BACĂUL ARE O «REZERVĂ DE APĂ» DE APROAPE 21,6 MILIOANE DE LEI. DUPĂ DOUĂ AVARII MAJORE, CE POATE ASIGURA ÎN REALITATE?

„Bacăul are din 2022 o investiție denumită «Rezerva de apă a municipiului Bacău», realizată pentru a reduce dependența orașului de aducțiunea Valea Uzului. Devizul general actualizat al proiectului a ajuns la aproximativ 21,59 milioane de lei cu TVA. În septembrie 2026, o avarie majoră a lăsat orașul într-o criză severă a alimentării. În 2 octombrie, conducta Valea Uzului–Bacău a cedat din nou, iar furnizarea a revenit temporar la program. După două asemenea episoade într-un interval atât de scurt, întrebarea de interes public este precisă: «ce cantitate de apă poate furniza efectiv sistemul de rezervă, pentru cât timp și în ce condiții tehnice?»”

Prima clarificare este necesară chiar din denumire.

## „REZERVA DE APĂ NU ESTE UN BAZIN URIAȘ PLIN CU APĂ”

Termenul „Rezerva de apă” poate crea impresia unui volum de apă depozitat undeva și eliberat automat atunci când conducta Valea Uzului se sparge.

Sistemul este mai complex.

Investiția utilizează surse alternative locale și infrastructura necesară captării și introducerii apei în sistemul de alimentare al municipiului.

Prin urmare, performanța sa depinde de „debitul disponibil al surselor, funcționarea instalațiilor, capacitatea conductelor și necesarul de consum al orașului”.

Aceasta explică de ce simpla existență fizică a investiției nu garantează automat alimentarea integrală și continuă a municipiului în orice scenariu de avarie.

Dar tocmai pentru aceasta trebuie cunoscuți parametrii reali.

## „INVESTIȚIA A FOST RECEPȚIONATĂ ÎN 2022”

Documentele administrației locale arată că proiectul „Rezerva de apă a municipiului Bacău” a fost recepționat în anul 2022.

Valoarea devizului general actualizat a fost de aproximativ „21,59 milioane de lei cu TVA”.

Aceasta este valoarea investiției conform documentelor administrative și trebuie diferențiată de eventualele costuri ulterioare de exploatare, întreținere sau intervenție.

## „SEPTEMBRIE 2026: PRIMA MARE PROBĂ”

Avaria majoră produsă în septembrie pe sistemul Valea Uzului–Bacău a reprezentat exact tipul de situație pentru care existența unei surse alternative devine esențială.

Bacăul a trecut însă prin mai multe zile de dificultăți severe în alimentarea cu apă.

În urma crizei, problema nu a rămas numai la nivelul declarațiilor politice.

La „16 septembrie 2026”, Consiliul Local Bacău a cerut analizarea modului în care CRAB gestionase situația, identificarea eventualelor responsabilități și stabilirea măsurilor necesare pentru viitoarele avarii.

Pentru raportarea solicitată a fost indicat un termen de „10 zile lucrătoare”.

## „CE A REZULTAT DIN VERIFICAREA CERUTĂ?”

Aceasta este una dintre întrebările centrale ale investigației.

La verificarea digitală efectuată înaintea publicării acestui material, HEMEIUȘ 100% – ONLINE „nu a identificat în sursele publice consultate forma integrală a unui raport final care să răspundă tuturor punctelor solicitate la 16 septembrie”.

Această formulare este importantă.

Nu afirmăm că raportul „nu există”.

Afirmăm că „nu l-am identificat public” în documentele consultate până la momentul redactării.

Dacă raportul a fost transmis Consiliului Local, dar nu a fost publicat în sursele verificate, existența și conținutul lui trebuie clarificate.

## „APOI CONDUCTA A CEDAT DIN NOU”

În seara zilei de „2 octombrie 2026”, sistemul a intrat într-o nouă criză.

Avaria a fost localizată pe conducta de transport Valea Uzului–Bacău.

CRAB a comunicat ulterior că problema fusese provocată de fisurarea conductei PREMO cu diametrul de „1.000 mm”, pe tronsonul dintre MHC Stejaru și Stația de Tratare Barați, în zona Valea Budului.

După remedierea fisurii, operatorul a început umplerea controlată și etapizată a aducțiunii și a rețelei.

În perioada necesară restabilirii sistemului, alimentarea municipiului a fost din nou afectată.

## „A FUNCȚIONAT SAU NU REZERVA?”

Întrebarea formulată astfel este prea simplă.

Un sistem poate fi funcțional și, în același timp, să nu aibă capacitatea de a acoperi întreg consumul municipiului.

Poate funcționa la un anumit debit. Poate exista o limitare la nivelul surselor. Poate exista o limitare pe traseul transportului apei. Sau poate exista o problemă tehnică distinctă.

De aceea, investigația trebuie mutată de la întrebarea binară „merge/nu merge” la date măsurabile.

## „CÂȚI LITRI PE SECUNDĂ POATE FURNIZA?”

Acesta este primul indicator.

Trebuie cunoscut „debitul proiectat” și, separat, „debitul efectiv disponibil” în timpul avariilor din septembrie și octombrie.

Cele două valori pot fi diferite.

## „CÂT CONSUMĂ BACĂUL?”

Al doilea indicator este necesarul municipiului.

Fără comparația dintre „apa disponibilă din sursele alternative” și „consumul efectiv al orașului”, expresia „Rezerva de apă” nu poate fi evaluată corect.

Dacă sistemul poate asigura doar o parte din necesar, trebuie spus cât.

Dacă poate asigura întregul necesar numai în anumite condiții, trebuie precizate acele condiții.

## „CE S-A ÎNTÂMPLAT CONCRET ÎN SEPTEMBRIE ȘI OCTOMBRIE?”

Cele două avarii oferă acum două situații reale în care investiția poate fi evaluată.

Pentru fiecare trebuie reconstruite „debitul captat, debitul introdus în rețea, durata funcționării, zonele alimentate, presiunile disponibile și eventualele defecțiuni sau limitări”.

Abia aceste date pot arăta performanța reală a sistemului.

## „21,59 MILIOANE DE LEI TREBUIE TRADUSE ÎN PERFORMANȚĂ MĂSURABILĂ”

Valoarea unei investiții publice este importantă.

Dar suma nu reprezintă singură criteriul de evaluare.

Întrebarea relevantă este „ce serviciu public produce investiția pentru banii cheltuiți?”.

În cazul Rezervei de apă, răspunsul poate fi exprimat foarte concret: debit, capacitate, autonomie, populație deservită și comportament în situație de avarie.

Aceste cifre trebuie puse în fața publicului.

## „INVESTIGAȚIA CONTINUĂ CU DOCUMENTELE, NU CU PRESUPUNERI”

HEMEIUȘ 100% – ONLINE va urmări obținerea și confruntarea „raportului solicitat după criza din septembrie, parametrilor tehnici ai Rezervei de apă, datelor de exploatare din timpul celor două avarii și măsurilor stabilite pentru următoarele situații de urgență”. Vom verifica separat și valoarea completă a investiției, contractele, eventualele acte adiționale, recepția și intervențiile ulterioare.

Până atunci, concluzia verificabilă este aceasta: „Bacăul are o Rezervă de apă recepționată în 2022 și evaluată prin devizul actualizat la aproximativ 21,59 milioane de lei cu TVA. Două avarii majore într-un interval de mai puțin de o lună oferă acum posibilitatea — și obligația publică — de a afla, în cifre, câtă apă poate furniza efectiv această investiție atunci când aducțiunea Valea Uzului nu mai poate alimenta normal municipiul.”

„Redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE”

(Surse: 1. Consiliul Local al Municipiului Bacău și Primăria Municipiului Bacău, hotărârile, devizele și documentele publice aferente investiției „Rezerva de apă a municipiului Bacău”, valoare actualizată a investiției de aproximativ 21,59 milioane lei cu TVA; 2. Primăria Municipiului Bacău, documentele și comunicările publice privind recepționarea în anul 2022 a investiției „Rezerva de apă”; 3. Consiliul Local al Municipiului Bacău, documentele și deliberările din 16.09.2026 privind verificarea modului de gestionare de către CRAB a crizei apei, stabilirea eventualelor responsabilități și măsurilor necesare pentru viitoarele avarii, cu termenul de raportare indicat de 10 zile lucrătoare; 4. Compania Regională de Apă Bacău S.A. – CRAB, comunicările oficiale privind avaria majoră a sistemului Valea Uzului–Bacău din septembrie 2026; 5. Compania Regională de Apă Bacău S.A. – CRAB, comunicările oficiale din 02–04.10.2026 privind avaria conductei de transport Valea Uzului–Bacău, localizarea acesteia, fisurarea conductei PREMO DN 1000, remedierea și umplerea controlată a sistemului; 6. documentațiile tehnice și administrative publice privind sursele alternative de alimentare și infrastructura aferentă „Rezervei de apă a municipiului Bacău”;)