BACĂUL ARE O „REZERVĂ DE APĂ” DE 21,6 MILIOANE DE LEI. DUPĂ DOUĂ AVARII ÎNTR-O LUNĂ, UNDE ESTE RAPORTUL CERUT CRAB?

Bacăul are oficial o „Rezervă de apă”, recepționată în 2022, după o investiție cu un deviz actualizat de 21,59 milioane de lei cu TVA.

Și totuși, după avaria majoră din 8–12 septembrie 2026, o nouă fisură produsă în seara de 2 octombrie pe aducțiunea Valea Uzului–Bacău a readus apa la program.

Între cele două evenimente există însă un document care schimbă complet perspectiva: pe 16 septembrie, Consiliul Local Bacău a cerut verificarea modului în care CRAB gestionase criza, stabilirea eventualelor responsabilități și un plan pentru viitoarele avarii.

Termenul: 10 zile lucrătoare.

Mai mult, consilierii cereau să se afle de ce municipiul nu fusese informat încă din iunie–iulie despre „iminența producerii acestei avarii”.

La 2 octombrie, conducta a cedat din nou.

Până la 3 octombrie, redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE nu a identificat publicat raportul complet solicitat de Consiliul Local.

8–12 SEPTEMBRIE: BACĂUL TRECE PRINTR-O NOUĂ CRIZĂ A APEI

În septembrie 2026, o avarie majoră afectează din nou aducțiunea Valea Uzului–Bacău.

CRAB confirmă ulterior că, la 8 septembrie, efectuase deja sondaje și săpături pentru identificarea unei pierderi.

În 9 septembrie, debitul pierderii crește semnificativ.

Conducta trebuie oprită.

Alimentarea municipiului este afectată.

Apa ajunge din nou să fie furnizată după program în zone ale orașului.

Dar, de această dată, problema nu rămâne numai una tehnică.

16 SEPTEMBRIE: CONSILIUL LOCAL CERE CONTROL

La numai câteva zile după avarie, Consiliul Local Bacău adoptă:

HCL NR. 422/16.09.2026

Hotărârea este aprobată cu:

20 DE VOTURI PENTRU

Consiliul de Administrație al CRAB primește sarcina de a verifica activitatea conducerii executive în legătură cu:

remedierea avariei;

furnizarea apei;

comunicarea situației;

și gestionarea întregului incident.

Termenul stabilit:

10 ZILE LUCRĂTOARE

ÎNTREBAREA DIN HOTĂRÂRE CARE SCHIMBĂ TOTUL

Un pasaj al HCL nr. 422/2026 este deosebit de important.

Consiliul Local solicită verificarea motivelor pentru care Municipiul Bacău nu ar fi fost informat:

încă din perioada iunie–iulie

despre:

„IMINENȚA PRODUCERII ACESTEI AVARII”

Formularea nu aparține presei.

Nu este concluzia redacției.

Apare în actul adoptat de Consiliul Local Bacău.

Tocmai de aceea întrebarea trebuie lămurită:

Ce informații existau în iunie–iulie?

Cine le deținea?

Ce indicau ele despre starea conductei?

Și când au fost transmise autorităților locale?

CONSILIUL LOCAL NU A CERUT DOAR EXPLICAȚII

Hotărârea solicita stabilirea unor elemente concrete:

cantitatea de apă pierdută;

costul apei pierdute;

modul de acțiune al conducerii executive;

eventualele măsuri sancționatorii;

și:

un plan de măsuri pentru gestionarea viitoarelor avarii, cu termene și persoane responsabile.

Cu alte cuvinte, după criza din septembrie, autoritatea deliberativă a municipiului nu cerea doar o relatare despre ce se întâmplase.

Cerea:

RESPONSABILITĂȚI ȘI MĂSURI PENTRU URMĂTOAREA AVARIE

2 OCTOMBRIE: URMĂTOAREA AVARIE VINE

La numai câteva săptămâni, CRAB anunță o nouă problemă pe conducta de transport:

Valea Uzului–Bacău.

Zona:

tronsonul MHC Stejaru – Stația de Tratare Barați.

După decopertare, operatorul identifică:

fisurarea conductei PREMO DN 1000 mm.

Pentru acumularea apei în rezervoare, furnizarea este întreruptă temporar în timpul nopții.

3 OCTOMBRIE: DIN NOU APĂ LA PROGRAM

În dimineața zilei de 3 octombrie, consumatorilor dependenți de sursa afectată li se furnizează apă în intervalul:

07:00–10:00

CRAB avertizează că la etajele superioare presiunea poate fi insuficientă.

Consumatorii alimentați direct din Stația de Pompare Gherăiești nu sunt afectați în același mod.

Ulterior, operatorul anunță finalizarea reparației.

Trebuie făcută însă o precizare esențială:

nu avem dovada că avaria din septembrie și cea din octombrie au avut aceeași cauză tehnică ori s-au produs în același punct.

Nu le vom uni artificial.

Dar ambele scot la iveală aceeași vulnerabilitate:

DEPENDENȚA BACĂULUI DE ADUCȚIUNEA VALEA UZULUI

ȘI ATUNCI: UNDE ESTE RAPORTUL?

Termenul de 10 zile lucrătoare stabilit prin HCL nr. 422/2026 face ca întrebarea să nu mai fie una abstractă.

În cercetarea surselor publice accesibile realizată până la 3 octombrie, redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE nu a identificat publicat raportul complet cerut de Consiliul Local, cu toate elementele prevăzute de hotărâre:

pierderile de apă;

valoarea acestora;

evaluarea activității conducerii;

eventualele sancțiuni;

planul pentru viitoarele avarii;

termenele;

responsabilii.

Aceasta nu înseamnă că raportul nu există.

Nu înseamnă nici că nu a fost transmis.

Înseamnă exact atât:

nu l-am identificat publicat în documentele publice consultate până la momentul redactării.

Prin urmare, întrebarea este legitimă:

A FOST FINALIZAT RAPORTUL ȘI, DACĂ DA, CARE SUNT CONCLUZIILE?

DAR BACĂUL NU ARE „REZERVĂ DE APĂ”?

Are.

Și aici trebuie evitată o concluzie falsă.

Investiția există.

A fost realizată.

A fost recepționată.

A fost pusă în funcțiune.

Este exploatată.

Problema este alta:

ce poate asigura efectiv această rezervă atunci când Valea Uzului este complet indisponibilă?

21.589.485,59 LEI

Devizul general actualizat aprobat în 2021 pentru investiția:

„Rezerva de apă a Municipiului Bacău”

indica:

18.166.693,85 lei fără TVA

și:

21.589.485,59 LEI CU TVA

Din această sumă, construcțiile și montajul reprezentau:

18.126.527,44 lei cu TVA.

În 2022 apar documentele de recepție și punere în funcțiune.

CE ESTE, DE FAPT, „REZERVA”

Denumirea poate crea imaginea unui bazin gigantic, plin permanent cu suficientă apă pentru întregul oraș.

Documentele tehnice și informațiile publicate de CRAB descriu însă un sistem diferit.

Investiția cuprinde:

aproximativ 6,5 km de aducțiune;

patru grupuri de pompare;

două la Gospodăria de apă Gherăiești;

unul la Mărgineni 2;

unul pe strada Vasile Pârvan;

și:

UN REZERVOR DE 150 m³ LA MĂRGINENI 2

Prin urmare, Rezerva este în principal un sistem de captare, pompare și transport al apei din sursele alternative.

Nu este un depozit gigantic capabil să înlocuiască pur și simplu Valea Uzului.

DE CE ESTE VALEA UZULUI ATÂT DE IMPORTANTĂ?

Documentația tehnică aferentă investiției indica pentru Bacău un necesar normal de aproximativ:

2.100–2.200 m³/oră

Sursele erau prezentate astfel:

Valea Uzului: 1.400–1.500 m³/oră;

Hemeiuș 1 și Hemeiuș 2: 500–600 m³/oră;

Gherăiești 1 și Mărgineni 2: 150–200 m³/oră.

Asta explică vulnerabilitatea.

Valea Uzului nu este una dintre mai multe surse aproximativ egale.

Este sursa dominantă.

CHIAR CRAB SPUNEA ÎN 2026 CĂ MAI TREBUIE O SURSĂ

În februarie 2026, CRAB publica date privind funcționarea instalației „Rezerva de apă”.

Operatorul indica pentru municipiu un necesar care putea ajunge la:

2.000–2.100 m³/oră noaptea

și:

2.700–2.800 m³/oră ziua.

În același timp, compania vorbea despre necesitatea:

creșterii capacității de stocare

și identificării unei alte surse care să poată substitui:

CEL PUȚIN 50%

din cei aproximativ:

1.500 m³/oră

aduși prin Valea Uzului–Barați.

Această afirmație este esențială.

La aproape patru ani după recepționarea investiției numite „Rezerva de apă”, operatorul însuși arăta că siguranța sistemului necesita capacități suplimentare.

REZERVA ARE ȘI LIMITE DE EXPLOATARE

După criza din septembrie, conducerea CRAB a explicat public că funcționarea sistemului depinde inclusiv de volumul disponibil la Gherăiești.

A fost indicat un prag de aproximativ:

11.000 m³

sub care pompa de capacitate mare nu mai poate funcționa în condițiile necesare, fiind utilizată pompa de capacitate mai mică.

Conducerea operatorului a vorbit și despre necesitatea unui nou rezervor de:

10.000 m³

la Gherăiești.

Aceste explicații aparțin CRAB.

Dar ele confirmă un lucru esențial:

debitul Rezervei nu este nelimitat și nu depinde numai de existența conductelor.

ȘI MAI EXISTĂ O ISTORIE PUȚIN CUNOSCUTĂ

Deși investiția a fost recepționată în 2022, preluarea sa de către operator nu a fost lipsită de probleme.

Documentele Consiliului Local din 2023 consemnează discuții privind deficiențe identificate de CRAB și solicitarea unei expertize tehnice.

Situația a ajuns inclusiv în instanță.

CRAB a arătat ulterior că preluarea efectivă s-a realizat în baza Sentinței civile nr. 518/13.10.2023 a Tribunalului Bacău, pusă în executare prin executor judecătoresc.

Așadar, între:

construcția Rezervei

și:

exploatarea ei efectivă

a existat inclusiv un litigiu.

CE SOLUȚII SUNT ACUM PE MASĂ?

Din declarațiile și documentele publice rezultă mai multe direcții:

creșterea capacității de stocare;

un rezervor suplimentar de aproximativ 10.000 m³ la Gherăiești;

punerea în siguranță a aducțiunii Valea Uzului;

identificarea unei surse alternative;

analizarea posibilității utilizării apei din râul Bistrița.

Dar trebuie făcută diferența dintre:

propunere;

proiect;

contract;

și:

lucrare finalizată.

Băcăuanul nu poate bea apă dintr-un proiect aflat pe hârtie.

ȘAPTE ÎNTREBĂRI LA CARE BACĂUL ARE NEVOIE DE RĂSPUNS

După avariile din septembrie și octombrie, întrebările pot fi formulate foarte concret:

1. A fost finalizat raportul cerut prin HCL nr. 422/2026 și unde poate fi consultat?

2. Ce informații existau în iunie–iulie despre „iminența” avariei din septembrie și cine le deținea?

3. Care este debitul real și sustenabil al Rezervei când Valea Uzului este complet oprită?

4. Pentru câte ore sau zile poate fi menținut acest debit?

5. Ce procent din necesarul municipiului poate fi garantat efectiv în regim de avarie?

6. Când vor fi realizate capacitatea suplimentară de stocare și sursa alternativă despre care vorbește CRAB?

7. Care este termenul pentru punerea în siguranță a aducțiunii Valea Uzului?

Aceste răspunsuri pot transforma sintagma:

„Rezerva de apă”

dintr-o denumire de investiție într-o garanție măsurabilă pentru populație.

BACĂUL NU MAI ARE O PROBLEMĂ DE DIAGNOSTIC

Problema este cunoscută.

Valea Uzului rămâne sursa dominantă.

Aducțiunea este vulnerabilă.

Rezerva există, dar nu elimină dependența.

CRAB vorbește despre creșterea capacității de stocare.

Se discută despre un rezervor de 10.000 m³.

Se analizează o sursă alternativă.

Consiliul Local a cerut responsabilități și un plan pentru viitoarele avarii.

Iar între timp:

conducta a cedat din nou.

Prin urmare, după 2 octombrie 2026, întrebarea nu mai este:

„Știm care este problema?”

O știm.

Întrebarea este:

CÂND VA FI REZOLVATĂ?

Pentru că o investiție numită „Rezerva de apă” și o conductă reparată după fiecare avarie nu sunt același lucru cu:

SIGURANȚA ALIMENTĂRII CU APĂ.

Iar aceasta este, în definitiv, singura rezervă care contează pentru băcăuanul care deschide robinetul.

redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE

(Surse: Municipiul Bacău – documentația tehnico-economică a investiției „Rezerva de apă a Municipiului Bacău”; HCL nr. 136/29.04.2021 privind actualizarea devizului general; HCL nr. 384/16.09.2022 privind bunurile aferente Rezervei de apă și documentele de recepție/punere în funcțiune; procesele-verbale ale Consiliului Local Bacău privind predarea și exploatarea investiției; HCL nr. 422/16.09.2026 privind verificarea gestionării avariei și măsurile solicitate Consiliului de Administrație CRAB; CRAB – informările privind componența și debitele instalației „Rezerva de apă”, avaria din septembrie 2026 și avaria din 2–3 octombrie 2026; documentele și declarațiile publice privind capacitatea de stocare, punerea în siguranță a aducțiunii și analiza unei surse alternative de alimentare.)