ATHLETIC PARK BACĂU: 72,7 MILIOANE DE LEI, UN CREDIT DE 55 DE MILIOANE ȘI 68,4 MILIOANE ATRASE ULTERIOR DIN FONDURI NERAMBURSABILE. CÂT RĂMÂNE, DE FAPT, DE PLĂTIT?
Redacția HEMEIUȘ 100% - ONLINE
Athletic Park Bacău a pornit de la un concept danez realizat în 2013 cu 12 milioane de coroane daneze – aproximativ 8,58 milioane de lei la cursul actual –, dar comparația directă se oprește aici: proiectul băcăuan este de peste trei ori mai mare ca suprafață tehnică, are alte dotări și a fost construit 11–12 ani mai târziu. Mult mai interesantă este povestea banilor. Bacăul a pornit investiția fără finanțarea europeană care avea să vină ulterior, Consiliul Județean a contractat un credit Raiffeisen de 55 de milioane de lei, lucrările au fost executate, iar apoi proiectul a obținut peste 68,4 milioane de lei finanțare nerambursabilă. Astăzi, după recepția parcului, întrebarea relevantă nu mai este cât scrie în deviz, ci cât va rămâne efectiv în sarcina contribuabililor locali după închiderea tuturor conturilor, rambursărilor și dobânzilor.
DE LA ODENSE LA BACĂU
Povestea începe în Danemarca.
În 2013, la University of Southern Denmark din Odense era realizat Athletics Exploratorium, un spațiu care regândea atletismul clasic prin trasee neconvenționale, suprafețe diferite de alergare, obstacole, elemente de parkour, dealuri artificiale și instalații pentru mișcare în aer liber.
Fișa oficială a Lokale og Anlægsfonden indică:
suprafață – 16.200 mp;
cost – 12 milioane DKK;
anul realizării – 2013.
La un curs de aproximativ 0,715 lei pentru o coroană daneză, cele 12 milioane DKK înseamnă aproximativ 8,58 milioane lei.
Exprimate în euro, cele 12 milioane DKK reprezintă aproximativ 1,61 milioane euro, respectiv tot aproximativ 8,6 milioane lei la cursurile de referință folosite pentru comparație.
Din costul danez, Lokale og Anlægsfonden a contribuit cu 4 milioane DKK, aproximativ 2,86 milioane lei la cursul actual.
Dar aici trebuie trasată o linie foarte clară.
Cele 8,58 milioane de lei nu reprezintă costul actualizat în 2026 al parcului construit în Danemarca în 2013.
Reprezintă numai conversia valutară actuală a celor 12 milioane DKK de atunci.
Treisprezece ani de inflație și modificarea costurilor cu materialele, energia și forța de muncă fac incorectă comparația simplă între această sumă și factura unui proiect realizat în România peste un deceniu mai târziu.
Mai există o diferență majoră.
Bacăul nu a construit un parc de 16.200 mp.
BACĂUL A PRELUAT IDEEA, DAR A MĂRIT-O DE PESTE TREI ORI
Documentațiile Athletic Park indică pentru lucrările proiectate o suprafață de aproximativ 49.705 mp.
Raportată la cei 16.200 mp indicați oficial pentru proiectul danez, suprafața tehnică a proiectului băcăuan este de aproximativ 3,07 ori mai mare.
Și funcțiunile sunt numeroase.
Proiectul include pistă clasică de alergare de 400 de metri, traseu de alergare pe deal de aproximativ 309 metri, pistă centrifugă, pumptrack, traseu complex cu obstacole și tiroliană, sectoare pentru aruncarea ciocanului, discului, suliței și greutății, facilități pentru săritura cu prăjina, triplusalt și săritura în lungime.
Apar terenuri pentru handbal și volei pe nisip, zonă multisport, cross-fit, perete de escaladă, teren pentru jocuri cu mingea, un lac de aproximativ 845 mp, clădire multifuncțională, vestiare, grupuri sanitare, sală de întâlniri, spații tehnice, parcări pentru autoturisme și biciclete, stații de încărcare pentru vehicule electrice, iluminat, supraveghere și utilități.
Legătura cu Danemarca nu este doar una declarativă.
Keingart ApS, firma daneză asociată conceptului de la Odense, apare în documentele achiziției băcăuane, iar arhitectul danez Flemming Overgaard a fost prezentat public ca participant la dezvoltarea proiectului.
Așadar, Bacăul a importat conceptul și expertiza, nu un proiect executat la indigo.
PRIMA FACTURĂ: 79,73 MILIOANE DE LEI
În septembrie 2023, studiul de fezabilitate aprobat prin HCL nr. 362/2023 stabilea pentru scenariul ales: 79.731.104,56 lei cu TVA.
Din această sumă, construcțiile și montajul reprezentau aproximativ: 64.289.635,76 lei.
Documentația analizase și un scenariu care ajungea la: 98.407.015,21 lei.
Acesta nu a fost ales.
A fost preferată soluția de 79,73 milioane de lei, considerată mai avantajoasă din punct de vedere financiar și constructiv.
Este un detaliu important într-o analiză echilibrată: autoritatea nu a ales varianta cea mai scumpă dintre cele studiate.
CONTRACTUL: 60,25 MILIOANE DE LEI
La 29 ianuarie 2024 este semnat contractul pentru proiect tehnic, detalii de execuție, lucrări și asistență tehnică.
Contractul nr. 2790/118510/12/29.01.2024 revine asocierii:
Conextrust SA – Evalcons Tech SRL – Routte-Construct SRL.
Valoarea estimată a achiziției era de aproximativ: 61.516.605 lei.
Contractul este semnat pentru: 60.248.855,63 lei.
Diferența față de valoarea estimată: aproximativ 1,27 milioane lei mai puțin, adică în jur de 2%.
Până aici, contractul era sub estimarea achiziției.
APOI APARE O MODIFICARE DE 1,142 MILIOANE DE LEI
În noiembrie 2024, registrul oficial al achizițiilor CJ Bacău consemnează o modificare contractuală.
Valoarea acesteia: 1.142.297,58 lei.
Calculul este simplu: 60.248.855,63 lei + 1.142.297,58 lei = 61.391.153,21 lei.
Contractul crește astfel cu aproximativ 1,9%.
Iar diferența față de valoarea estimată inițială a achiziției se reduce de la aproximativ 1,27 milioane lei la numai circa: 125.452 lei.
Această apropiere de valoarea estimată este un fapt.
Nu este însă, prin ea însăși, dovada vreunei nereguli.
Aici trebuie făcută distincția dintre ceea ce știm și ceea ce încă nu știm.
Documentele publice identificate confirmă valoarea și data modificării, dar nu oferă suficientă informație pentru a stabili exact ce a justificat cei 1.142.297,58 lei.
Până la publicarea actului adițional și a justificării tehnico-juridice, orice explicație suplimentară ar fi speculație.
Aceasta rămâne prima întrebare deschisă a investigației.
UN CREDIT DE 55 DE MILIOANE DE LEI
În 2024 apare a doua componentă majoră a ecuației financiare.
Județul Bacău contractează prin Raiffeisen Bank o finanțare rambursabilă destinată explicit realizării Athletic Park în asociere cu Municipiul Bacău.
Plafonul: 55.000.000 lei.
Documentele privind autorizarea indică o maturitate de 168 de luni – 14 ani și o formulă a dobânzii raportată la ROBOR 1M + 0,59%.
Dar există o distincție esențială: 55 milioane de lei reprezintă valoarea creditului contractat, nu dovada că întreaga sumă a fost cheltuită.
Pentru aceasta trebuie urmărite tragerile efective.
Și ele pot fi documentate.
ÎN 2025 AU FOST TRAȘI EFECTIV 14,77 MILIOANE DE LEI
Situațiile oficiale ale CJ Bacău indică pentru Athletic Park, în 2025:
ianuarie – 88.325,58 lei;
martie – 4.740.103,20 lei;
aprilie – 3.697.076,84 lei;
mai – 6.243.956,32 lei.
Total: 14.769.461,94 LEI
Aceasta este cifra care trebuie pusă lângă plafonul de 55 milioane.
Credit aprobat/contractat: 55 milioane lei.
Trageri documentate pentru 2025: aproximativ 14,77 milioane lei.
Cele două cifre nu trebuie confundate.
Și tocmai urmărirea banilor efectiv trași devine importantă pentru calcularea costului final al investiției.
ÎN TIMP CE PARCUL ERA CONSTRUIT, ADMINISTRAȚIA CAUTĂ FONDURI EUROPENE
Aici povestea Athletic Park capătă o turnură financiară mult mai interesantă decât simpla comparație România–Danemarca.
Investiția nu pornise având asigurată finanțarea europeană care apare ulterior.
Contractul de lucrări exista.
Creditul exista.
Lucrările avansau.
În iunie 2025, CJ Bacău contractează inclusiv servicii de consultanță pentru elaborarea și depunerea cererii de finanțare europeană pentru Athletic Park.
Iar la 15 octombrie 2025 este semnat contractul de finanțare cu ADR Nord-Est.
Ordinea evenimentelor este esențială.
Finanțarea europeană nu a precedat construcția.
A venit după ce investiția fusese deja pornită și ajunsese într-un stadiu foarte avansat.
Din punct de vedere financiar, aceasta avea să schimbe radical cine suportă factura finală.
18 NOIEMBRIE 2025: RECEPȚIA
Raportul oficial de activitate al Consiliului Județean Bacău consemnează:
„Proces verbal de recepție finală întocmit în data de 18.11.2025.”
În decembrie 2025, Athletic Park este deschis publicului.
Acest reper este foarte important pentru interpretarea documentelor din anul următor.
În 2026 apar noi hotărâri și actualizări financiare privind Athletic Park.
Dar acestea nu înseamnă că șantierul a continuat până în 2026.
Lucrările fuseseră deja recepționate.
Documentele ulterioare privesc inclusiv reașezarea financiară a proiectului în cadrul finanțării europene.
DEVIZUL COBOARĂ LA 72,71 MILIOANE DE LEI
Prin HCL nr. 260/15.06.2026, valoarea totală actualizată ajunge la: 72.714.187,66 LEI CU TVA
Față de cei 79.731.104,56 lei ai scenariului aprobat în 2023, avem o reducere de aproximativ: 7,02 milioane lei, respectiv aproape 8,8%.
Și trebuie evitată încă o confuzie.
72,71 milioane lei – valoarea totală actualizată a proiectului – nu este același lucru cu 61,39 milioane lei – valoarea contractului de proiectare și execuție după modificarea din 2024.
Devizul general cuprinde categorii de cheltuieli care depășesc contractul principal de lucrări.
Prin urmare, diferența dintre cele două cifre nu poate fi prezentată drept o creștere ascunsă a contractului.
CIFRA CARE SCHIMBĂ ÎNTREAGA POVESTE: 68,44 MILIOANE DE LEI
HCL nr. 261/15.06.2026 arată structura financiară actualizată:
valoare totală – 72.714.187,66 lei;
finanțare nerambursabilă – 68.442.907,87 lei;
cofinanțare – 4.291.279,79 lei.
Cofinanțarea este împărțită aproape egal:
Municipiul Bacău – 2.145.369,90 lei;
Județul Bacău – 2.145.369,89 lei.
Raportul dintre finanțarea nerambursabilă și valoarea actualizată a proiectului este de aproximativ: 94,1%
Această cifră schimbă fundamental modul în care trebuie relatată investiția.
Afirmația simplă: „Athletic Park a costat Bacăul 72,7 milioane lei” ar confunda valoarea proiectului cu povara sa financiară locală.
Ceea ce documentele arată în 2026 este că aproximativ 68,44 milioane lei sunt înscrise drept finanțare nerambursabilă.
ATUNCI CÂT A COSTAT, DE FAPT, BACĂUL?
Aici ajungem la întrebarea centrală a investigației.
Și răspunsul nu este: 72,7 milioane lei.
Nu este nici: 61,39 milioane lei.
Și nu este: 55 milioane lei.
Aceste cifre reprezintă lucruri diferite:
72,71 milioane lei – valoarea totală actualizată a proiectului;
61,39 milioane lei – contractul principal de proiectare și execuție după modificarea identificată;
55 milioane lei – plafonul finanțării rambursabile Raiffeisen;
14,77 milioane lei – tragerile din credit documentate pentru anul 2025;
68,44 milioane lei – finanțarea nerambursabilă din structura actualizată;
4,29 milioane lei – cofinanțarea totală prevăzută în structura actualizată, împărțită între Municipiul și Județul Bacău.
Abia după ce sunt puse separat aceste cifre putem formula întrebarea corectă: CÂT RĂMÂNE EFECTIV DE PLĂTIT DIN BANI LOCALI?
ȘI CREDITUL?
Obținerea finanțării europene este o veste financiară favorabilă.
Dar ea nu face automat să dispară costurile produse între timp de finanțarea rambursabilă.
Dacă au fost trase sume din credit, trebuie văzut:
cât s-a tras în total;
cât timp au rămas banii utilizați;
ce dobânzi și comisioane s-au plătit;
ce parte din principal a fost sau va fi rambursată din resursele eliberate prin finanțarea europeană;
și ce cost financiar rămâne definitiv în bugetul Județului Bacău.
Aceasta este a doua mare cifră care lipsește din tabloul public.
DANEMARCA VERSUS BACĂU: COMPARAȚIA CORECTĂ
Putem pune acum cifrele una lângă alta fără să le deformăm sensul.
ODENSE – 2013
16.200 mp.
12 milioane DKK.
Echivalent valutar actual: aproximativ 8,58 milioane lei.
Cost nominal raportat la suprafața oficială: aproximativ 741 DKK/mp, echivalent valutar actual de aproximativ 530 lei/mp.
BACĂU
aproximativ 49.705 mp suprafață a lucrărilor proiectate.
Valoare totală actualizată: 72,71 milioane lei.
Raportată pur aritmetic la cei 49.705 mp: aproximativ 1.463 lei/mp.
Dar nici măcar această comparație nu dovedește că Bacăul este „de 2,8 ori mai scump”.
De ce?
Pentru că valoarea daneză este cea din 2013, iar cea băcăuană aparține unui proiect executat peste un deceniu mai târziu.
Pentru că funcțiunile nu sunt identice.
Pentru că structura costurilor nu este identică.
Pentru că proiectul băcăuan include infrastructură, clădiri, utilități, dotări și echipamente proprii.
Iar conversia valutară nu este actualizare cu inflația.
Prin urmare, o comparație de tipul: „Danemarca – 8,6 milioane lei; România – 72,7 milioane lei” ar fi spectaculoasă.
Dar ar fi incorectă.
CE PUTEM SPUNE CU CERTITUDINE
Putem spune însă altceva, mult mai solid.
Bacăul a preluat un concept danez și l-a dezvoltat la o scară de peste trei ori mai mare.
A pornit în 2023 cu un deviz de aproximativ 79,73 milioane lei.
A atribuit contractul principal în 2024 pentru 60,25 milioane lei.
Contractul a fost ulterior modificat cu 1,142 milioane lei, ajungând la 61,39 milioane lei.
Pentru finanțarea investiției, Județul Bacău a contractat un credit Raiffeisen cu plafon de 55 milioane lei.
Există trageri efective documentate din acest credit.
În timp ce investiția era deja în derulare, administrația a pregătit accesarea fondurilor europene.
Contractul de finanțare cu ADR Nord-Est a fost semnat la 15 octombrie 2025.
Parcul a fost recepționat la 18 noiembrie 2025.
Iar în 2026, structura financiară actualizată indică 68,44 milioane lei finanțare nerambursabilă dintr-un proiect de 72,71 milioane lei.
DOUĂ ÎNTREBĂRI AU RĂMAS FĂRĂ RĂSPUNS
După sute de pagini de documente, cifre și hotărâri, două întrebări merită un răspuns explicit din partea administrației.
1. Ce a justificat exact suplimentul contractual de 1.142.297,58 lei din noiembrie 2024?
Publicarea actului și a justificării tehnico-juridice ar închide această întrebare.
2. Care este costul local net al Athletic Park după decontarea finanțării nerambursabile, incluzând dobânzile și comisioanele creditului utilizat?
Aceasta este cifra care ar permite contribuabilului să afle nu cât „valorează proiectul”, ci cât l-a costat efectiv.
UN PROIECT DE 72,7 MILIOANE NU ÎNSEAMNĂ AUTOMAT O FACTURĂ LOCALĂ DE 72,7 MILIOANE
Athletic Park există.
A fost construit.
A fost recepționat.
Este folosit.
Iar proiectul băcăuan este considerabil mai mare și mai complex decât modelul danez de la care a pornit ideea.
Din acest motiv, investigația documentelor nu susține teza simplistă că Bacăul ar fi construit cu 72,7 milioane de lei ceea ce danezii construiseră cu echivalentul a 8,58 milioane.
Documentele spun altceva.
Și povestea lor este mai interesantă.
Administrația a pornit investiția asumându-și riscul finanțării locale.
A contractat lucrările.
A contractat credit.
A tras bani din credit.
A construit.
A căutat între timp o finanțare nerambursabilă.
Și a obținut-o.
În structura actualizată din 2026, dintr-un proiect de 72,71 milioane lei, aproximativ 68,44 milioane lei sunt finanțare nerambursabilă.
Asta reprezintă aproximativ 94,1%.
Este o reușită financiară importantă și trebuie consemnată ca atare.
Dar tocmai succesul atragerii fondurilor europene face posibilă acum întrebarea finală, mult mai precisă decât toate comparațiile spectaculoase cu Danemarca:
DIN CELE 72,7 MILIOANE DE LEI, CÂT A RĂMAS, ÎN FINAL, PE FACTURA BĂCĂUANILOR?
Nu valoarea proiectului.
Nu plafonul creditului.
Nu valoarea contractului.
Ci banii locali rămași definitiv cheltuiți, plus costul finanțării bancare, după ce ultimul euro european a fost decontat și ultimul leu din credit a fost socotit.
Aceasta este cifra care poate închide definitiv povestea financiară a Athletic Park.
Și aceasta este cifra pe care contribuabilul are dreptul să o cunoască.
redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE
(Surse: Consiliul Local al Municipiului Bacău – HCL nr. 362/2023 și hotărârile ulterioare privind Athletic Park, inclusiv HCL nr. 260/2026 și HCL nr. 261/2026; Consiliul Județean Bacău – documentele și centralizatoarele achizițiilor publice, situațiile finanțărilor rambursabile și Raportul de activitate 2025; Ministerul Finanțelor – Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale; ADR Nord-Est – documentele aferente finanțării proiectului; Lokale og Anlægsfonden – Athletics Exploratorium at SDU in Odense; University of Southern Denmark; Keingart. Pentru sumele exprimate inițial în DKK sau EUR au fost indicate și echivalente orientative în RON; conversia valutară nu reprezintă actualizare cu inflația.)