BACĂU • ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ • INVESTIGAȚIE : ȘAPTE RISCURI MAJORE PENTRU BĂCĂUANII CARE LICITEAZĂ LOCURI DE PARCARE!

Daniel POPA

Câștigi la licitație un loc de parcare lângă bloc, dar dacă nu achiți abonamentul la termen poți pierde nu numai locul, ci și dreptul de a participa la alte atribuiri timp de cinci ani. Mai grav, regulamentul aprobat prin HCL Bacău nr. 372/2025 conține două formulări diferite pentru începutul termenului de plată: una îl raportează la alocarea locului, cealaltă la organizarea licitației. Iar aceasta nu este singura problemă. Chiriașii pot fi afectați de datoriile fiscale ale proprietarilor, costul parcării poate crește la licitație, iar abonamentul nu asigură exclusivitate permanentă. HEMEIUȘ 100% ONLINE a analizat șapte riscuri juridice, financiare și administrative pe care băcăuanii ar trebui să le cunoască înainte de a scoate banii din buzunar.

Primăria Municipiului Bacău a deschis noi proceduri de atribuire a locurilor de parcare de reședință în octombrie 2026, inclusiv pentru loturile Energiei 1, Gării 1 și Narciselor 1.

Procedurile sunt organizate potrivit Regulamentului aprobat prin HCL nr. 372 din 11 septembrie 2025.

Pentru anul 2026, tarifele de referință sunt stabilite prin HCL nr. 554 din 19 decembrie 2025.

La prima vedere, mecanismul este simplu: cetățeanul depune documentele, îndeplinește condițiile de eligibilitate și, dacă există mai mulți solicitanți decât locuri disponibile, participă la licitație.

Dar citirea integrală a regulamentului scoate la iveală condiții care pot produce consecințe mult mai importante decât simpla pierdere a unei licitații.

Unele reprezintă limitări explicite ale dreptului atribuit. Altele ridică întrebări privind claritatea, proporționalitatea sau justificarea administrativă.

Important: existența unei prevederi restrictive nu demonstrează automat nelegalitatea ei. Dar nici faptul că a fost aprobată prin hotărâre de consiliu local nu exclude verificarea compatibilității sale cu legislația superioară.

## RISCUL 1. CÂȘTIGI LICITAȚIA, NU PLĂTEȘTI LA TERMEN ȘI POȚI FI EXCLUS CINCI ANI DE LA ALTE ATRIBUIRI!

Aceasta este una dintre cele mai severe prevederi ale regulamentului.

Articolul 4 alin. (6) lit. t) stabilește că persoanele cărora li s-a comunicat atribuirea unui loc de parcare, dar care nu achită contravaloarea abonamentului în maximum 15 zile calendaristice de la data organizării licitației, pierd locul atribuit și dreptul de a participa la alte proceduri de atribuire, directă sau prin licitație, pentru o perioadă de cinci ani.

Textul prevede și anumite excepții, precum mutarea domiciliului sau reședinței, vânzarea locuinței ori vânzarea automobilului.

Consecința depășește simpla anulare a rezervării.

Un cetățean care nu achită abonamentul în împrejurările reglementate poate fi împiedicat să participe la alte proceduri de atribuire pentru o perioadă considerabilă.

Dar ce reprezintă juridic această interdicție? Este o sancțiune administrativă? O condiție negativă de eligibilitate? O consecință a neexecutării unei obligații asumate în procedura de atribuire?

Calificarea nu este doar o problemă teoretică. De ea depind analiza temeiului legal, condițiile aplicării, proporționalitatea măsurii și căile prin care cetățeanul poate contesta o eventuală excludere.

Trebuie verificat inclusiv dacă regulamentul diferențiază suficient între persoana care refuză deliberat plata și cea care nu plătește din cauza unei erori de comunicare, a unei situații obiective ori a unui dezacord justificat privind suma datorată.

Nu se poate afirma, numai din durata interdicției, că prevederea este nelegală. Dar cinci ani de excludere pentru neachitarea unui abonament anual reprezintă o restricție suficient de severă pentru a necesita o justificare juridică și administrativă explicită.

Întrebarea pentru Primăria Bacău: care este temeiul legal precis al interdicției de cinci ani, cum a fost fundamentată proporționalitatea ei și prin ce act individual este comunicată persoanei excluse?

## RISCUL 2. REGULAMENTUL PREVEDE DOUĂ MOMENTE DIFERITE PENTRU ÎNCEPUTUL CELOR 15 ZILE DE PLATĂ!

Aceasta este constatarea documentară care poate avea cele mai importante consecințe asupra aplicării interdicției de cinci ani.

Articolul 3 alin. (8) prevede efectuarea plății în termen de 15 zile calendaristice de la data alocării sau prelungirii abonamentului.

Articolul 4 alin. (6) lit. p), referitor la persoanele cărora li s-a atribuit locul direct sau prin licitație, raportează și el plata la data alocării locului.

În schimb, art. 4 alin. (6) lit. t), care reglementează pierderea locului și interdicția de participare timp de cinci ani, folosește drept reper data organizării licitației.

Alocarea locului și organizarea licitației nu sunt, în mod obligatoriu, același moment procedural.

Să presupunem, strict ipotetic, că licitația are loc la 1 noiembrie. Rezultatul este verificat și comunicat individual solicitantului la 5 noiembrie.

Dacă administrația consideră că termenul curge de la licitație, calculul pornește de la 1 noiembrie.

Dacă aplică regula privind data alocării, iar alocarea este considerată realizată la 5 noiembrie, reperul de calcul poate fi diferit.

Nu putem afirma automat că data comunicării rezultatului reprezintă juridic data alocării. Tocmai aceasta este una dintre noțiunile care necesită clarificare. Dar exemplul arată de ce textele trebuie corelate.

Într-o procedură în care neplata poate conduce la excluderea pentru cinci ani, participantul trebuie să știe exact de când începe termenul.

Nu este suficient să i se spună că are 15 zile, dacă documentele permit identificarea unor momente de început diferite.

Problema trebuie examinată și prin raportare la Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, care impune claritate și precizie în redactarea actelor normative.

Această necorelare nu demonstrează automat nulitatea regulamentului sau a măsurilor de atribuire.

Dar poate deveni relevantă în verificarea legalității unei decizii individuale de excludere.

Întrebarea pentru Primărie: de la ce dată se calculează efectiv cele 15 zile în cazul câștigătorului unei licitații, cum este stabilită și comunicată data alocării și care dintre cele două formulări este aplicată atunci când se dispune excluderea pentru cinci ani?

## RISCUL 3. CHIRIAȘUL POATE PIERDE ȘANSA LA PARCARE DIN CAUZA DATORIILOR PROPRIETARULUI APARTAMENTULUI!

O altă prevedere care merită examinată privește persoanele care locuiesc într-un imobil fără să fie proprietarii acestuia.

Articolul 3 alin. (13) lit. d) impune, în această situație, ca imobilul pentru care se solicită locul de parcare să figureze în evidențele fiscale locale cu taxele și impozitele achitate la zi.

Această cerință este reluată și în documentele solicitate participanților, potrivit art. 4 alin. (4).

Să presupunem că un chiriaș locuiește legal într-un apartament, deține un autoturism eligibil și și-a achitat toate obligațiile fiscale personale. Proprietarul apartamentului are însă restanțe la obligațiile fiscale aferente imobilului.

În această ipoteză, chiriașul poate ajunge să nu îndeplinească una dintre condițiile de atribuire, deși obligația neachitată aparține unei alte persoane.

Nu înseamnă automat că avem o discriminare ilegală.

Problema juridică reală privește legătura dintre obligația fiscală a proprietarului și accesul chiriașului la un serviciu de atribuire a parcării.

De ce trebuie ca eligibilitatea solicitantului să depindă de achitarea unor obligații pe care acesta nu le poate controla direct? Ce scop administrativ urmărește condiția? Există mijloace mai puțin restrictive de atingere a aceluiași scop?

Aceste întrebări țin de legalitatea și proporționalitatea criteriului, distincte de existența unei eventuale discriminări în sensul legislației speciale.

Întrebarea pentru Primărie: ce justificare juridică și administrativă există pentru condiționarea accesului chiriașului de situația fiscală a proprietarului și ce soluții sunt prevăzute când acesta din urmă refuză să își plătească datoriile?

## RISCUL 4. PLĂTEȘTI PENTRU UN LOC REZERVAT, DAR ÎNTRE 08:00 ȘI 16:00 ÎL POATE OCUPA LEGAL ȘI ALTCINEVA!

Un alt risc privește chiar natura dreptului dobândit.

Potrivit art. 1 alin. (2) și art. 2 alin. (1) din regulament, locurile de parcare de reședință sunt rezervate titularilor în zilele lucrătoare, între orele 16:00 și 08:00, precum și permanent sâmbăta și duminica.

În intervalul 08:00–16:00, regulamentul permite utilizarea locurilor și de către alte autovehicule care îndeplinesc condițiile prevăzute.

Consecința este importantă. Un locatar care lucrează de acasă, un pensionar sau un salariat aflat în concediu poate găsi locul ocupat legal de un alt autoturism în timpul zilei. Abonamentul nu îi conferă exclusivitate permanentă.

Articolul 5 alin. (4) adaugă însă o formulare care poate provoca nedumeriri: titularul poate utiliza locul între orele 08:00 și 16:00, iar dacă acesta este liber îl poate ocupa și un alt automobil eligibil.

La prima lectură, articolul 5 pare să indice intervalul opus celui stabilit pentru rezervare.

Din punct de vedere juridic, cele două regimuri pot fi compatibile.

Dreptul de a utiliza un loc de parcare nu este identic cu dreptul de a-l avea rezervat exclusiv.

Articolele 1 și 2 privesc rezervarea, iar art. 5 poate fi interpretat ca reglementând folosirea locului în timpul zilei, fără exclusivitate.

Nu există, numai din această diferență de formulare, o dovadă suficientă că regulamentul ar fi contradictoriu în sens juridic sau că toate licitațiile ar fi nule.

Problema practică este însă reală. Un șofer poate ocupa legal un loc înainte de ora 16:00, dar nu dobândește prin aceasta dreptul de a-l păstra ocupat după începutul perioadei rezervate, în absența unei excepții aplicabile.

Lipsa înțelegerii acestei diferențe poate produce conflicte între titularii abonamentelor și ceilalți conducători auto.

Întrebarea pentru Primărie: de ce nu este explicată mai vizibil, încă din documentele de înscriere și anunțurile de atribuire, diferența dintre rezervarea exclusivă și utilizarea locului în timpul zilei?

## RISCUL 5. PREȚUL DE PORNIRE ESTE 240 DE LEI, DAR COSTUL FINAL POATE FI MAI MARE. DACĂ RENUNȚI, NU PRIMEȘTI AUTOMAT BANII ÎNAPOI!

Pentru anul 2026, HCL nr. 554/2025 stabilește tariful abonamentului atribuit direct la 240 de lei anual și același preț de pornire pentru licitație.

Pasul minim de licitație este de 20 de lei.

Când cererea depășește oferta de locuri, prețul poate crește prin competiția dintre solicitanți.

Regulamentul mai prevede că suma adjudecată devine tariful anual al abonamentului, că la prelungire se aplică indexarea în condițiile sale și că taxa pe teren se calculează separat.

Prin urmare, suma de pornire nu trebuie confundată cu valoarea totală a obligațiilor financiare asumate.

Dacă un participant adjudecă locul pentru 600 de lei, iar la o prelungire se aplică, strict ipotetic, o indexare de 5%, rezultatul ar fi 630 de lei, fără taxa pe teren.

Acesta este numai un exemplu aritmetic, nu o prognoză a inflației. Problema continuă și după atribuirea locului.

Potrivit art. 5 alin. (6), restituirea contravalorii abonamentului este prevăzută numai în anumite situații justificate, precum mutarea titularului, vânzarea autoturismului ori decesul.

Restituirea privește lunile întregi rămase neutilizate, în condițiile regulamentului.

Așadar, simpla renunțare la loc nu garantează restituirea proporțională a tuturor sumelor achitate.

Întrebarea pentru Primărie: de ce nu este prezentată participanților, înainte de licitație, o informare financiară completă privind tariful adjudecat, taxa pe teren, indexarea și condițiile de restituire?

## RISCUL 6. POȚI PIERDE LOCUL PRIN NEPREZENTARE, NERESPECTAREA TERMENELOR SAU POȚI FI SANCȚIONAT CHIAR DACĂ AI ABONAMENT!

Regulamentul conține mai multe obligații procedurale care pot avea consecințe importante.

Solicitantul care nu se prezintă la licitație poate pierde posibilitatea de a obține unul dintre locurile atribuite în sesiunea respectivă. Această consecință trebuie diferențiată de interdicția de cinci ani, care este prevăzută pentru ipoteza distinctă a neplății reglementate de art. 4 alin. (6) lit. t).

După atribuirea locului, titularul trebuie să respecte și condițiile privind prelungirea abonamentului.

Regulamentul solicită depunerea cererii și a documentelor justificative cu minimum 30 de zile calendaristice înainte de expirarea abonamentului.

Dacă titularul schimbă autovehiculul și numărul de înmatriculare, trebuie să solicite actualizarea abonamentului în termenul prevăzut. Neactualizarea acestuia poate atrage anularea dreptului de utilizare a locului.

La acestea se adaugă regimul contravențional.

Articolul 8 prevede amenzi pentru neafișarea abonamentului, efectuarea unor reparații auto în parcare, instalarea fără drept a unor dispozitive de blocare și refuzul eliberării spațiului pentru anumite lucrări.

În situațiile reglementate, poate fi dispusă și ridicarea autoturismului, cu respectarea condițiilor legale.

Aceasta nu înseamnă că orice abatere determină automat ridicarea mașinii.

Sancțiunea contravențională și măsura ridicării trebuie analizate distinct, în funcție de fapta constatată și de temeiurile aplicabile.

### Ce faci dacă primești o amendă pe care o consideri nelegală?

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor prevede posibilitatea formulării unei plângeri împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare.

Potrivit art. 31 alin. (1), termenul general este de 15 zile de la înmânarea sau comunicarea procesului-verbal.

Plângerea trebuie formulată la instanța competentă, potrivit regulilor aplicabile.

Este importantă însă o distincție: contestarea unui proces-verbal contravențional nu este aceeași procedură cu contestarea unei eventuale decizii administrative de anulare a abonamentului sau de excludere de la viitoare atribuiri.

Actele, temeiurile și căile de atac trebuie identificate separat.

Întrebarea pentru Primărie: cum sunt informați cetățenii despre termenele și consecințele neprezentării, despre actualizarea abonamentelor și despre procedurile prin care pot contesta măsurile pe care le consideră nelegale?

## RISCUL 7. PLĂTEȘTI ABONAMENTUL, DAR PRIMĂRIA NU ÎȘI ASUMĂ PAZA AUTOTURISMULUI. UNDE SE OPREȘTE EXONERAREA DE RĂSPUNDERE?

Articolul 8 alin. (7) și (8) din regulament conține prevederi privind limitarea răspunderii Municipiului Bacău sau a operatorului delegat pentru securitatea autovehiculelor, bunurile aflate în interior, anumite avarii și prejudiciile provocate de alți utilizatori.

Această reglementare trebuie înțeleasă corect. Plata abonamentului nu înseamnă că municipalitatea devine automat paznicul autoturismului.

Să presupunem că o persoană necunoscută sparge geamul unei mașini și fură bunurile din interior. Simpla existență a abonamentului de parcare nu demonstrează că Primăria răspunde pentru furt.

Dar să examinăm o situație diferită. Un autoturism este avariat în urma unei lucrări de întreținere a parcării, iar prejudiciul este provocat printr-o faptă culpabilă imputabilă persoanei sau entității responsabile de executarea lucrării.

În această ipoteză, o clauză generală de exonerare dintr-un regulament local nu poate fi considerată automat suficientă pentru înlăturarea oricărei forme de răspundere prevăzute de lege.

Trebuie analizate împrejurările concrete, obligațiile încălcate, prejudiciul, legătura de cauzalitate și normele aplicabile.

Prin urmare, cele două situații sunt juridic diferite.

Una este lipsa unei obligații generale de pază. Alta este eventuala răspundere pentru un prejudiciu provocat prin propria faptă culpabilă.

Întrebarea pentru Primărie: cum interpretează municipalitatea clauzele de exonerare atunci când prejudiciul este imputat unor fapte ale administratorului parcării sau ale personalului responsabil de întreținerea acesteia?

## CE NU REZULTĂ SUFICIENT DE CLAR DIN ANUNȚURI ȘI FORMULARE?

Analiza administrativă nu se poate opri la citirea regulamentului. Contează și cum ajung prevederile lui la cetățean.

Anunțurile oficiale privind loturile Energiei 1, Gării 1 și Narciselor 1 explică etapele și condițiile procedurii de atribuire.

Dar programul rezervării exclusive nu este evidențiat distinct în textele anunțurilor examinate.

La rândul său, cererea-tip anexată regulamentului solicită cetățeanului să declare că a luat cunoștință de prevederile acestuia, fără să reproducă separat toate consecințele importante ale participării.

În schimb, modelul abonamentului menționează explicit intervalul orar al rezervării.

Nu rezultă de aici că administrația ar ascunde intenționat informațiile. Regulamentul este public și poate fi consultat înaintea participării.

Dar această comparație relevă o problemă de informare practică: unele dintre cele mai importante consecințe ale abonamentului nu sunt scoase în evidență chiar în documentele prin care cetățeanul este invitat să intre în procedură.

O situație similară trebuie verificată în privința interdicției de cinci ani.

Este participantul avertizat distinct, înainte de licitație, că neplata poate avea consecințe asupra accesului la viitoare atribuiri? Primește o comunicare individuală care precizează neechivoc data de început a termenului de plată? Există o procedură de verificare a situațiilor excepționale înainte de aplicarea excluderii?

Documentele consultate nu permit confirmarea modului în care toate aceste operațiuni sunt realizate efectiv în fiecare procedură.

Tocmai de aceea, explicațiile oficiale sunt necesare.

## DOCUMENTELE CARE POT LĂMURI DE CE AU FOST INTRODUSE ACESTE RESTRICȚII

HCL nr. 372/2025 identifică mai multe documente pregătitoare care au stat la baza aprobării regulamentului.

Printre acestea se află Nota de fundamentare nr. 172305 din 11 august 2025, Studiul de impact nr. 172306 din aceeași dată, Expunerea de motive a primarului nr. 181298 din 9 septembrie 2025 și Raportul de specialitate al Direcției Juridice nr. 181303/1 din 9 septembrie 2025.

Aceste documente sunt importante pentru examinarea fundamentării administrative. Ele ar putea clarifica scopul interdicției de cinci ani, justificarea criteriului fiscal aplicat solicitanților care nu sunt proprietari și motivul utilizării unor repere diferite pentru începutul termenului de plată.

Simpla menționare a acestor documente în preambulul hotărârii nu demonstrează însă că fiecare restricție a fost analizată și justificată distinct.

O asemenea concluzie necesită examinarea conținutului lor integral.

Dacă administrația a evaluat proporționalitatea măsurilor, documentele de fundamentare ar trebui să permită identificarea argumentelor. Dacă nu a făcut-o, această lipsă ar putea deveni relevantă într-o analiză aprofundată de legalitate.

## CONCLUZIE: BĂCĂUANUL TREBUIE SĂ ȘTIE NU NUMAI CÂT LICITEAZĂ, CI ȘI CÂT RISCĂ SĂ PIARDĂ

Regulamentul aprobat prin HCL nr. 372/2025 stabilește condițiile în care cetățenii pot obține, contra cost, dreptul temporar de utilizare a unor locuri de parcare de reședință.

Dar acest drept vine însoțit de obligații, limitări și consecințe care trebuie cunoscute înainte de participare.

Unele sunt ușor de înțeles: locul nu este rezervat permanent, abonamentul trebuie plătit, iar parcarea trebuie utilizată potrivit regulilor. Altele ridică probleme administrative și juridice mai importante.

Interdicția de cinci ani pentru anumite situații de neplată și existența unor repere diferite pentru începutul termenului de plată necesită o clarificare prioritară.

La fel, administrația trebuie să poată explica justificarea condiției fiscale care poate afecta chiriașii, limitele exonerării de răspundere și modul în care participanții sunt informați despre consecințele financiare ale adjudecării.

Nu rezultă, numai din analiza acestor prevederi, că toate licitațiile sunt nelegale sau că regulamentul este nul în ansamblu. Dar existența unui regulament publicat nu este suficientă dacă aplicarea unei prevederi severe depinde de interpretarea unor formulări necorelate.

Într-o administrație responsabilă, regulile trebuie să fie nu numai adoptate, ci și clare, previzibile și justificabile. Iar cetățeanul trebuie să poată afla înainte de licitație ce drept primește, cât îl costă, când trebuie să plătească și în ce condiții îl poate pierde.

Pentru că una este să pierzi un loc de parcare la licitație. Cu totul altceva este să îl câștigi și apoi să descoperi că o neplată îți poate închide accesul la alte atribuiri pentru următorii cinci ani.

Înainte de a solicita noi angajamente financiare din partea băcăuanilor, Primăria Municipiului Bacău ar trebui să clarifice public aceste consecințe și să demonstreze că procedurile de atribuire oferă garanții suficiente de informare și aplicare previzibilă.

Redacția Hemeiuș 100% Online

(Surse: Consiliul Local al Municipiului Bacău, HCL nr. 372 din 11 septembrie 2025 și Regulamentul de organizare, atribuire și utilizare a locurilor de parcare de reședință, https://hcl.usr.ro/bacau/2025/h372; Consiliul Local Bacău, HCL nr. 554 din 19 decembrie 2025, anexa nr. 17 privind tarifele pentru anul 2026, https://hcl.usr.ro/bacau/2025/h554; Guvernul României, OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 31, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/29779; Parlamentul României, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/54722; HCL nr. 372/2025, preambulul privind Nota de fundamentare nr. 172305/11.08.2025, Studiul de impact nr. 172306/11.08.2025 și Raportul Direcției Juridice nr. 181303/1/09.09.2025; Primăria Municipiului Bacău, anunțurile de atribuire pentru loturile Energiei 1, Gării 1 și Narciselor 1, octombrie 2026.)