BLACK FRIDAY: MAREA REDUCERE SAU MAREA PĂCĂLEALĂ COMERCIALĂ? LEGEA PRIVEȘTE ÎNAPOI 30 DE ZILE, DAR CÂT COSTA PRODUSUL CU 40, 60 SAU 90 DE ZILE ÎNAINTE?
Redacția HEMEIUȘ 100% - ONLINE
Black Friday promite în fiecare an reduceri spectaculoase: 30%, 40%, 50%, uneori chiar mai mult. Numai că procentul scris cu roșu nu demonstrează, singur, cât economisește în realitate cumpărătorul. Legea obligă comerciantul să raporteze reducerea la cel mai mic preț practicat în ultimele 30 de zile. Regula a fost introdusă tocmai pentru a combate jonglarea cu prețurile și falsele reduceri. Dar rămâne o întrebare pe care eticheta de Black Friday nu o poate lămuri singură: cât costa același produs cu 40, 60 sau 90 de zile înainte?
Aici începe diferența dintre o reducere afișată și o afacere cu adevărat bună.
Un produs poate purta o etichetă spectaculoasă de „-50%”.
Pentru consumator, însă, informația decisivă nu este procentul.
Este istoria prețului.
LEGEA CELOR 30 DE ZILE
În România, regula este explicită.
Art. 4¹ alin. (1) din HG nr. 947/2000 prevede că orice anunț de reducere trebuie să indice prețul anterior aplicat de vânzător, iar comerciantul trebuie să poată dovedi practicarea acestuia prin documente prezentate ANPC, dacă autoritatea le solicită.
Alin. (2) stabilește ce înseamnă „preț anterior”: cel mai scăzut preț practicat de vânzător în aceeași suprafață de vânzare în ultimele 30 de zile înainte de aplicarea reducerii.
Așadar, comerciantul nu poate alege pur și simplu un preț mai mare, convenabil publicitar, pe care să-l taie și din care să calculeze reducerea.
Regula românească transpune mecanismul european prevăzut de Directiva 98/6/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2019/2161.
Și tocmai rațiunea acestei reguli este revelatoare.
În orientările privind aplicarea art. 6a din Directiva 98/6/CE, Comisia Europeană explică faptul că perioada de cel puțin 30 de zile urmărește să împiedice comercianții să jongleze cu prețurile și să afișeze false reduceri prin majorarea prețului pentru o perioadă scurtă, urmată de scăderea lui și prezentarea acesteia drept o reducere importantă.
Prin urmare, riscul „umflării” temporare a prețului înaintea unei reduceri nu este o invenție a consumatorilor nemulțumiți.
Este chiar una dintre situațiile împotriva cărora a fost construită regula europeană.
DAR CE NE SPUNE PREȚUL DIN ZIUA 40, 60 SAU 90?
Aici apare problema pe care eticheta de Black Friday nu o rezolvă.
Legea stabilește perioada de referință pentru determinarea „prețului anterior”.
Dar consumatorul care vrea să afle dacă produsul este într-adevăr ieftin poate avea nevoie de o perspectivă mai lungă.
Să presupunem, exclusiv ca exemplu, că un produs a costat o perioadă îndelungată: 1.000 de lei.
Ulterior ajunge la: 2.000 de lei.
Noul nivel este menținut suficient timp, iar produsul ajunge de Black Friday din nou la: 1.000 de lei.
Consumatorul care vede numai: 2.000 lei → 1.000 lei poate percepe o economie spectaculoasă.
Consumatorul care vede istoricul: 1.000 lei → 2.000 lei → 1.000 lei înțelege altceva: produsul s-a întors la prețul la care fusese comercializat anterior.
În raport cu acel preț de 1.000 de lei, economia este: 0 lei.
Exemplul este intenționat simplificat și nu reprezintă acuzația că un anumit comerciant din România a procedat astfel.
O asemenea practică poate fi imputată unui comerciant numai după verificarea istoricului concret al prețului produsului respectiv.
Tocmai de aceea întrebarea celor 40, 60 sau 90 de zile este importantă.
Fereastra legală și istoricul economic mai lung al produsului răspund la două întrebări diferite.
Prima este: A fost reducerea calculată potrivit regulilor legale?
A doua: Este acesta cu adevărat un preț bun față de prețurile la care produsul a fost vândut în ultimele luni?
CJUE: REDUCEREA TREBUIE CALCULATĂ DIN PREȚUL ANTERIOR
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a intervenit direct asupra acestei probleme.
Prin Hotărârea din 26 septembrie 2024, pronunțată în cauza C-330/23, Aldi Süd, CJUE a stabilit că o reducere anunțată fie procentual, fie printr-o formulă publicitară destinată să evidențieze avantajul prețului trebuie stabilită pe baza „prețului anterior” definit de Directiva 98/6/CE.
Cu alte cuvinte, cel mai mic preț din perioada legală nu poate fi transformat într-o simplă informație secundară, în timp ce procentul spectaculos este calculat dintr-un alt reper.
Reducerea însăși trebuie construită pornind de la prețul anterior stabilit potrivit legii.
ANPC A GĂSIT PESTE 1.000 DE PRODUSE CU ABATERI DE PREȚ LA UN SINGUR CONTROL
Discuția nu este numai teoretică.
La 9 noiembrie 2021, ANPC a verificat site-ul Altex și a anunțat că inspectorii identificaseră peste 1.000 de produse cu abateri de preț.
Potrivit comunicatului autorității, produsele erau promovate ca fiind reduse fără aplicarea reducerilor din prețul de referință — definit atunci ca cel mai scăzut preț practicat în același spațiu de vânzare în ultimele 30 de zile.
Controalele au continuat.
La 12 noiembrie 2021, Comandamentul Special Black Friday a verificat zece mari operatori economici la nivel național și a raportat nereguli la opt dintre ei.
Printre constatările ANPC se afla tocmai situația în care prețul de referință afișat nu reprezenta cel mai mic preț practicat în ultimele 30 de zile.
Formularea autorității este esențială pentru înțelegerea fenomenului: calcularea incorectă putea crea aparența existenței unui avantaj de preț și putea determina consumatorul să cumpere în condiții în care, cunoscând situația reală, nu ar fi luat aceeași decizie.
Nu discutăm, prin urmare, numai despre cât de mare este cifra scrisă după semnul minus.
Discutăm despre aparența avantajului economic.
2026: 30% DIN CEI 314 COMERCIANȚI ONLINE VERIFICAȚI AU INDICAT INCORECT REDUCERILE
Fenomenul nu aparține trecutului.
La 26 martie 2026, Comisia Europeană a publicat rezultatele unei verificări coordonate privind practicile comerciale online din perioada Black Friday și Cyber Monday.
Autorități din 23 de state membre ale Uniunii Europene, precum și din Islanda și Norvegia, au participat la control.
Au fost verificați 314 comercianți online.
Rezultatul este relevant: 30% dintre cei 314 comercianți verificați au indicat incorect reducerile.
Comisia amintește expres că reducerile trebuie să se bazeze pe cel mai mic preț aplicat în ultimele 30 de zile.
Cifra nu înseamnă că 30% dintre toți comercianții europeni încalcă legea.
Eșantionul controlat nu poate fi extrapolat automat la întregul comerț european și, cu atât mai puțin, la România.
Dar constatarea oficială demonstrează că problema reducerilor prezentate incorect este actuală.
În 2026, ea încă există.
UN „-50%” NU ÎNSEAMNĂ AUTOMAT CĂ AI ECONOMISIT 50%
Aceasta este poate cea mai importantă distincție pentru consumator.
Să presupunem din nou, ipotetic, că un produs a costat timp îndelungat 2.000 de lei.
Ulterior costă 4.000 de lei.
Iar de Black Friday ajunge din nou la 2.000 de lei.
Diferența matematică dintre 4.000 și 2.000 este 50%.
Dar față de vechiul preț de 2.000 de lei, cumpărătorul economisește: 0 lei.
De aceea, procentul promoțional și avantajul economic real nu trebuie confundate.
Pentru a afla dacă o ofertă este realmente avantajoasă, consumatorul are nevoie de mai mult decât două cifre așezate una lângă alta.
Are nevoie de timp.
De istoricul prețului.
DE CE MERITĂ VERIFICATE 60 SAU 90 DE ZILE
Legea stabilește reperul juridic.
Consumatorul poate merge mai departe.
Pentru un televizor, telefon, laptop, frigider sau alt produs scump, istoricul ultimelor două-trei luni poate arăta dacă prețul din Black Friday reprezintă într-adevăr un minim atractiv sau doar revenirea la un nivel întâlnit anterior.
Aceasta este diferența dintre: „Cât spune comerciantul că am economisit?” și „Cât am economisit în realitate față de prețul obișnuit al produsului?”
O fotografie a prețului făcută în ziua de Black Friday nu poate răspunde întotdeauna la această întrebare.
Pentru asta trebuie urmărită curba prețului.
IAR BLACK FRIDAY NICI MĂCAR NU S-A NĂSCUT CA O SĂRBĂTOARE A REDUCERILOR
Istoria denumirii este și ea mai puțin comercială decât povestea care s-a construit ulterior în jurul ei.
Utilizarea modernă a expresiei „Black Friday” pentru ziua de după Thanksgiving este legată de Philadelphia.
Fostul reporter Joseph P. Barrett a relatat că termenul era utilizat de poliția rutieră pentru a descrie traficul infernal din centrul orașului în acea zi.
Mulțimile veneau la cumpărături, iar orașul primea și vizitatorii care soseau pentru tradiționalul meci Army-Navy.
La începutul anilor 1960, comercianții au încercat chiar să promoveze denumirea mai optimistă „Big Friday”.
Nu a rezistat.
Povestea potrivit căreia denumirea ar proveni din momentul în care comercianții treceau contabil „din roșu” — pierdere — „în negru” — profit — s-a răspândit mult mai târziu, odată cu transformarea Black Friday într-un fenomen comercial național.
Și trebuie eliminat un fals care circulă periodic pe internet: nu există dovezi istorice serioase că denumirea Black Friday ar proveni din vânzarea sclavilor.
MAREA REDUCERE SAU MAREA PĂCĂLEALĂ COMERCIALĂ?
Documentele verificate nu permit afirmația că toate reducerile Black Friday sunt false.
Ar fi fals să susținem asta.
Există reduceri reale și comercianți care respectă legea.
Dar documentele permit o concluzie la fel de importantă.
Autoritățile au constatat reduceri prezentate necorespunzător.
ANPC a identificat abateri privind prețurile.
CJUE a trebuit să clarifice că reducerea trebuie calculată chiar pe baza prețului anterior legal.
Iar verificarea europeană publicată în martie 2026 a constatat indicarea incorectă a reducerilor la 30% dintre cei 314 comercianți online controlați.
Așadar, eticheta Black Friday nu reprezintă o garanție că produsul este ieftin.
Și nici procentul scris cu roșu nu dovedește singur cât economisește cumpărătorul.
Marea păcăleală comercială apare atunci când consumatorul confundă dimensiunea reducerii afișate cu dimensiunea economiei reale.
De aceea, înaintea unui Black Friday, întrebarea inteligentă nu este doar: „Cu cât este redus?”
Ci: „CÂT COSTA, DE FAPT, PRODUSUL CU 40, 60 SAU 90 DE ZILE ÎNAINTE?”
Pentru că o reducere se poate vedea pe etichetă.
O economie reală se vede în istoricul prețului.
Redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE
(Surse: 1. Guvernul României, HG nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a prețurilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare, republicată și actualizată, art. 4¹ alin. (1)–(8); 2. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, Directiva 98/6/CE privind protecția consumatorului prin indicarea prețurilor produselor oferite consumatorilor, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2019/2161, art. 6a; 3. Comisia Europeană, Comunicarea 2021/C 526/02 – Orientări privind interpretarea și aplicarea art. 6a din Directiva 98/6/CE; 4. Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Hotărârea din 26 septembrie 2024, cauza C-330/23, Verbraucherzentrale Baden-Württemberg e.V./Aldi Süd Dienstleistungs-SE & Co. OHG; 5. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, „ANPC sancționează practici comerciale incorecte în perioada de reduceri”, controlul din 9 noiembrie 2021; 6. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, „Alți 260.000 lei – amenzi ale Comandamentului Special Black Friday, în țară”, 12 noiembrie 2021; 7. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, comunicatele Comandamentului Special Black Friday din noiembrie 2021 privind respectarea prețului de referință; 8. Comisia Europeană, „UE a identificat practici comerciale înșelătoare în mediul online”, 26 martie 2026, verificarea coordonată Black Friday/Cyber Monday – 314 comercianți online controlați; 9. The Philadelphia Inquirer, Joseph P. Barrett, documentarea originii utilizării denumirii „Black Friday” în Philadelphia; 10. History, „What’s the Real History of Black Friday?”, documentare istorică actualizată la 9 septembrie 2026;)