BACĂU: CAMERE VIDEO DE 360° ÎN TOATE INTERSECȚIILE ȘI SENSURILE GIRATORII? O PROPUNERE HEMEIUȘ 100% ONLINE PENTRU DISCIPLINAREA TRAFICULUI, EXTINSĂ APOI IMEDIAT ȘI ÎN HEMEIUȘ

Fulga-Florina POPA-ROMAN

În fiecare zi, traficul din municipiul Bacău pune la încercare răbdarea, atenția și siguranța participanților la circulație. Neacordarea priorității, schimbările neregulamentare de bandă, blocarea intersecțiilor și conflictele dintre conducătorii auto sunt probleme care nu pot fi rezolvate exclusiv prin prezența polițiștilor pe străzi. HEMEIUȘ 100% – ONLINE propune dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare video, cu acoperire de 360 de grade a zonelor rutiere relevante, în toate intersecțiile și sensurile giratorii din municipiul Bacău. Ulterior, modelul ar putea fi extins în comuna Hemeiuș, prin cooperare instituțională. Scopul nu este vânătoarea de amenzi, ci prevenirea abaterilor, documentarea incidentelor și creșterea siguranței rutiere.

## NU PUTEM AVEA CÂTE UN POLIȚIST ÎN FIECARE INTERSECȚIE. DAR PUTEM AVEA UN SISTEM CARE SĂ OBSERVE TRAFICUL

În traficul băcăuan, unii conducători auto încalcă regulile din neatenție, grabă sau necunoaștere. Alții își asumă deliberat manevre periculoase, considerând că absența unui echipaj de poliție înseamnă și absența consecințelor.

Nu toate abaterile au aceeași gravitate. Nu orice manevră greșită este intenționată și nici fiecare conflict verbal nu se transformă într-o faptă penală.

Dar efectele indisciplinei sunt suportate de întreaga comunitate: șoferi care respectă regulile, pietoni, bicicliști, pasageri și persoane care locuiesc în apropierea arterelor aglomerate.

În aceste condiții, simpla solicitare a suplimentării efectivelor Poliției Rutiere nu este suficientă.

Nu dispunem de date oficiale actualizate care să permită cuantificarea deficitului de polițiști rutieri din municipiul Bacău. Este însă evident că supravegherea fizică permanentă a fiecărei intersecții ar presupune resurse umane și financiare considerabile.

Propunerea redacției este folosirea tehnologiei ca instrument permanent de observație și prevenție, în sprijinul polițiștilor, nu în locul acestora.

## BACĂUL ARE DEJA O STRUCTURĂ SPECIALIZATĂ. DE CE SĂ NU FIE DEZVOLTATĂ?

Un element important al propunerii este că municipiul Bacău nu trebuie să pornească de la zero.

Hotărârea Consiliului Local nr. 286 din 25 iunie 2026 confirmă existența Compartimentului Sistematizare și Monitorizare Trafic, în cadrul Poliției Locale Bacău.

Potrivit art. 31 și 32 din regulamentul aprobat prin această hotărâre, compartimentul are atribuții privind supravegherea video, monitorizarea traficului, furnizarea înregistrărilor conform procedurilor aplicabile și soluționarea solicitărilor legate de trafic și infrastructura domeniului public.

Prin urmare, nu propunem înființarea inutilă a unei noi instituții și nici multiplicarea funcțiilor administrative.

Propunem evaluarea și dezvoltarea capacităților deja existente, eventual printr-o structură operațională comună sau printr-un mecanism permanent de cooperare între Poliția Locală și Poliția Rutieră.

Primăria ar asigura cadrul administrativ și investițional, Poliția Locală ar opera infrastructura în limitele competențelor proprii, iar Poliția Rutieră ar valorifica legal informațiile care intră în atribuțiile sale.

Pentru început, autoritățile ar trebui să prezinte public inventarul camerelor existente, gradul lor de funcționalitate și zonele pe care le acoperă efectiv.

Existența unui compartiment specializat nu demonstrează, prin ea însăși, că toate intersecțiile municipiului beneficiază deja de supraveghere video.

## TOATE INTERSECȚIILE ȘI SENSURILE GIRATORII, ÎNTR-O REȚEA INTEGRATĂ

Obiectivul final propus de redacție este monitorizarea video a tuturor intersecțiilor și sensurilor giratorii de pe raza municipiului Bacău, indiferent de configurația acestora: în cruce, în T, în Y sau de alt tip.

Acoperirea ar trebui să cuprindă zona rutieră relevantă, inclusiv benzile de circulație, trecerile pentru pietoni și punctele în care apar conflicte de prioritate.

Prin monitorizare de 360 de grade înțelegem acoperirea completă a spațiului rutier necesar observării manevrelor, nu obligatoriu instalarea unei singure camere panoramice într-un amplasament.

În funcție de configurația intersecției, soluția poate presupune camere fixe complementare, echipamente panoramice sau integrarea imaginilor provenite din mai multe puncte.

Sistemul ar putea ajuta la documentarea unor situații precum neacordarea priorității, trecerea pe roșu, schimbările neregulamentare de bandă, blocarea intersecțiilor și opririle periculoase.

Totodată, ar permite identificarea rapidă a ambuteiajelor, vehiculelor imobilizate și altor incidente care necesită intervenție.

Acoperirea tuturor intersecțiilor ar reprezenta obiectivul final. Instalarea trebuie însă începută în punctele cu risc ridicat, pe baza accidentelor documentate, intensității traficului și dificultăților de circulație.

Astfel, municipiul ar putea verifica eficiența sistemului înaintea extinderii investiției.

## CAMERELE POT DOCUMENTA ABATERILE. AMENZILE TREBUIE APLICATE LEGAL

Monitorizarea video și sancționarea contravențională reprezintă două operațiuni juridice distincte.

Conform art. 109 din OUG nr. 195/2002, constatarea unor contravenții rutiere se poate realiza cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate ori omologate și verificate metrologic, potrivit cerințelor aplicabile.

Legea permite, în condițiile prevăzute, întocmirea procesului-verbal și în absența contravenientului, după stabilirea identității conducătorului auto.

Aceasta nu înseamnă că orice cameră de supraveghere poate produce automat o amendă.

Înregistrarea trebuie să îndeplinească cerințele juridice și tehnice corespunzătoare abaterii documentate, iar constatarea și sancționarea trebuie realizate de autoritatea competentă.

Există și o diferență între atribuțiile Poliției Rutiere și cele ale Poliției Locale.

Articolul 7 din Legea nr. 155/2010 acordă poliției locale competențe în domeniul circulației, inclusiv pentru anumite încălcări ale regulilor privind oprirea, staționarea, parcarea și accesul interzis.

Alte abateri rămân în competența structurilor Poliției Române.

Sistemul național e-SIGUR este operațional din 1 ianuarie 2025. Ministerul Afacerilor Interne a precizat însă, în martie 2026, că integrarea sistemelor de monitorizare administrate de autoritățile locale reprezintă o etapă distinctă, supusă condițiilor tehnice și legale.

Soluția propusă nu este amendarea automată, fără control uman, ci identificarea digitală a posibilelor abateri, verificarea probelor și aplicarea sancțiunilor de către agenții competenți.

În acest mod, monitorizarea poate deveni un instrument de disciplină rutieră, fără a compromite drepturile persoanelor sancționate.

## BANII DIN AMENZI POT CONTA. DAR NU EI TREBUIE SĂ JUSTIFICE INVESTIȚIA

Un sistem extins de monitorizare poate conduce, într-o primă etapă, la identificarea unui număr mai mare de încălcări ale regulilor de circulație.

Aceasta poate determina și încasări suplimentare din amenzile aplicate legal, în bugetele beneficiare stabilite prin legislație.

Dar transformarea creșterii veniturilor din contravenții în principalul obiectiv al proiectului ar reprezenta o abordare greșită.

Un sistem cu adevărat eficient ar trebui să reducă, în timp, numărul abaterilor, nu să asigure permanent cât mai multe amenzi.

Efectul preventiv ar trebui să fie mai important decât cel sancționator.

Când conducătorul auto știe că o încălcare a regulilor poate fi observată și documentată, există un motiv suplimentar pentru respectarea legii chiar și în absența unui echipaj de poliție.

Totuși, amploarea acestui efect nu poate fi garantată anticipat. Ea trebuie demonstrată prin comparații și evaluări după implementare.

În acest sens, adevăratul câștig public ar fi reducerea accidentelor, îmbunătățirea circulației și diminuarea comportamentelor periculoase.

## CÂT COSTĂ ȘI CINE PLĂTEȘTE? ÎNTÂI CIFRELE, APOI INVESTIȚIA

O asemenea propunere nu poate deveni proiect administrativ fără fundamentare financiară.

Nu există, în documentele verificate pentru acest editorial, un inventar complet al tuturor intersecțiilor ce ar necesita echipamente suplimentare, al camerelor reutilizabile și al costurilor efective ale extinderii.

Din acest motiv, nu prezentăm valori financiare speculative drept devize.

Primăria Bacău ar trebui să comande sau să elaboreze o analiză care să stabilească numărul amplasamentelor, echipamentele necesare, infrastructura de comunicații, capacitatea de stocare, costurile de mentenanță și necesarul de personal.

La acestea se adaugă cheltuielile pentru securitatea informatică, protecția datelor și eventualele cerințe tehnice pentru valorificarea probelor.

Finanțarea ar putea fi analizată în cadrul bugetului local și al programelor de finanțare pentru care proiectul ar îndeplini condițiile de eligibilitate.

Nu trebuie presupusă existența unei finanțări aprobate.

Înaintea fiecărei achiziții, autoritățile trebuie să arate public ce se cumpără, de ce este necesar, cât costă și ce rezultate sunt urmărite.

## EXPERIMENTUL BACĂU: CUM AR PUTEA FI TESTAT SISTEMUL

Propunem un program-pilot într-un număr limitat de intersecții și sensuri giratorii, selectate după criterii obiective.

Prima etapă ar fi inventarierea echipamentelor existente și identificarea punctelor cu risc ridicat.

A doua etapă ar presupune stabilirea procedurilor de cooperare între administrația locală, Poliția Locală și structurile competente ale Poliției Române.

A treia etapă ar consta în evaluarea tehnică și juridică, obținerea aprobărilor și instalarea echipamentelor necesare.

Ultima etapă ar trebui să includă o perioadă de monitorizare și compararea rezultatelor cu situația anterioară.

Pentru evaluare, propunem cinci indicatori verificabili:

1. Evoluția numărului și gravității accidentelor în zonele monitorizate. 2. Frecvența abaterilor rutiere relevante, raportată la volumul traficului. 3. Timpul necesar identificării și gestionării incidentelor. 4. Costurile de instalare și funcționare, raportate la rezultatele obținute. 5. Respectarea procedurilor legale, inclusiv protecția datelor și posibilitatea contestării sancțiunilor.

Rezultatele ar trebui publicate periodic, fără divulgarea nelegală a informațiilor personale.

O eventuală reducere a accidentelor trebuie evaluată și în raport cu alți factori, precum reorganizarea circulației, modificarea infrastructurii sau variațiile volumului de trafic.

Extinderea la toate intersecțiile ar trebui aprobată pe baza rezultatelor reale ale proiectului-pilot, nu doar a atractivității tehnologice a ideii.

## CÂND UN CONFLICT DIN PARCARE DEVINE O SITUAȚIE GRAVĂ

Necesitatea documentării obiective a incidentelor este ilustrată și de un eveniment petrecut recent în municipiul Bacău.

La 26 octombrie 2026, pe strada Banca Națională, un conflict pornit de la un loc de parcare a fost urmat de prăbușirea unui bărbat de 53 de ani, care a necesitat resuscitare și transport la spital.

Potrivit informațiilor atribuite IPJ Bacău, polițiștii continuau cercetările pentru stabilirea împrejurărilor exacte.

La momentul documentării acestui articol, informațiile disponibile nu permit calificarea incidentului drept omor confirmat.

Evenimentul nu demonstrează că o cameră video ar fi putut împiedica producerea conflictului.

Arată însă importanța existenței unor mijloace obiective de reconstituire a faptelor, mai ales atunci când declarațiile participanților diferă.

Înregistrările video obținute legal pot contribui la clarificarea împrejurărilor unui incident și la identificarea responsabilităților, fără a înlocui cercetarea realizată de autoritățile competente.

## BIG BROTHER POATE PREVENI ABATERI, DAR NU TREBUIE SĂ DEVINĂ SUPRAVEGHERE FĂRĂ LIMITE

Monitorizarea extinsă a spațiului rutier implică obligații importante privind drepturile și libertățile cetățenilor.

Camerele trebuie amplasate în scopuri determinate, legitime și proporționale.

Accesul la imagini trebuie limitat la persoanele autorizate, păstrarea înregistrărilor trebuie să respecte termene justificate legal, iar sistemele informatice trebuie protejate împotriva accesului neautorizat.

Autoritățile trebuie să stabilească temeiurile juridice ale prelucrării datelor și să efectueze evaluările obligatorii, inclusiv evaluarea impactului asupra protecției datelor, atunci când aceasta este necesară.

Monitorizarea circulației nu justifică filmarea inutilă a locuințelor, curților sau altor spații private aflate lângă drumurile publice.

De asemenea, propunerea nu presupune recunoașterea facială generalizată ori urmărirea permanentă a deplasărilor tuturor cetățenilor.

Supravegherea completă a unei intersecții nu trebuie să însemne supravegherea nelimitată a vieții private.

În această interpretare, tehnologia poate deveni un instrument de prevenție și responsabilizare, cu condiția să rămână sub control juridic și democratic.

## HEMEIUȘUL AR PUTEA FI PRIMA EXTINDERE PERIMUNICIPALĂ

Traficul municipiului Bacău nu poate fi separat complet de deplasările zilnice ale locuitorilor din comunele învecinate.

Hemeiușul are legături funcționale directe cu municipiul, prin deplasările către locurile de muncă, școli, instituții, servicii și zone comerciale.

De aceea, propunem ca Primăria și Consiliul Local Hemeiuș să analizeze posibilitatea extinderii sistemului de monitorizare la toate intersecțiile și sensurile giratorii relevante de pe raza comunei.

Implementarea ar necesita cooperarea cu autoritățile de poliție și cu administratorii drumurilor, în funcție de competențele aplicabile fiecărui amplasament.

Și aici ar trebui început cu punctele de risc ridicat, urmând ca acoperirea completă să fie realizată gradual, dacă rezultatele și resursele justifică investiția.

Nu susținem că un asemenea proiect este deja aprobat sau finanțat.

Propunem ca Hemeiușul să fie luat în calcul de la începutul discuțiilor despre siguranța rutieră periurbană, nu doar după finalizarea investițiilor municipale.

Un asemenea parteneriat ar putea constitui un model de cooperare administrativă între municipiu și comunele din vecinătate.

## CINCI ÎNTREBĂRI PUBLICE PENTRU AUTORITĂȚILE DIN BACĂU ȘI HEMEIUȘ

Înainte de a discuta despre achiziții, extinderi sau noi structuri administrative, redacția consideră necesare cinci răspunsuri concrete.

1. Câte camere video monitorizează în prezent intersecțiile și sensurile giratorii din municipiul Bacău și câte dintre ele sunt funcționale?

2. Există proceduri de cooperare între Poliția Locală și Poliția Rutieră pentru utilizarea înregistrărilor în documentarea abaterilor și incidentelor?

3. Ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca imaginile provenite de la camerele locale să poată fi valorificate legal în procedurile contravenționale și, unde este posibil, integrate cu e-SIGUR?

4. Cât ar costa extinderea monitorizării la toate intersecțiile relevante și ce parte din infrastructura existentă ar putea fi reutilizată?

5. Sunt dispuse autoritățile municipale și administrația comunei Hemeiuș să analizeze un proiect-pilot, cu rezultate publice și criterii de evaluare transparente?

Aceste întrebări sunt formulate pentru clarificarea situației administrative și tehnice existente.

Ele nu presupun că autoritățile au încălcat legea, au ignorat obligații sau au refuzat anterior implementarea unui asemenea proiect.

## CONCLUZIA REDACȚIEI

Nu cerem câte un polițist în fiecare intersecție din Bacău. Cerem analizarea unei soluții prin care fiecare intersecție să poată fi monitorizată eficient, iar fiecare abatere documentată legal să poată fi evaluată de autoritatea competentă.

Municipiul dispune deja de un compartiment cu atribuții de monitorizare a traficului. De aici ar trebui să înceapă discuția: ce infrastructură există, ce poate fi dezvoltat, cât costă și cum pot coopera instituțiile responsabile?

Propunerea noastră este extinderea etapizată a monitorizării video, cu acoperire de 360 de grade a zonelor rutiere relevante, mai întâi în municipiul Bacău și, ulterior, în comuna Hemeiuș.

Nu susținem transformarea amenzilor într-o sursă de venit urmărită cu orice preț și nici instituirea unei supravegheri fără limite.

Dacă un asemenea sistem va determina mai puțini șoferi să încalce regulile, mai puține conflicte și mai puține accidente, investiția își va fi atins scopul.

Aceasta este perspectiva în care „Big Brother” ar putea deveni un instrument de prevenție și recivilizare rutieră: tehnologie folosită pentru protejarea oamenilor, cu respectarea legii și a libertăților lor.

Autorităților le revine decizia. Cetățenilor le revine dreptul de a cunoaște argumentele, costurile și rezultatele.

Redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE

(Surse: 1. https://hcl.usr.ro/bacau/2026/h286; 2. https://www.mai.gov.ro/precizare-de-presa-22/; 3. https://legislatie.just.ro/public/detaliidocument/74028; 4. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/306007; 5. https://www.bacau.net/barbat-resuscitat-dupa-un-conflict-pentru-un-loc-de-parcare-in-bacau-politia-explica-ce-s-a-intamplat-pe-strada-banca-nationala/;)