BACĂU: DEFICIT ESTIMAT DE 22,8% LA IPJ. POLIȚIȘTII CER SALARII ACTUALIZATE, PENSII CORECTATE ȘI MĂSURI PENTRU PĂSTRAREA PERSONALULUI

PENSII MILITARE • ORDINE PUBLICĂ • BACĂU

Valentin -Alexandru MAZĂRE

O analiză a Sindicatului Polițiștilor „Diamantul” indică un deficit estimat de 22,8% la IPJ Bacău la începutul anului 2026, după un an în care pensionările au crescut, iar încadrările au scăzut. Între timp, FSNPPC a cerut ministrului Marian Neacșu actualizarea unor drepturi salariale și a pensiilor militare. Ministerul promite menținerea plății muncii în zilele de repaus, dar condiționează eventualele majorări din 2027 de buget. În centrul disputei rămâne și o problemă constituțională: cum pot fi actualizate pensiile fără a crea noi discriminări?

## ÎN SPATELE REVENDICĂRILOR SALARIALE, O PROBLEMĂ DE PERSONAL

Când un polițist se pensionează, instituția nu pierde numai un post ocupat. Poate pierde experiența acumulată în ani de intervenții, cercetări și relații cu comunitatea.

Înlocuirea lui presupune recrutare, pregătire și integrarea unui alt angajat.

Pentru colegii rămași, un post vacant poate însemna reorganizarea activității. Pentru cetățeni, întrebarea este dacă instituția dispune în continuare de resurse suficiente pentru a-și îndeplini atribuțiile.

Această legătură dintre drepturile personalului și funcționarea serviciului public a revenit în discuție joi, 29 octombrie 2026, la întâlnirea dintre ministrul Afacerilor Interne, Marian Neacșu, și reprezentanții organizațiilor sindicale și profesionale.

Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual (FSNPPC) a prezentat revendicări naționale privind salarizarea, pensiile, cariera și deficitul de personal.

Pentru județul Bacău există, separat, date publicate de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, care permit o analiză locală mai concretă.

## CIFRELE IPJ BACĂU: MAI MULTE PENSIONĂRI, MAI PUȚINE ÎNCADRĂRI

În analiza publicată la 15 februarie 2026, Sindicatul „Diamantul” a centralizat informații privind evoluția personalului din mai multe unități ale Poliției Române.

Pentru Inspectoratul de Poliție Județean Bacău, tabelul publicat consemnează:

ANUL 2024 - 27 de pensionări; - 5 demisii; - 99 de încadrări.

ANUL 2025 - 38 de pensionări; - 5 demisii; - 58 de încadrări.

Pensionările au crescut cu 11, în timp ce încadrările au scăzut cu 41.

În termeni procentuali, rezultă o creștere a pensionărilor de aproximativ 40,7% și o reducere a încadrărilor de aproximativ 41,4%.

Demisiile au rămas la același nivel: cinci în fiecare an.

Cifrele sunt reproduse din tabelul publicat de organizația sindicală.

Ele nu reprezintă un bilanț nou, emis de IPJ Bacău la sfârșitul lunii octombrie 2026.

De asemenea, încadrările și ieșirile menționate nu permit calcularea exactă a variației efectivelor, deoarece pot exista și transferuri, mutări sau alte modificări ale raporturilor de serviciu.

## DEFICITUL DE 22,8%: CE ÎNSEAMNĂ ȘI CE NU PUTEM CONCLUZIONA?

Același centralizator sindical indică pentru IPJ Bacău un deficit de personal de 22,5% în ianuarie 2025.

Pentru ianuarie 2026, valoarea prezentată este de 22,8%, marcată expres ca estimare.

Diferența este de 0,3 puncte procentuale.

Aceasta nu trebuie confundată cu o creștere de 0,3% a numărului posturilor vacante, deoarece vorbim despre raporturi procentuale calculate la efective și necesare de personal.

Totodată, procentul de 22,8% nu permite determinarea numărului exact al posturilor neocupate fără cunoașterea bazei de calcul.

Nu avem în documentarea de față o situație instituțională actualizată pentru octombrie 2026, care să indice toate posturile aprobate, ocupate și vacante ale IPJ Bacău.

Prin urmare, ar fi incorect să afirmăm că deficitul actual al inspectoratului este, cu certitudine, exact 22,8%.

Datele permit însă o concluzie mai prudentă: la începutul anului 2026, analiza sindicală identifica un deficit important de personal, într-un context în care încadrările raportate pentru 2025 erau mai reduse decât cele din anul precedent.

Această situație justifică întrebări privind recrutarea, păstrarea angajaților și distribuția resurselor între structurile operative și administrative.

## SALARIILE: DE CE CER SINDICALIȘTII SCHIMBAREA BAZELOR DE CALCUL?

Una dintre principalele revendicări FSNPPC privește aplicarea integrală a Legii-cadru nr. 153/2017.

Federația cere calcularea sporurilor, primelor și indemnizațiilor prin raportare la salariile de funcție sau de bază actuale, în locul unor valori istorice utilizate acolo unde legislația aplicabilă le menține.

Problema este concretă.

Dacă un spor procentual este raportat la o bază salarială veche, majorarea salariului de funcție nu conduce obligatoriu la majorarea corespunzătoare a sporului.

Astfel, componente ale aceluiași venit pot evolua după reguli diferite.

Sindicaliștii consideră că această situație afectează predictibilitatea salarizării.

Dar fiecare drept are propriul temei legal, iar aplicarea unei noi baze de calcul nu poate fi presupusă automat pentru toate sporurile.

Ar fi necesară identificarea drepturilor vizate, a beneficiarilor și a modificărilor normative sau administrative aplicabile.

În întâlnirea din 29 octombrie nu a fost anunțată o decizie generală de recalculare a acestor venituri.

## WEEKENDUL, CHIRIA ȘI NORMA DE HRANĂ

Lista revendicărilor financiare include și păstrarea în plată a drepturilor pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal, denumite SDSL în comunicarea sindicală.

FSNPPC cere menținerea majorării acordate în iunie 2024, actualizarea normei de hrană și modificarea bazei de calcul a compensației pentru chirie.

În cazul locuinței, federația propune raportarea la salariul de funcție actual sau la nivelul real al chiriilor.

Sunt solicitate și măsuri privind compensarea cheltuielilor de transport.

Pentru angajații care își desfășoară activitatea departe de domiciliu, costurile locuinței și ale deplasărilor pot influența semnificativ venitul disponibil.

Sindicaliștii mai cer introducerea unei indemnizații de retenție, destinată menținerii personalului experimentat în activitate.

Separat, solicită o indemnizație financiară compensatorie pentru personalul contractual din sectorul apărării, ordinii publice și securității naționale.

Aceste revendicări au o dimensiune salarială, dar urmăresc și stabilitatea resurselor umane.

Nu sunt însă drepturi noi deja acordate prin simpla formulare a solicitărilor sindicale.

## PENSIILE MILITARE: ACTUALIZAREA NU ESTE ACELAȘI LUCRU CU INDEXAREA

În domeniul pensiilor, FSNPPC susține inițiativa legislativă L559/2024, privind completarea Legii nr. 223/2015.

Federația solicită un mecanism de actualizare a pensiilor militare în raport cu cel puțin salariul sau solda de grad aflată în plată.

Separat, cere actualizarea pensiilor în raport cu rata inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică.

În analiza juridică trebuie distinse două mecanisme.

Actualizarea urmărește corelarea pensiei cu evoluția anumitor elemente salariale ale personalului activ.

Indexarea urmărește menținerea puterii de cumpărare prin raportare la indicatorii inflației, în condițiile legii.

Diferența nu este numai terminologică.

Cele două mecanisme pot produce efecte financiare diferite și pot avea categorii de beneficiari sau condiții de aplicare distincte.

Tocmai modul în care Parlamentul a reglementat această diferență a devenit determinant în controlul de constituționalitate exercitat în 2025.

## DECIZIA CCR NR. 126/2025: DOUĂ ÎNCĂLCĂRI ALE EGALITĂȚII ÎN DREPTURI

Prin Decizia nr. 126 din 11 martie 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 iulie 2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională, în ansamblul său, Legea pentru completarea Legii nr. 223/2015.

Curtea nu a statuat că orice mecanism de actualizare a pensiilor militare ar fi neconstituțional.

A identificat două probleme concrete privind egalitatea în drepturi, garantată de art. 16 alin. (1) din Constituție.

PRIMA PROBLEMĂ: EXCLUDEREA UNOR PENSIONARI ÎN FUNCȚIE DE ACTIVITATEA LOR ULTERIOARĂ.

Legea excepta temporar de la actualizare pensionarii militari care exercitau anumite funcții publice, între care funcții guvernamentale sau mandate parlamentare.

CCR a considerat că exercitarea unei asemenea funcții după pensionare nu reprezintă un criteriu justificat pentru a refuza actualizarea pensiei militare.

În esență, pensia rezultă din raportul profesional anterior, iar actualizarea ei nu ar trebui condiționată arbitrar de ocupația ulterioară a beneficiarului.

A DOUA PROBLEMĂ: REGIMURI DIFERITE ÎN FUNCȚIE DE DATA PENSIONĂRII.

La paragraful 63, Curtea a observat că legea oferea actualizarea în raport cu evoluția unor drepturi salariale pentru pensiile deja aflate în plată.

În schimb, pensiile stabilite după intrarea în vigoare a legii ar fi rămas supuse unui mecanism diferit, bazat pe indexare.

Rezultatul ar fi fost existența a două regimuri de menținere a valorii pensiei, fără o justificare obiectivă și rațională suficientă.

La paragraful 64, Curtea a reunit cele două încălcări ale principiului egalității.

Iar la paragrafele 65–66 a explicat de ce neconstituționalitatea se extinde asupra întregii legi.

Concluzia juridică este precisă: CCR a invalidat modul discriminatoriu de reglementare, nu însăși posibilitatea constituțională de actualizare a pensiilor militare.

## CE URMEAZĂ PENTRU L559/2024?

Potrivit evidenței oficiale a Senatului, inițiativa legislativă L559/2024 se află în reexaminare.

Așadar, legea invalidată de CCR nu a intrat în vigoare în forma adoptată în 2024.

Pentru o nouă reglementare, Parlamentul trebuie să respecte caracterul obligatoriu al deciziei constituționale.

Este necesar un mecanism coerent, care să nu creeze diferențe nejustificate între beneficiarii pensiilor militare.

Legiuitorul are libertatea de a stabili formula legală, dar trebuie să respecte principiul egalității și celelalte exigențe constituționale.

De aceea, revendicarea FSNPPC nu poate fi prezentată ca un drept de actualizare deja dobândit în baza proiectului L559/2024.

În plus, federația susține inițiativa B344/2026 privind reducerea vârstei de pensionare pentru femeile polițist și militar, cu șase luni pentru fiecare copil născut sau adoptat și crescut până la 16 ani.

Și aceasta este o propunere legislativă, nu o facilitate nouă deja aplicabilă.

## CE A RĂSPUNS MINISTRUL MARIAN NEACȘU?

Ministerul Afacerilor Interne a confirmat oficial întâlnirea din 29 octombrie 2026.

Potrivit comunicatului instituției, ministrul a exprimat susținerea pentru protejarea drepturilor existente ale personalului și pentru continuarea dialogului cu organizațiile sindicale.

Două precizări sunt importante.

În privința muncii din zilele de repaus săptămânal, ministrul a anunțat menținerea mecanismului actual de plată.

În privința eventualelor creșteri salariale din 2027, ministrul a precizat că acestea trebuie analizate în raport cu resursele bugetare alocate și cu sustenabilitatea măsurilor.

Prima poziție privește menținerea unui mecanism existent.

A doua nu reprezintă aprobarea unei majorări, ci exprimă condițiile în care aceasta ar putea fi analizată.

Discuțiile au inclus deficitul de personal, recrutarea, pregătirea profesională și ocuparea funcțiilor de conducere.

Din comunicarea ministerului nu rezultă acceptarea integrală a revendicărilor salariale și de pensionare formulate de FSNPPC.

## CE ÎNSEAMNĂ ACESTE DATE PENTRU BACĂU ȘI HEMEIUȘ?

Pentru comunitățile din județ, interesul public depășește discuția despre veniturile personalului.

În Hemeiuș, Lilieci, Fântânele, Andrieșești și celelalte localități băcăuane, cetățenii au nevoie de servicii de ordine publică accesibile și de intervenții eficiente.

Un deficit de personal poate pune presiune asupra organizării activității, dar amploarea efectelor trebuie demonstrată.

Nu ar fi justificat să afirmăm, numai pe baza procentului sindical estimat de 22,8%, că un anumit post de poliție funcționează necorespunzător ori că intervențiile au devenit mai lente.

Pentru asemenea concluzii sunt necesare date privind efectivele disponibile, distribuția posturilor vacante, volumul solicitărilor și rezultatele instituționale.

De aceea, IPJ Bacău ar putea clarifica public numărul posturilor aprobate, ocupate și vacante, defalcarea pe structuri și măsurile de recrutare.

Aceste informații ar permite evaluarea situației personalului fără generalizări sau speculații.

Ar permite și o discuție mai bine fundamentată despre relația dintre drepturile angajaților și calitatea serviciului public.

## CONCLUZIA REDACȚIEI

La 29 octombrie 2026, FSNPPC a prezentat ministrului Afacerilor Interne revendicări privind salarizarea, pensiile, cariera și păstrarea personalului experimentat.

Pentru județul Bacău, analiza publicată de Sindicatul „Diamantul” oferă un reper important: deficitul de personal era estimat la 22,8% la începutul anului 2026, după creșterea pensionărilor și reducerea încadrărilor în 2025.

Aceste cifre sunt confirmate în tabelul sindical, dar nu reprezintă o situație oficială actualizată la sfârșitul lunii octombrie.

În privința pensiilor militare, Decizia CCR nr. 126/2025 obligă legiuitorul să elimine diferențele nejustificate de tratament dintre beneficiari.

În privința salariilor, MAI a anunțat menținerea mecanismului de plată pentru munca în zilele de repaus, fără să aprobe majorări generale pentru 2027.

Pentru comunitățile băcăuane, respectarea drepturilor polițiștilor și calitatea serviciului public nu sunt interese opuse. Polițiștii au nevoie de condiții de muncă și salarizare conforme legii, iar cetățenii au dreptul la instituții bine organizate, transparente și capabile să răspundă nevoilor comunității.

Deocamdată, revendicările au fost formulate. Efectele lor vor depinde de legislația adoptată, de deciziile bugetare și de măsurile concrete privind personalul.

Redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE

(Surse: 1. https://snppc.ro/revendicari-fsnppc-prezentate-noului-ministru-al-afacerilor-interne-bd11686; 2. https://www.mai.gov.ro/ministrul-marian-neacsu-la-prima-intalnire-cu-sindicatele-din-mai-protejarea-drepturilor-personalului-reducerea-deficitului-de-angajati-si-cresterea-increderii-cetatenilor-sunt-prioritatile-mele/; 3. https://sprd.ro/eroziunea-sistemica-si-colapsul-capitalului-uman-in-politia-romana-o-analiza-longitudinala-a-crizei-de-personal-si-a-managementului-deficitar-2018-2026/; 4. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/299850; 5. https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?an_cls=2024&nr_cls=L559; 6. https://snppc.ro/solicitari-oficiale-catre-guvern-si-mai-pentru-drepturile-interesele-angajatilor-din-saopsn-si-ale-pensionarilor-militari-de-stat-bd11684;)