AUTOSTRADA BRAȘOV–BACĂU: ARHEOLOGII INTRĂ PE TERENURILE PROPRIETARILOR! CINE PLĂTEȘTE PAGUBELE, CE DREPTURI AU OAMENII ȘI CÂND VA ÎNCEPE CONSTRUIREA A13?

Proprietarii și deținătorii terenurilor situate pe culoarul viitoarei Autostrăzi A13 Brașov–Bacău sunt anunțați că echipe specializate vor efectua sondaje arheologice și investigații de teren, necesare elaborării studiului de fezabilitate. Primăria Onești a publicat un anunț oficial în acest sens la 6 octombrie 2026, iar subiectul a fost reluat în presa băcăuană la 24 octombrie. Legea permite accesul echipelor pe imobilele vizate, dar impune o înștiințare prealabilă și obligatorie. În același timp, lucrările pot afecta culturi, plantații sau terenuri agricole. Dincolo de importanța autostrăzii, apar întrebări concrete: cum sunt informați proprietarii, cine repară eventualele pagube, când începe procedura exproprierilor și cât de avansat este, în realitate, proiectul rutier?

O autostradă nu începe întotdeauna cu excavatoare, betoniere și asfalt. Înaintea constructorilor intră pe teren topografii, geologii, proiectanții și arheologii. Ei verifică solul, subsolul și amplasamentele pe care urmează să fie construită infrastructura.

Pentru stat, aceste intervenții fac parte din pregătirea unei investiții de interes public.

Pentru proprietarul terenului, însă, ele pot însemna intrarea unor echipe și utilaje pe o proprietate aflată încă în folosința sa.

Aici apare o relație juridică ce trebuie explicată cu precizie. Interesul public al construirii unei autostrăzi nu elimină drepturile proprietarului. Iar obligația legală de a permite anumite investigații nu înseamnă renunțarea la proprietate sau la repararea prejudiciilor produse.

## Octombrie 2026: anunț oficial privind cercetările de teren

La 6 octombrie 2026, Primăria Municipiului Onești a publicat un anunț de interes public referitor la desfășurarea studiilor de teren și a sondajelor arheologice pentru obiectivul „Autostrada Brașov–Bacău”.

La 24 octombrie, publicația *Deșteptarea* a relatat despre investigațiile desfășurate în zona aferentă județului Bacău.

Potrivit informațiilor publicate, echipe specializate efectuează verificări destinate identificării eventualelor vestigii arheologice și colectării datelor necesare proiectării.

Anunțul precizează obligația deținătorilor imobilelor vizate de a permite accesul personalului și echipamentelor necesare investigațiilor, în condițiile legii. Sunt menționate și măsuri privind readucerea terenurilor la starea inițială, inclusiv astuparea casetelor de sondaj și refacerea stratului vegetal.

Pentru proprietarii care utilizează terenurile agricol, aceste operațiuni pot avea o importanță practică deosebită. Dar notificarea privind sondajele nu trebuie confundată cu o decizie individuală de expropriere și nici cu anunțarea începerii construcției autostrăzii.

Sunt etape juridice și tehnice diferite.

## Ce spune legea despre intrarea pe o proprietate privată?

Reglementarea esențială este art. 16 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Textul stabilește că deținătorii, cu orice titlu, ai imobilelor situate pe coridorul de expropriere și afectate de elaborarea documentațiilor prevăzute de lege au obligația de a permite accesul pentru măsurători topografice, studii geotehnice și studii arheologice de teren.

Dar această obligație este condiționată de o înștiințare prealabilă și obligatorie efectuată de expropriator. Aceasta este distincția juridică esențială.

Legea nu descrie un drept necondiționat al oricărei persoane de a intra pe orice teren invocând existența proiectului A13. Accesul trebuie să aibă un temei legal, să privească activitățile permise și să fie precedat de înștiințarea cerută de lege.

Prin urmare, proprietarul poate solicita identificarea persoanelor care efectuează lucrările, a beneficiarului și a amplasamentului pentru care a fost dispusă intervenția. Poate solicita și precizarea naturii operațiunilor care urmează să fie efectuate.

Obligația de a permite accesul nu transformă proprietarul într-o persoană lipsită de drepturi.

## Un anunț general înlocuiește înștiințarea obligatorie?

Aceasta este prima problemă juridică ce merită o cercetare aprofundată. Publicarea unui anunț de interes public informează comunitatea despre existența investigațiilor.

Dar conformitatea înștiințării prevăzute de art. 16 trebuie verificată în raport cu forma și modalitățile utilizate efectiv de expropriator, cu situația fiecărui imobil și cu legislația aplicabilă. Din simpla publicare a anunțului pe site-ul Primăriei Onești nu putem deduce că fiecare proprietar afectat a primit înștiințarea legal necesară.

Nu putem afirma nici contrariul, fără documentele privind notificările efectuate. Această diferență are consecințe practice.

Un proprietar trebuie să știe cine intră pe teren, pentru ce lucrări, în ce perioadă și în ce limite. Dacă echipele realizează săpături sau investigații care modifică temporar suprafața terenului, sunt relevante și condițiile refacerii acestuia.

Transparența unei investiții de interes național începe înainte de expropriere, din momentul în care statul solicită acces pe proprietățile oamenilor.

## Cine plătește culturile agricole distruse?

Anunțul referitor la cercetările arheologice menționează readucerea terenurilor la starea inițială și posibilitatea acordării despăgubirilor pentru prejudicii materiale reale și demonstrate.

Trebuie însă diferențiate două operațiuni. Prima este refacerea fizică a terenului după investigații: astuparea sondajelor, stabilizarea suprafețelor afectate și refacerea stratului vegetal, după caz. A doua este repararea prejudiciilor efective produse proprietarului sau deținătorului îndreptățit.

Refacerea solului nu înseamnă automat că o cultură distrusă a fost recuperată. De exemplu, dacă cercetările afectează o cultură agricolă înființată, simpla acoperire a unei săpături nu compensează neapărat pierderea producției. În astfel de situații devin importante documentarea pagubei, identificarea persoanei prejudiciate și temeiul juridic al despăgubirii.

Pentru lucrările de cercetare arheologică se aplică și dispozițiile speciale privind protecția patrimoniului, în măsura incidenței lor, inclusiv cele referitoare la prejudiciile cauzate pe terenuri private. Nu este corect să confundăm aceste despăgubiri cu sumele care ar urma să fie plătite ulterior pentru exproprierea definitivă a unui imobil.

Prejudiciul provocat de investigațiile preliminare și despăgubirea pentru pierderea proprietății sunt situații juridice distincte, care trebuie analizate separat.

## Cum se dovedește paguba?

Pentru un proprietar agricol, documentarea situației înaintea intrării echipelor pe teren poate avea o importanță decisivă.

Sunt relevante fotografiile datate, identificarea cadastrală a parcelei, suprafața cultivată și documentele privind cultura existentă. Dacă se produc degradări, acestea trebuie constatate și consemnate.

Un proces-verbal care identifică locul, natura lucrărilor și eventualele prejudicii poate reduce riscul unor neînțelegeri ulterioare.

Aceasta nu înseamnă că numai existența unui asemenea document poate demonstra o pagubă. Mijloacele de probă și procedurile aplicabile depind de situația juridică concretă. Dar o evidență întocmită înainte și după intervenție este utilă ambelor părți.

Pentru beneficiarul proiectului, ea permite verificarea modului de refacere a terenului. Pentru proprietar, oferă repere privind eventualele prejudicii. În lipsa acestei documentări, pot apărea dispute asupra stării inițiale a terenului, întinderii lucrărilor și valorii pagubelor.

## Arheologii nu înseamnă automat întârzierea autostrăzii

Investigațiile arheologice urmăresc identificarea și documentarea patrimoniului care ar putea fi afectat de viitoarele lucrări.

Descoperirea unor vestigii poate determina necesitatea unor cercetări suplimentare sau a unor măsuri de protecție. Dar simpla efectuare a sondajelor nu dovedește existența unor situri arheologice importante pe fiecare parcelă investigată. Nu dovedește nici că proiectul A13 a fost deja întârziat din motive arheologice.

În etapa studiului de fezabilitate, cercetările pot contribui tocmai la identificarea anticipată a condițiilor care trebuie avute în vedere la proiectare.

O descoperire relevantă poate avea consecințe tehnice și financiare diferite, în funcție de amplasament și de valoarea patrimoniului identificat. Pentru evaluarea efectelor asupra calendarului trebuie cunoscute rapoartele cercetărilor, eventualele măsuri suplimentare și termenele contractuale.

Protejarea patrimoniului arheologic nu trebuie prezentată automat drept un obstacol în calea autostrăzii. O investigație făcută la timp poate preveni probleme mult mai costisitoare în etapa construirii.

## Unde se află, în realitate, Autostrada Brașov–Bacău?

Potrivit informațiilor comunicate de Compania Națională de Investiții Rutiere, proiectul A13 Brașov–Bacău are o lungime estimată de aproximativ 174 de kilometri.

La 27 august 2026, CNIR a anunțat împărțirea traseului în cinci loturi, proiectate pentru a putea funcționa independent.

Primul lot, Codlea–Sfântu Gheorghe, are aproximativ 47 de kilometri.

Al doilea, Sfântu Gheorghe–Târgu Secuiesc, are aproximativ 34 de kilometri.

Al treilea, Târgu Secuiesc–Poiana Sărată, are aproximativ 40 de kilometri.

Al patrulea, Poiana Sărată–Onești Vest, are aproximativ 22 de kilometri.

Ultimul, Onești Nord–Răcăciuni, are aproximativ 33 de kilometri.

Lungimile sunt orientative, fiind preluate din prezentările publice ale proiectului. Pentru stabilirea lungimilor definitive sunt necesare planurile finale și documentația aprobată. Viitoarea autostradă urmează să conecteze sectorul Sibiu–Făgăraș–Brașov cu Autostrada Moldovei A7, în zona Răcăciuni. Sunt prevăzute 15 noduri rutiere, câte cinci în județele Brașov, Covasna și Bacău.

Pentru comunitățile băcăuane, sectorul dinspre Onești și Răcăciuni este relevant atât prin viitoarea conexiune rutieră, cât și prin terenurile care ar putea fi afectate de proiect.

## Studiul de fezabilitate nu este terminat

La sfârșitul lunii august 2026, CNIR anunța realizarea a aproximativ 22.700 de metri de foraje geotehnice în cadrul investigațiilor necesare studiului de fezabilitate.

Studiul este realizat de Consitrans SRL, în baza unui contract comunicat public la o valoare de aproximativ 81,2 milioane de lei fără TVA. Această valoare privește serviciile aferente studiului și documentațiilor contractate.

Nu reprezintă costul construirii autostrăzii.

Valoarea estimată a investiției de execuție urmează să fie fundamentată prin studiul de fezabilitate și etapele ulterioare de aprobare.

În septembrie 2026, CNIR continua consultările privind traseul, inclusiv în zona Oituz. Au fost analizate soluții pentru limitarea afectării proprietăților, iar unele sectoare presupun lucrări tehnice complexe.

La 25 octombrie 2026, sectorul Brașov–Bacău nu se afla în etapa execuției generale a autostrăzii. Prin urmare, prezența arheologilor pe teren nu trebuie prezentată ca începutul construirii efective a autostrăzii.

## Oituz: traseul și proprietățile oamenilor

În septembrie, reprezentanții CNIR și ai proiectantului au discutat cu autoritățile locale din zona Oituz despre amplasamentul viitoarei autostrăzi. Informațiile publicate arată că au fost analizate soluții pentru diminuarea afectării proprietăților.

Au fost prezentate inclusiv variante tehnice care presupun realizarea unui tunel și a unui viaduct. Aceste elemente arată complexitatea traversării zonei. Dar discuțiile privind traseul și soluțiile de proiectare nu sunt echivalente cu aprobarea tuturor exproprierilor.

Nu au fost confirmate integral, pentru această analiză, numărul imobilelor care vor fi expropriate, suprafețele individuale și despăgubirile ce vor reveni proprietarilor. Nici afirmația că anumite clădiri vor fi demolate nu trebuie transformată într-o listă definitivă înaintea identificării amplasamentelor aprobate.

Pentru cetățeni, documentele decisive vor fi coridorul de expropriere, planurile cadastrale și actele individuale emise potrivit legii.

## Cercetările arheologice și exproprierea sunt două etape diferite

Aceasta este distincția juridică pe care proprietarii trebuie să o cunoască.

Accesul pentru investigații poate avea loc în etapa pregătirii studiului de fezabilitate, în condițiile Legii nr. 255/2010. Exproprierea implică însă o procedură distinctă, cu acte, identificarea imobilelor și stabilirea despăgubirilor.

Prin urmare, simplul fapt că o echipă efectuează sondaje pe un teren nu dovedește că proprietatea respectivă a fost deja expropriată. Nu stabilește nici valoarea despăgubirii viitoare.

De asemenea, investigațiile pot conduce la ajustări ale soluțiilor tehnice înainte de stabilirea definitivă a amplasamentului. Pentru proprietari, această etapă poate produce incertitudine.

Dar tocmai de aceea comunicarea publică trebuie să delimiteze traseul studiat de coridorul care va fi aprobat ulterior pentru execuție.

Un proprietar trebuie să știe dacă terenul său este doar investigat sau dacă a intrat efectiv într-o procedură de expropriere. Cele două situații nu produc aceleași consecințe juridice.

## Când va începe construirea autostrăzii?

În informațiile publice verificate până la 25 octombrie 2026, nu există o dată oficială certă pentru începerea execuției sectorului Brașov–Bacău. Documentarea traseului, investigațiile geotehnice și cercetările arheologice sunt necesare pentru finalizarea studiului de fezabilitate.

Ulterior sunt necesare aprobările, procedurile de finanțare, achizițiile pentru lucrări și celelalte formalități aplicabile. Unele etape se pot suprapune în condițiile legii, dar aceasta nu înseamnă că lucrările de construire au început deja.

Pentru stabilirea calendarului real sunt necesare termenele contractuale actualizate ale studiului, stadiul avizelor și programul aprobat pentru etapele următoare. Fără aceste date, orice anunț privind deschiderea autostrăzii într-un anumit an ar avea caracter speculativ.

Iar atribuirea unei eventuale întârzieri cercetărilor arheologice ar necesita dovezi privind impactul efectiv al acestora asupra termenelor.

## Autostrada este de interes național. Dar și drepturile proprietarilor trebuie respectate

Viitoarea legătură rutieră dintre Brașov și Bacău are o importanță economică și strategică evidentă.

Poate îmbunătăți conectivitatea dintre Transilvania și Moldova și poate crea noi posibilități pentru transport și dezvoltare regională. Dar beneficiul public nu trebuie construit prin ignorarea drepturilor individuale.

Proprietarii terenurilor cercetate trebuie informați în condițiile legii. Intervențiile trebuie efectuate în limitele activităților autorizate, iar terenurile afectate trebuie refăcute potrivit obligațiilor aplicabile. Prejudiciile trebuie documentate și soluționate prin mecanismele juridice corespunzătoare.

În același timp, patrimoniul arheologic trebuie protejat, iar cercetările trebuie realizate de personal competent. Nu există o opoziție inevitabilă între construirea unei autostrăzi, protejarea patrimoniului cultural și respectarea proprietății private. Aceste obiective trebuie coordonate.

## Primii arheologi au ajuns înaintea constructorilor. Urmează proba transparenței

În octombrie 2026, locuitorii de pe culoarul viitoarei A13 sunt informați despre accesul echipelor specializate pentru sondaje arheologice și investigații de teren.

CNIR continuă elaborarea studiului de fezabilitate pentru o autostradă de aproximativ 174 de kilometri, împărțită în cinci loturi. Dar lucrările preliminare nu reprezintă începutul execuției autostrăzii. Iar obligativitatea accesului, prevăzută de lege, nu elimină cerința înștiințării și protejării drepturilor patrimoniale.

Pentru stat, cercetările arheologice sunt o etapă necesară a proiectării. Pentru proprietari, ele pot însemna intrarea unor echipe pe terenuri cultivate, lucrări temporare și eventuale prejudicii care trebuie reparate.

Autostrada Brașov–Bacău nu trebuie să fie construită împotriva proprietarilor și nici cu ignorarea patrimoniului arheologic. Ea trebuie pregătită legal, transparent și cu răspundere pentru fiecare intervenție.

Iar pentru locuitorii județului Bacău rămâne întrebarea care depășește toate anunțurile despre studii și sondaje: când vor fi finalizate documentațiile și când va începe, efectiv, construirea legăturii de mare viteză dintre Moldova și Transilvania?

Redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE

(Surse: 1. Primăria Municipiului Onești — anunț de interes public privind studiile de teren și sondajele arheologice pentru Autostrada Brașov–Bacău, 06.10.2026; 2. Deșteptarea, 24.10.2026 — Investigații arheologice pe traseul viitoarei autostrăzi Brașov–Bacău; 3. AGERPRES, 27.08.2026 — CNIR: Autostrada A13 Brașov–Bacău va avea cinci loturi; 4. BizBrașov, 15.09.2026 — Traseul A13 și proprietățile afectate în zona Oituz; 5. BizBrașov, 14.07.2026 — Stadiul forajelor geotehnice și al studiului de fezabilitate; 6. Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, art. 16; 7. OG nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național; 8. Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil; 9. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.)