BACĂU, 618 ANI DE LA REPERUL DOCUMENTAR DIN 1408. ORAȘUL NU S-A NĂSCUT ATUNCI: ERA DEJA UN PUNCT VAMAL AL MOLDOVEI

La 6 octombrie 2026 se împlinesc 618 ani de la documentul considerat în mod tradițional prima mențiune documentară certă a Bacăului: privilegiul comercial acordat în 1408 de Alexandru cel Bun negustorilor din Liov. Data este fundamentală pentru istoria orașului, dar formularea potrivit căreia «Bacăul are 618 ani» este inexactă. Documentul nu întemeiază localitatea. Dimpotrivă, o găsește deja suficient de dezvoltată pentru a funcționa ca punct vamal pe importante trasee comerciale ale Moldovei.

În fiecare an, începutul lunii octombrie readuce în actualitate data de 6 octombrie 1408.

În 2026 se împlinesc 618 ani de la acest reper.

Dar ce s-a întâmplat, de fapt, în 1408?

Alexandru cel Bun și negustorii din Liov

Documentul care a consacrat data în istoriografia Bacăului este un privilegiu comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor din Liov.

Actul reglementa comerțul acestora prin Moldova și stabilea, între altele, obligațiile vamale aferente circulației mărfurilor.

În această rețea apare și Bacăul.

Studiile consacrate istoriei orașului arată că negustorii trebuiau să achite obligații la vama din Bacău pentru mărfurile transportate spre sau dinspre Țara Românească și Transilvania.

Prin urmare, documentul din 1408 ne spune mult mai mult decât simplul fapt că exista o localitate cu acest nume.

Bacăul avea deja funcție economică și vamală.

Orașul era integrat într-un sistem de circulație comercială care lega Moldova de alte spații economice.

1408 nu este anul întemeierii Bacăului

Aceasta este distincția esențială.

Atestarea documentară nu trebuie confundată cu întemeierea unei localități.

Un document medieval consemnează existența unei așezări la momentul redactării sale.

El nu demonstrează că așezarea a apărut în acea zi sau în acel an.

În cazul Bacăului, chiar conținutul privilegiului din 1408 arată că localitatea trebuia să existe anterior.

Un punct vamal nu apare instantaneu în momentul în care numele lui este consemnat pe un document.

Existența funcției vamale presupune o așezare integrată deja în organizarea administrativă și comercială a Moldovei medievale.

Din acest motiv, formularea „618 ani de la întemeierea Bacăului” nu este susținută istoric. Mai corect este să vorbim despre 618 ani de la reperul tradițional al primei mențiuni documentare certe a Bacăului.

Dar există un document din anul 1400

Istoria devine și mai interesantă atunci când coborâm înainte de 1408.

Cercetările istorice au adus în discuție un document pontifical emis la Roma la 15 aprilie 1400.

Papa Bonifaciu al IX-lea se adresa magistrului și fraților Ordinului Ospitalier al Sfântului Ioan Botezătorul aflați într-o localitate denumită în document „Bachovia”.

În text apare inclusiv formula latină „civitas Bachoviensis”.

Unii istorici consideră că această „Bachovia” este Bacăul.

Dacă identificarea este acceptată, existența documentară a localității poate fi împinsă cu opt ani înaintea privilegiului lui Alexandru cel Bun.

Dar această identificare trebuie prezentată cu precauția necesară.

Documentul din 1400 este real; ceea ce face obiectul interpretării istoriografice este identificarea fără echivoc a „Bachoviei” din izvorul pontifical cu Bacăul de astăzi.

Tocmai de aceea anul 1408 a rămas reperul tradițional al primei mențiuni documentare certe.

Urmele documentare ar putea coborî chiar spre 1391–1392

Există și o a doua pistă istorică.

O bulă emisă în 1439 de papa Eugeniu al IV-lea menționează o episcopie catolică la Bacău a cărei întemeiere ar fi avut loc în timpul pontificatului papei Bonifaciu al IX-lea.

Raportarea cronologică utilizată de istorici conduce către intervalul 1391–1392.

Dacă informația retrospectivă este acceptată ca probă pentru existența episcopiei băcăuane în acel moment, începuturile documentare ale Bacăului ar coborî cu aproximativ 16 ani înaintea reperului din 1408.

Studiile istorice tratează însă această concluzie cu precauție, tocmai pentru că ea depinde de interpretarea și credibilitatea izvoarelor ecleziastice ulterioare.

Un oraș episcopal medieval

Izvoarele catolice oferă încă un indiciu asupra importanței localității.

Termenul latin „civitas”, utilizat în anumite documente ecleziastice, era legat și de statutul unei localități în care funcționa un sediu episcopal.

Cercetarea istorică a avansat astfel imaginea Bacăului din prima jumătate a secolului al XV-lea drept un „oraș episcopal”, cu o comunitate catolică importantă alături de populația ortodoxă.

Un alt reper apare în anii 1415–1416, când izvoarele istorice consemnează participarea unei delegații a Bacăului la Conciliul de la Konstanz, alături de reprezentanți ai altor comunități urbane din Moldova.

Toate acestea întăresc aceeași concluzie: Bacăul din 1408 nu era o așezare aflată la începuturile existenței sale.

6 sau 8 octombrie 1408?

Există chiar și o diferență de datare care merită consemnată.

Istoriografia consacrată Bacăului și numeroase lucrări de referință folosesc data de 6 octombrie 1408 pentru privilegiul comercial al lui Alexandru cel Bun.

Aceasta este și data adoptată în mod tradițional pentru aniversarea atestării documentare a orașului.

Există însă lucrări istorice care datează același privilegiu la 8 octombrie 1408.

Diferența nu schimbă fondul problemei istorice: privilegiul comercial emis în octombrie 1408 reprezintă reperul documentar cert consacrat pentru Bacău.

Ea arată însă de ce istoria medievală trebuie tratată prin confruntarea izvoarelor și edițiilor documentare, nu prin repetarea mecanică a unei date aniversare.

Ce aniversăm, atunci, la 6 octombrie?

Nu aniversăm ziua în care cineva ar fi întemeiat Bacăul.

Nu avem un act din 1408 care să spună că atunci a fost creat orașul.

Aniversăm 618 ani de la reperul documentar care a consacrat în istoriografia românească existența certă a Bacăului medieval.

Iar documentul ne oferă o informație poate chiar mai importantă decât data însăși: în octombrie 1408, Bacăul exista deja, avea funcție vamală și făcea parte din circuitul comercial al Moldovei.

Cercetările privind documentul din 1400 și izvoarele referitoare la posibila episcopie de la sfârșitul secolului al XIV-lea sugerează că istoria urbană a Bacăului poate coborî și mai mult în timp.

Astfel, la 618 ani de la reperul documentar consacrat, concluzia istorică nu este că „Bacăul s-a născut în 1408”, ci aproape contrariul:

în 1408, Bacăul avea deja o istorie.

Redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE

(Surse: 1. Mihai Costăchescu, „Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare”, vol. II, Iași, 1932, ediția documentară a privilegiului comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor din Liov în octombrie 1408; 2. revista „Carpica”, vol. XXXVII/2008, studiile privind formarea și dezvoltarea orașului medieval Bacău și analiza primei mențiuni documentare certe din privilegiul comercial al lui Alexandru cel Bun, precum și a posibilelor mențiuni anterioare; 3. Ștefan S. Gorovei, „La începuturile orașului Bacău”, Carpica, XVIII–XIX, 1986–1987, analiza documentelor pontificale referitoare la Bachovia/Civitas Bachoviensis și începuturile episcopiei catolice; 4. „Acta Urbani PP. VI, Bonifacii PP. IX, Innocentii PP. VII et Gregorii PP. XII”, ed. A. L. Tăutu, Roma, 1970, documentul din 15.04.1400 adresat reprezentanților Ordinului Ospitalier din „civitas Bachoviensis”; 5. Academia Română – Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, „Tezaurul toponimic al României. Moldova”, vol. II, partea I, consemnarea atestării toponimului Bacău la 1408; 6. literatura istorică privind organizarea vamală a Moldovei în timpul lui Alexandru cel Bun și privilegiul comercial acordat negustorilor din Liov, inclusiv lucrările care datează actul la 08.10.1408; 7. Radio România, „Calendarul zilei – 6 octombrie”, 06.10.2026, consemnarea împlinirii a 618 ani de la privilegiul comercial din 1408 și menționarea Bacăului ca oraș și punct vamal;)