățile.
La 31 mai 1990, în jurul orei 03:17, s-a produs un nou seism important, cu magnitudinea Mw 6,4, la aproximativ 87 de kilometri adâncime.
Cele două evenimente au constituit un episod seismic deosebit de important pentru analiza comportării construcțiilor din România.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și cercetările asociate rețelei INCERC au păstrat înregistrări instrumentale din 1990, inclusiv accelerograme și informații despre stațiile care au înregistrat mișcarea.
Aceste documente reprezintă o bază pentru comparații tehnice, dar valorile măsurate într-o localitate nu trebuie transferate automat asupra municipiului Bacău.
PATRU CUTREMURE, PATRU NIVELURI DIFERITE DE ENERGIE
Reperele comparative sunt următoarele:
4 martie 1977: Mw 7,4; aproximativ 94 km adâncime; durată istorică relatată de circa 56 de secunde.
30 mai 1990: Mw 6,9; aproximativ 91 km adâncime; durată aproximativă relatată de aproape 50 de secunde.
31 mai 1990: Mw 6,4; aproximativ 87 km adâncime; durata locală pentru Bacău nu este stabilită în sursele utilizate.
19 octombrie 2026: magnitudine automată inițială 4,8; adâncime automată inițială 76,5 km; durata mișcării puternice în Bacău nu este confirmată.
Diferențele dintre magnitudini sunt mult mai importante decât ar putea sugera simpla citire a cifrelor.
Scara magnitudinii este logaritmică.
Dacă toate valorile ar fi comparabile pe aceeași scară, un cutremur de magnitudine 7,4 ar elibera aproximativ 8.000 de ori mai multă energie decât unul de magnitudine 4,8.
Un cutremur de 6,9 ar elibera aproximativ 1.400 de ori mai multă energie, iar unul de 6,4 aproximativ 250 de ori mai multă.
Aceste raporturi sunt calcule orientative privind energia seismică. Ele nu reprezintă raporturi între pagube, intensități locale sau accelerațiile măsurate în Bacău.
DOCUMENTUL LOCAL CARE MERITĂ ATENȚIE: INTENSITATEA VIII ÎNTR-O HOTĂRÂRE A MUNICIPIULUI BACĂU
Cercetarea documentară a identificat un element relevant pentru istoria riscului seismic local.
În documentația aferentă Hotărârii Consiliului Local Bacău nr. 107/2013 apar mențiuni privind cutremurele din 4 martie 1977, 30 august 1986 și 30 mai 1990, fiecare fiind asociat, în contextul documentului, cu intensitatea de 8 grade MSK, redată în text ca „MKS”.
Informația este importantă deoarece demonstrează că documentația tehnică utilizată la nivelul administrației locale conține referiri explicite la intensitatea seismelor istorice.
Totuși, trebuie făcută o delimitare riguroasă.
Mențiunea de grad VIII dintr-un document tehnic aferent unei hotărâri locale nu este suficientă, singură, pentru a afirma că întreg municipiul Bacău a înregistrat intensitatea VIII la fiecare dintre cele trei cutremure.
Pentru o asemenea concluzie sunt necesare hărțile macroseismice originale, explicațiile metodologice și identificarea exactă a amplasamentului la care se referă documentul.
Această verificare este cu atât mai importantă cu cât intensitatea macroseismică poate varia între localități și chiar între amplasamente apropiate.
Prin urmare, documentul din 2013 reprezintă o pistă documentară concretă, nu o justificare pentru generalizarea automată a intensității VIII asupra tuturor cartierelor Bacăului.
MAGNITUDINEA NU ESTE ACELAȘI LUCRU CU INTENSITATEA
Magnitudinea descrie mărimea cutremurului la sursă.
Intensitatea macroseismică descrie efectele mișcării într-un anumit loc, în funcție de ceea ce resimt oamenii și de comportarea obiectelor și clădirilor.
Un cutremur are o magnitudine determinată printr-o metodă seismologică, dar poate produce intensități diferite în localități diferite.
La intensități reduse, oamenii pot simți vibrații sau balansări ale obiectelor.
La intensități moderate, pot apărea căderi de obiecte, deplasări ale mobilierului și deteriorări ușoare ale unor construcții vulnerabile.
La intensități mari, riscul de avarii structurale crește, în special în cazul clădirilor care nu au capacitatea necesară de rezistență și deformare.
Nu există o corespondență unică între magnitudinea unui cutremur și intensitatea lui în Bacău.
DUPĂ CÂTE SECUNDE TREBUIE SĂ SE ÎNGRIJOREZE BĂCĂUANII?
Întrebarea pare simplă, dar răspunsul nu poate fi exprimat printr-un cronometru.
Nu există un prag universal de 5, 10, 20 sau 30 de secunde după care un cutremur devine periculos.
Un cutremur scurt, dar cu mișcare puternică, poate provoca desprinderea unor elemente constructive sau căderea obiectelor.
Un cutremur de durată mai mare poate solicita repetat structura unei clădiri, contribuind la acumularea deteriorărilor.
Contează însă și amplitudinea mișcării, frecvențele undelor seismice, caracteristicile terenului, înălțimea clădirii, sistemul structural și starea construcției.
De aceea, două persoane aflate în clădiri diferite pot resimți același cutremur în mod diferit.
Una poate percepe câteva oscilații scurte, iar cealaltă poate simți o balansare mai îndelungată.
Durata relatată de martori nu este identică, în mod obligatoriu, cu durata înregistrată instrumental.
Reacția de protecție trebuie începută imediat ce mișcarea este percepută, fără a aștepta să treacă un anumit număr de secunde.
CE ÎNSEAMNĂ AMPLITUDINEA ȘI ACCELERAȚIA SOLULUI?
În vorbirea obișnuită, amplitudinea este asociată cu mărimea balansării.
În seismologie și ingineria seismică, mișcarea terenului este descrisă prin mai mulți parametri: deplasare, viteză, accelerație, frecvență și durată.
Un indicator important este PGA – accelerația maximă a terenului, exprimată frecvent în raport cu accelerația gravitațională, notată cu g.
În documentele normative și administrative care utilizează prevederile codului P100-1/2013, pentru municipiul Bacău este indicată valoarea de 0,35 g pentru accelerația terenului de proiectare.
Această valoare este folosită în proiectarea seismică, pentru nivelul de hazard prevăzut de normativ.
Nu este accelerația măsurată în Bacău la cutremurul din 19 octombrie 2026.
Nu este nici o garanție că orice clădire poate suporta fără deteriorări o mișcare cu accelerație inferioară acestei valori.
Răspunsul unei construcții depinde de proiectare, execuție, materiale, întreținere, intervenții ulterioare și caracteristicile concrete ale mișcării seismice.
În plus, accelerația maximă a terenului nu trebuie confundată cu accelerația resimțită la etajele superioare ale unei clădiri.
CARE CLĂDIRI DIN BACĂU POT FI MAI VULNERABILE?
Vulnerabilitatea seismică nu poate fi stabilită numai prin anul construirii unui bloc.
Totuși, perioada proiectării este relevantă, deoarece normele antiseismice din România au evoluat semnificativ după cutremurele majore.
Clădirile construite înainte de 1977 trebuie analizate în raport cu reglementările existente la data proiectării și cu efectele cutremurelor pe care le-au traversat.
Clădirile realizate ulterior au beneficiat de generații diferite de norme, dar acest fapt nu exclude automat problemele de execuție, degradare sau intervențiile neautorizate.
O construcție poate deveni vulnerabilă și prin modificări ale structurii de rezistență, degradarea materialelor, infiltrații, tasări sau întreținere deficitară.
În cazul fiecărui imobil, concluziile privind riscul seismic necesită o evaluare tehnică adecvată.
Nici vechimea singură, nici lipsa fisurilor vizibile nu constituie un certificat de siguranță structurală.
Pentru o evaluare reală a riscului din Bacău sunt necesare inventarul clădirilor expertizate, clasele de risc seismic stabilite prin expertize, intervențiile de consolidare și informațiile actualizate despre construcțiile publice.
CE TREBUIE FĂCUT ÎN TIMPUL CUTREMURULUI?
Persoanele aflate în interior trebuie să își protejeze imediat capul și gâtul, să se adăpostească sub o masă solidă, dacă aceasta este aproape, și să evite ferestrele, mobilierul instabil și obiectele care se pot desprinde.
Nu trebuie folosite lifturile și nu este recomandată fuga pe scări în timpul mișcării.
Persoanele aflate în exterior trebuie să se îndepărteze, dacă pot face acest lucru în siguranță, de fațade, balcoane, stâlpi și alte elemente care se pot prăbuși.
După încetarea cutremurului, trebuie urmărite eventualele deteriorări importante ale clădirilor, desprinderile de elemente constructive, deformările sau mirosul de gaz.
Dacă există suspiciuni serioase privind siguranța construcției, revenirea în interior trebuie evitată până la evaluarea situației de către persoanele competente.
În caz de urgență, numărul de apel este 112.
CUTREMURUL DE 4,8 ANUNȚĂ UNUL DE 7?
Nu există o regulă științifică potrivit căreia un cutremur de magnitudine 4,8 ar anunța producerea iminentă a unui seism de magnitudine 7 sau mai mare.
În prezent, seismologia nu poate prezice cu precizie data, locul și magnitudinea unui viitor cutremur major.
Aceasta nu înseamnă că riscul seismic vrâncean trebuie ignorat.
Înseamnă că pregătirea trebuie să fie permanentă, iar evaluarea pericolului trebuie să se bazeze pe informații științifice și pe starea reală a construcțiilor.
EPILOG – ÎNTRE MEMORIA CUTREMURULUI DIN 1977 ȘI REALITATEA BACĂULUI DE ASTĂZI
Pentru cei care au trăit cutremurul din 4 martie 1977 sau seismele din mai 1990, orice nouă mișcare a pământului poate readuce amintiri puternice.
Dar comparația dintre cutremure trebuie făcută cu instrumentele științei, nu numai prin intensitatea emoțiilor.
Seismul din 19 octombrie 2026, evaluat inițial la magnitudinea 4,8, este considerabil mai mic decât cele din 1977 și 1990.
Această constatare nu rezolvă însă întrebarea privind vulnerabilitatea clădirilor din Bacău.
Istoria seismică a orașului trebuie cercetată nu numai prin magnitudinile marilor cutremure, ci și prin documentele tehnice, hărțile de intensitate, înregistrările instrumentale și expertizele construcțiilor.
Documentația locală din 2013, care face referire la intensitatea VIII pentru evenimente istorice, arată că există informații ce merită examinate și confruntate cu sursele seismologice originale.
Întrebarea esențială nu este după câte secunde trebuie să ne temem de cutremur, ci cât de pregătite sunt clădirile și oamenii pentru momentul în care acesta se produce.
POST-SCRIPTUM – ÎNTREBĂRI JURNALISTICE PENTRU AUTORITĂȚI ȘI SPECIALIȘTI
1. Care sunt magnitudinea, adâncimea și localizarea definitive ale cutremurului din 19 octombrie 2026, potrivit INCDFP?
2. Ce intensitate macroseismică a fost evaluată efectiv pentru municipiul Bacău?
3. Există stații seismice care au înregistrat mișcarea terenului în Bacău și ce valori ale accelerației maxime au rezultat?
4. Care a fost durata mișcării puternice în municipiul Bacău, potrivit înregistrărilor instrumentale?
5. Ce intensități au fost documentate pentru Bacău în 1977, 1986 și 1990, pe baza hărților macroseismice originale?
6. La ce amplasament și la ce metodologie se referă mențiunile privind intensitatea VIII din documentația aferentă HCL Bacău nr. 107/2013?
7. Câte clădiri din municipiul Bacău sunt expertizate și încadrate în clase de risc seismic?
8. Câte imobile au fost consolidate după 1990 și câte necesită intervenții?
9. Ce situație există pentru școli, spitale, instituții publice și blocuri de locuințe?
10. Au fost raportate efecte materiale ale cutremurului din 19 octombrie 2026 în municipiul Bacău sau în comuna Hemeiuș?
11. Ce măsuri concrete de pregătire și informare sunt aplicate populației?
12. Ce date publice pot fi puse la dispoziția cetățenilor pentru evaluarea riscului seismic al propriilor locuințe?
Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE
(Surse: 1. INCDFP – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, sursă instituțională pentru monitorizarea seismică; 2. Alba24 – Cutremurul din 19 octombrie 2026, reproducerea comunicării automate INCDFP; 3. INCDFP – 45 de ani de la cutremurul din 1977; 4. AGERPRES – Documentar la 49 de ani de la cutremurul din 1977; 5. Cutremur România – Cutremurele din 30 și 31 mai 1990; 6. INCERC – Înregistrări seismice din 1977, 1986 și 1990; 7. Consiliul Local Bacău – Hotărârea nr. 107/2013 și documentația aferentă; 8. Portalul Legislativ – HG nr. 356/2017, documentație cu parametri seismici pentru Bacău; 9. Portalul Legislativ – Ghid cu valori ale accelerației de proiectare; 10. Cutremur România – Informații despre cutremure istorice și protecția populației.)