BACĂU: CÂINII AU AJUNS LA ELEVĂ ÎNAINTEA AUTORITĂȚILOR. PRIMĂRIA ȘTIA CĂ SERVICIUL ARE PROBLEME. CE S-A SCHIMBAT DUPĂ DELEGARE?

O elevă de 13 ani, atacată de trei câini în drum spre școală, un serviciu public cu probleme de personal recunoscute în documentele municipalității, peste 1.500 de animale aflate în adăpost la momentul evaluării administrative și un contract de delegare aprobat cu numai câteva luni înaintea incidentului. Sunt elementele unei situații care depășește cazul individual al unui copil rănit. Documentele Consiliului Local Bacău arată că autoritățile stabiliseră deja reguli pentru capturarea prioritară a câinilor din apropierea școlilor, intervențiile urgente și supravegherea zonelor cu risc. Ceea ce trebuie lămurit este dacă reorganizarea administrativă a produs și schimbarea promisă în teren.

Luni dimineață, 19 octombrie 2026, în jurul orei 08:10, o elevă de 13 ani mergea spre Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” din municipiul Bacău.

Pe strada Oituz, în apropierea unui birou notarial, drumul ei a fost întrerupt de trei câini.

Potrivit relatării publicate în exclusivitate de Bacău.NET, copila se oprise pentru câteva momente să răspundă unui mesaj telefonic. Unul dintre animale s-a apropiat din față, în timp ce celelalte două au venit din spate.

Fata a încercat să se apere, dar a fost mușcată de picior.

Șoferii aflați în trafic au început să claxoneze, iar un bărbat a intervenit pentru a îndepărta câinii.

Atacul s-a încheiat, dar pentru elevă dimineața de școală se transformase deja într-o urgență medicală.

A ajuns mai întâi la cabinetul medical al unității de învățământ, apoi la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Bacău.

Potrivit documentelor medicale consultate de publicația care a relatat incidentul, medicii au constatat leziuni provocate prin mușcătură de câine necunoscut, la nivelul unui membru inferior.

Copila a primit îngrijiri și tratament profilactic, fiind recomandată continuarea vaccinării antirabice.

Dincolo de consecințele medicale, incidentul ridică o întrebare pe care documentele administrației locale o fac inevitabilă: cum a funcționat serviciul însărcinat să reducă tocmai asemenea riscuri?

### Primul contrast: copilul ajunge la spital, tatăl încearcă să găsească instituția responsabilă

După atac, tatăl elevei a încercat, potrivit declarațiilor publicate de Bacău.NET, să sesizeze autoritățile.

Bărbatul susține că s-a adresat Poliției Locale, de unde ar fi fost îndrumat către Societatea de Servicii Publice Municipale Bacău, operatorul serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Tot potrivit acestuia, apelurile telefonice nu au primit răspuns, motiv pentru care a încercat să transmită o sesizare prin e-mail.

Aceste afirmații aparțin tatălui și nu sunt confirmate independent prin registrele instituțiilor sau prin evidențele apelurilor.

Ele indică însă o problemă administrativă care poate fi verificată: cât de accesibil era mecanismul de sesizare pentru un cetățean confruntat cu un incident deja produs?

Un serviciu public destinat protecției comunității nu este evaluat numai prin existența unui contract sau prin numărul animalelor capturate.

Contează și posibilitatea ca un cetățean să anunțe rapid o situație periculoasă și să primească un răspuns.

### Aprilie 2026: Primăria recunoștea că serviciul avea probleme de personal

Cu aproape șase luni înaintea atacului, administrația băcăuană documentase deja dificultățile serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân.

La 21 aprilie 2026, Consiliul Local a adoptat Hotărârea nr. 177, prin care a aprobat delegarea directă, prin concesiune, a serviciului către Societatea de Servicii Publice Municipale Bacău.

Hotărârea a fost adoptată cu 15 voturi pentru și 7 împotrivă.

Studiul de oportunitate anexat documentului descria o situație dificilă.

Serviciul avea 14 posturi prevăzute, dintre care numai 11 erau ocupate.

În adăpost se aflau peste 1.500 de câini.

Documentația menționa capturarea zilnică a peste cinci animale, dar și probleme în asigurarea personalului necesar pentru îngrijirea acestora.

Echipa de capturare utiliza doi muncitori necalificați, în timp ce restul personalului trebuia să acopere activitățile curente din adăpost.

Administrația arăta că, în 2025, nu reușise să atragă zilieri pentru activitățile necesare.

Aceste informații nu reprezintă o evaluare a situației existente în ziua atacului.

Sunt însă importante deoarece demonstrează că reorganizarea serviciului nu a pornit de la o situație administrativă considerată satisfăcătoare.

Problemele de personal și capacitatea operațională fuseseră identificate chiar de autoritatea publică.

### De la hotărâre la contract: cinci ani de delegare

Documentele publice permit reconstituirea principalelor etape administrative.

La 21 aprilie 2026, prin HCL nr. 177, Consiliul Local a aprobat delegarea directă a gestiunii serviciului pentru o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii în condițiile prevăzute de hotărâre.

La 13 mai, prin HCL nr. 209, a fost aprobat contractul de delegare.

Documentele ulterioare identifică acest contract prin numărul 164943 din 3 iulie 2026.

La 30 iulie, HCL nr. 350 a aprobat completări ale documentației contractuale.

Așadar, la 19 octombrie, când eleva a fost atacată, cadrul administrativ al delegării fusese deja aprobat, iar contractul era identificat în actele municipalității.

Această cronologie nu dovedește că operatorul a încălcat obligațiile asumate.

Dar exclude ideea că gestionarea câinilor fără stăpân ar fi fost o activitate fără responsabilități instituționale definite.

### Documentul esențial: câinii din apropierea școlilor trebuiau capturați cu prioritate

Una dintre cele mai relevante prevederi se găsește în documentația aprobată prin HCL nr. 177.

Regulile de capturare stabilesc o ordine a priorităților.

Pe primul loc sunt câinii care circulă liber, fără însoțitor, în apropierea școlilor, grădinițelor, locurilor de joacă, parcurilor și piețelor publice.

Urmează animalele aflate în alte spații publice și cele din zonele periferice ale municipiului.

Această ordine nu este un detaliu birocratic.

Ea exprimă recunoașterea administrativă a faptului că anumite zone necesită o atenție sporită, mai ales acolo unde circulă copii.

În cazul elevei atacate pe strada Oituz, relevanța prevederii este evidentă: incidentul s-a produs în timpul deplasării către școală, într-o zonă centrală a orașului.

Totuși, pentru stabilirea unei eventuale încălcări trebuie verificat dacă animalele erau efectiv fără stăpân, dacă prezența lor fusese cunoscută anterior și dacă zona era inclusă în programul de intervenție.

Nu orice atac dovedește automat că o obligație contractuală a fost încălcată.

Dar existența priorităților scrise justifică întrebarea privind aplicarea lor.

### Intervenții urgente, autosesizare și obligația de a cunoaște terenul

Regulamentul serviciului nu se limitează la capturarea animalelor după primirea unor reclamații.

Documentația prevede înregistrarea sesizărilor scrise și telefonice, intervenții în situații urgente și posibilitatea autosesizării operatorului.

Câinii agresivi figurează printre prioritățile de intervenție.

Mai mult, operatorul trebuie să lucreze pe baza unui plan de acțiune.

Acesta presupune evaluarea populației canine, stabilirea resurselor necesare, planificarea acțiunilor și întocmirea unui grafic anual defalcat pe luni.

Documentația menționează hărți detaliate ale teritoriului, cu distribuția câinilor fără stăpân, precum și reevaluări semestriale.

Prin urmare, activitatea serviciului ar trebui să poată fi urmărită documentar.

Nu numai prin comunicate și declarații, ci prin planuri, sesizări, rapoarte și evidențe ale intervențiilor.

În cazul străzii Oituz, aceste documente ar trebui să arate dacă zona fusese evaluată, dacă existaseră reclamații și ce acțiuni de capturare au fost programate sau efectuate.

Fără acces la evidențele operative, nu se poate stabili dacă a existat o omisiune concretă.

### Peste 1.500 de câini în adăpost: o presiune administrativă recunoscută

Numărul de peste 1.500 de câini, consemnat în studiul de oportunitate, descria dimensiunea activității de adăpostire în momentul evaluării.

Nu reprezintă numărul câinilor aflați pe străzile municipiului și nici efectivul adăpostului la 19 octombrie.

Distincția este importantă.

Un adăpost cu un număr mare de animale presupune cheltuieli de hrană, personal, igienizare, asistență veterinară și întreținere.

În același timp, serviciul trebuie să dispună de resurse pentru intervențiile din teren.

Tocmai această tensiune între activitatea de adăpostire și capacitatea de capturare apărea în documentația administrației.

Delegarea către societatea municipală trebuia să ofere un cadru de organizare mai eficient.

Dar pentru a demonstra că obiectivul a fost atins trebuie comparate resursele disponibile înainte și după reorganizare.

Câte echipe de capturare existau în octombrie?

Câte persoane erau efectiv disponibile?

Câte intervenții au fost realizate?

Câte sesizări au rămas nesoluționate?

Aceste informații nu rezultă integral din hotărârile de delegare.

### Costurile serviciului: dezbaterea celor șapte milioane de lei

Delegarea a provocat și discuții în Consiliul Local.

În ședința din 13 mai 2026, consilierul Răzvan Andrieș a contestat tarifele propuse și a prezentat un calcul estimativ de aproximativ șapte milioane de lei anual pentru întreținerea câinilor din adăpost.

Suma trebuie interpretată în contextul dezbaterii.

Nu reprezintă o cheltuială efectivă confirmată și nici valoarea plăților realizate de municipalitate în baza contractului.

Pentru stabilirea costurilor reale sunt necesare anexele tarifare, comenzile, facturile, situațiile de lucrări și documentele de plată.

Întrebarea legitimă nu este doar cât costă serviciul, ci și ce rezultate verificabile produce.

Un serviciu public poate avea cheltuieli importante și, în același timp, să fie supus unor constrângeri operaționale.

Evaluarea corectă presupune compararea costurilor cu obligațiile asumate și cu rezultatele obținute.

### Un indicator de adopție nu măsoară timpul de intervenție

Documentația administrativă include și indicatori de performanță.

Printre aceștia figurează un obiectiv privind adopția a cel puțin 20% dintre câinii capturați.

Este un indicator relevant pentru gestionarea populației canine și pentru protecția animalelor.

Dar nu arată, singur, cât de repede răspunde operatorul la sesizările privind câinii agresivi.

Nu indică nici câte zone din apropierea școlilor au fost verificate și nici câte situații periculoase au fost soluționate.

Siguranța publică și protecția animalelor nu trebuie tratate ca obiective opuse.

Un serviciu bine organizat trebuie să respecte normele privind bunăstarea animalelor și, simultan, să reducă riscurile pentru oameni.

Tocmai de aceea sunt necesari indicatori care să permită evaluarea ambelor obiective.

### Ce nu știm despre cei trei câini

Până la momentul acestei documentări, nu există o confirmare independentă a statutului celor trei animale.

Nu este stabilit dacă erau câini fără stăpân, animale cu proprietar lăsate nesupravegheate sau câini proveniți din alte zone.

Nu este confirmat nici dacă au fost identificați și capturați după incident.

Aceste diferențe pot avea consecințe juridice importante.

Dacă animalele aveau proprietari, analiza responsabilităților nu ar fi identică cu aceea aplicabilă câinilor fără stăpân.

De asemenea, simpla existență a unui serviciu municipal nu demonstrează că operatorul putea anticipa și preveni orice incident.

Pentru stabilirea unei eventuale răspunderi sunt necesare date despre riscul cunoscut, sesizările primite, posibilitatea de intervenție și măsurile efectiv luate.

### Întrebările la care Bacăul are dreptul să primească răspuns

Incidentul din 19 octombrie justifică verificarea mai multor documente aflate în evidența instituțiilor publice.

În primul rând, trebuie stabilit dacă înaintea atacului au existat sesizări privind câinii de pe strada Oituz și cum au fost soluționate.

În al doilea rând, trebuie verificat dacă strada și zona școlilor din apropiere au fost incluse în planul de acțiune și în graficele de capturare pentru septembrie și octombrie.

În al treilea rând, trebuie clarificat când a fost informat operatorul despre atac, dacă a intervenit și care au fost rezultatele.

Sunt necesare și informații despre identificarea animalelor, verificările sanitar-veterinare și măsurile ulterioare.

În plan administrativ, trebuie cunoscute numărul echipelor disponibile, timpii de răspuns, sesizările nesoluționate și rapoartele de monitorizare a contractului.

În plan financiar, trebuie stabilite sumele efectiv plătite pentru serviciu după delegare și indicatorii de performanță realizați.

Aceste informații ar permite trecerea de la existența formală a obligațiilor la evaluarea executării lor.

### Un contract nu este același lucru cu siguranța pe stradă

Cazul elevei atacate pe strada Oituz nu demonstrează, prin el însuși, o încălcare contractuală și nici o culpă juridică a operatorului sau a administrației locale.

Dar documentele publice arată că municipalitatea cunoștea dificultățile serviciului înaintea delegării și stabilise reguli privind prioritizarea zonelor frecventate de copii.

În aprilie, administrația descria probleme de personal și o activitate de adăpostire de mari dimensiuni.

În mai, aproba contractul de delegare.

În iulie, documentele consemnau contractul și completările sale.

În octombrie, o elevă era atacată de trei câini în drum spre școală.

Această succesiune nu dovedește o relație de cauzalitate.

Dar justifică examinarea modului în care reorganizarea a schimbat efectiv activitatea serviciului.

Pentru copilul atacat, hotărârile de consiliu local și clauzele contractuale nu au avut nicio semnificație în momentul incidentului.

Pentru administrație, ele reprezintă însă instrumentele prin care poate demonstra ce a organizat, ce a finanțat și ce a verificat.

Bacăul nu are nevoie doar de un contract pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Are nevoie de dovezi că serviciul funcționează acolo unde riscul este cel mai mare: pe străzi, în apropierea școlilor și în locurile prin care copiii trec în fiecare zi.

Redactia Hemeius 100% Online

(surse: 1. Bacău.NET, relatarea originală a atacului din 19 octombrie 2026 – https://www.bacau.net/fetita-13-ani-atacata-trei-caini-centrul-bacaului-strada-oituz/; 2. Consiliul Local Bacău, HCL nr. 177/21.04.2026, studiul de oportunitate, regulamentul și documentația de delegare – https://hcl.usr.ro/bacau/2026/h177; 3. Consiliul Local Bacău, HCL nr. 209/13.05.2026, aprobarea contractului de delegare – https://hcl.usr.ro/bacau/2026/h209; 4. Consiliul Local Bacău, HCL nr. 350/30.07.2026, completarea contractului – https://hcl.usr.ro/bacau/2026/h350; 5. Consiliul Local Bacău, procesul-verbal al ședinței din 13 mai 2026 – https://hcl.usr.ro/bacau/2026/pv1305; 6. Primăria Municipiului Bacău, lista oficială a hotărârilor adoptate la 21 aprilie 2026 – https://municipiulbacau.ro/lista-hotarari-24/; 7. UNU pe Trotuș, relatarea incidentului cu atribuirea informațiilor către Bacău.NET – https://unupetrotus.ro/fetita-de-13-ani-atacata-de-caini-in-drum-spre-scoala-in-centrul-bacaului-a-ajuns-de-urgenta-la-spital/;)