CÂT COSTĂ, DE FAPT, CĂLDURA BACĂULUI? 44,8 MILIOANE LEI „PIERDERI INDUSE”, 36,4 MILIOANE SUBVENȚII ÎNTR-UN AN ȘI 12.201 LOCUINȚE RACORDATE

Cât costă, de fapt, menținerea sistemului centralizat de termoficare din Bacău? Documentele oficiale arată o realitate financiară mult mai complicată decât factura plătită lunar de consumator. Pentru perioada octombrie 2022–aprilie 2024 au fost recunoscute aproape 44,8 milioane de lei drept „pierderi induse”. Separat, numai în 2024 au fost constituite subvenții de 36,4 milioane de lei cu TVA. În același timp, documentele Thermoenergy indică pentru 2025 un număr de 12.201 apartamente și case racordate la SACET, raportat la un fond construit de 57.823 – aproximativ 21,1%. Sistemul deservește însă și instituții publice și agenți economici. Cifrele nu pot fi pur și simplu adunate și transformate într-o „factură totală”, dar ridică o întrebare pe care Bacăul ar trebui să o poată cuantifica exact: cât costă anual SACET și ce rezultate produc milioanele investite în el?

44,8 MILIOANE DE LEI ÎN 19 LUNI

Documentele Consiliului Local permit reconstruirea aproape continuă a pierderilor induse aferente perioadei octombrie 2022–aprilie 2024.

Pentru octombrie–noiembrie 2022: 6.738.550 lei.

Pentru decembrie 2022–mai 2023: 15.314.180,02 lei.

Pentru iunie–decembrie 2023: 15.311.503,77 lei.

Pentru ianuarie–aprilie 2024: 7.432.359,82 lei.

Total: 44.796.593,61 LEI

Perioada acoperită: 19 LUNI

Este prima cifră majoră a acestei investigații.

Dar trebuie înțeleasă corect.

„PIERDERI INDUSE” NU ÎNSEAMNĂ PUR ȘI SIMPLU BANI PIERDUȚI

Termenul poate induce în eroare.

În documentele Consiliului Local, pierderile induse sunt tratate drept costuri aferente serviciului public de alimentare cu energie termică, neacceptate în preț/tarif și supuse mecanismelor de compensare.

Prin urmare, ar fi incorect să afirmăm că: „Bacăul a risipit 44,8 milioane de lei”.

Documentele nu demonstrează așa ceva.

Ele demonstrează însă existența unei obligații financiare foarte mari.

Iar întrebarea legitimă este: DE CE PRODUCE SISTEMUL ASEMENEA COSTURI ȘI CUM POT FI REDUSE?

NUMAI ÎN 2026 AU FOST RECUNOSCUTE 22,74 MILIOANE

Două dintre cele mai mari tranșe au fost recunoscute de Municipiul Bacău chiar în 2026.

Prin HCL nr. 172/9 aprilie 2026: 15.311.503,77 LEI pentru pierderile induse aferente perioadei iunie–decembrie 2023.

Prin HCL nr. 423/16 septembrie 2026: 7.432.359,82 LEI pentru ianuarie–aprilie 2024.

În total: 22.743.863,59 LEI

Dar acești bani nu trebuie priviți izolat de ceea ce se întâmplă mai departe cu ei.

15,3 MILIOANE – LEGATE DE MODERNIZAREA SISTEMULUI

Prima creanță, de 15,31 milioane de lei, este legată documentar de finanțarea modernizării stației electrice de 6 kV din SACET.

Valoarea aprobată a investiției ajunge la aproximativ: 14,65 MILIOANE LEI CU TVA

Aici apare una dintre regulile esențiale ale acestei investigații.

Nu putem aduna pur și simplu: 15,31 milioane + 14,65 milioane și să afirmăm că municipalitatea suportă aproape 30 de milioane de lei.

Am putea număra aceiași bani de două ori.

În cazul celeilalte creanțe, de 7,43 milioane de lei, hotărârea Consiliului Local precizează că suma urmează să fie utilizată cu preponderență pentru:

CERTIFICATELE DE CO₂.

Aceste certificate reprezintă unul dintre costurile producției de energie termică pe care consumatorul nu le vede distinct pe factura de întreținere.

A DOUA COMPONENTĂ: SUBVENȚIA

Separat de pierderile induse există subvenția pentru energia termică furnizată populației.

Documentele financiare Thermoenergy indică pentru anul 2024: 36.415.228,86 LEI CU TVA subvenții constituite.

Este o sumă aferentă unui singur an.

Dar nu trebuie adăugată mecanic celor 44,8 milioane pentru a obține o presupusă „factură totală”.

Perioadele sunt diferite.

Categoriile contabile sunt diferite.

Iar momentul constituirii unei obligații nu coincide întotdeauna cu momentul plății.

CÂT PLĂTEȘTE CONSUMATORUL ȘI CÂT PLĂTEȘTE BUGETUL

De la 1 aprilie 2025, prețul local facturat populației a fost stabilit la: 528,94 LEI/Gcal FĂRĂ TVA

Diferența suportată prin mecanismul de subvenționare variază însă în funcție de modalitatea de racordare.

Documentele indică:

166,26 lei/Gcal – consumatori racordați la transport;

529,07 lei/Gcal – consumatori racordați la distribuție;

413,75 lei/Gcal – centrale de cvartal.

Așadar, costul gigacaloriei are două fețe.

Una apare pe factura consumatorului.

Cealaltă trece prin bugetul public.

CÂND SUBVENȚIA NU ESTE PLĂTITĂ LA TIMP

În mai 2024, Consiliul Local a aprobat eșalonarea unor subvenții neachitate aferente perioadei aprilie 2023–februarie 2024.

Suma: 34.003.075,38 LEI

Documentele financiare arată că, la 31 decembrie 2023, Thermoenergy avea deja un sold de: 32.989.509,68 LEI reprezentând subvenții neîncasate.

Cele 32,99 milioane nu reprezintă o nouă cheltuială care trebuie adăugată peste subvențiile anului următor.

Este un sold reportat.

Dar cifra arată cât de mare poate deveni decalajul dintre momentul în care obligația apare și momentul în care banii ajung efectiv la operator.

În septembrie 2024, municipiul aprobă o altă eșalonare: 18.965.400,70 LEI formată din subvenții și pierderi induse, cu plăți întinse până în 2025.

De aceea, o datorie produsă într-un an poate apărea în buget și în documentele financiare ale anilor următori.

ȘI MAI EXISTĂ CAPITALIZAREA

Pe lângă subvenții și pierderi induse, relația financiară dintre Municipiul Bacău și Thermoenergy cuprinde și capitalizarea societății.

Documentele din 2026 fac referire la strategia bazată pe Testul Investitorului Privat Prudent, în limita: 60.000.000 LEI

Până în 2026 erau evidențiate în cadrul mecanismului aproximativ: 44,74 MILIOANE LEI provenite din aport în numerar și conversii de creanțe în acțiuni.

Din nou, aceste sume nu pot fi adăugate automat peste pierderile induse și subvenții.

O creanță deja recunoscută care este transformată ulterior în capital nu devine încă o dată aceeași cheltuială.

12.201 LOCUINȚE RACORDATE

Acum ajungem la cifra care pune toate aceste costuri într-o perspectivă diferită.

Documentele Thermoenergy indică pentru 2025: 12.201 APARTAMENTE ȘI CASE RACORDATE LA SACET

Raportate la fondul construit menționat în același document: 57.823

Rezultă aproximativ: 21,1%

Această comparație nu trebuie interpretată ca și cum toate cheltuielile SACET ar fi făcute exclusiv pentru cele 12.201 locuințe.

Nu sunt.

SACET ÎNSEAMNĂ ȘI ȘCOLI, INSTITUȚII ȘI AGENȚI ECONOMICI

Documentele operatorului mai indică:

163 de asociații;

530 de persoane fizice cu relație contractuală directă;

5.219 consumatori cu convenții individuale;

și:

61 de utilizatori economici sau bugetari.

Dintre aceștia, 30 de centre bugetare reprezintă: 72 de puncte de consum.

Prin urmare, SACET nu încălzește numai apartamente.

Dar raportul de 21,1% pentru componenta rezidențială ridică o problemă economică reală.

CÂT COSTĂ O INFRASTRUCTURĂ MARE CÂND BAZA DE CONSUMATORI SE REDUCE?

Un sistem centralizat are costuri care nu dispar odată cu debranșarea unui apartament:

producție;

conducte;

pompare;

personal;

mentenanță;

pierderi tehnologice;

certificate CO₂;

reparații;

investiții.

Dacă baza de consumatori scade, presiunea economică asupra sistemului poate crește dacă modernizarea și eficientizarea nu compensează reducerea consumului.

De aceea, cifra de 12.201 locuințe nu demonstrează, singură, că SACET este eficient sau ineficient.

Dar obligă la o întrebare: CARE ESTE COSTUL SISTEMULUI RAPORTAT LA ENERGIA EFECTIV LIVRATĂ?

BACĂUL INVESTEȘTE ÎN MODERNIZARE

Imaginea ar fi incompletă dacă am prezenta numai costurile.

În 2026 sunt aprobate sau se află în derulare proiecte privind:

reabilitarea rețelelor termice;

modernizarea instalațiilor electrice;

racordarea unor centrale existente la SACET;

creșterea eficienței energetice.

În perioada 1–4 octombrie 2026, furnizarea agentului termic a fost întreruptă temporar în municipiu tocmai pentru executarea unor lucrări în cadrul proiectului de reabilitare a rețelelor termice.

Prin urmare, întrebarea corectă nu este: „De ce se cheltuie bani?”

Un sistem de asemenea dimensiuni necesită investiții.

Întrebarea este: CE REZULTATE PRODUC BANII INVESTIȚI?

DUPĂ MODERNIZARE, CIFRELE AR TREBUI SĂ SE SCHIMBE

Investițiile pot fi evaluate.

Dacă modernizarea funcționează, efectele ar trebui să apară, în timp, în indicatori măsurabili:

pierderi mai mici;

consum energetic mai redus;

mai puține avarii;

costuri de exploatare diminuate;

reducerea presiunii asupra subvenției;

reducerea pierderilor induse;

eventual: stabilizarea sau creșterea numărului de consumatori.

Altfel, modernizarea rămâne doar o sumă trecută într-un program de investiții.

DE CE NU PUBLICĂM UN „TOTAL” SPECTACULOS

Am putea lua toate cifrele găsite în documente:

44,8 milioane pierderi induse;

36,4 milioane subvenții într-un an;

zeci de milioane în capitalizare;

investiții de milioane;

datorii eșalonate

și să le adunăm.

Ar rezulta o cifră impresionantă.

Ar fi însă vulnerabilă contabil și, în unele cazuri, pur și simplu greșită.

Unele sume se suprapun.

Unele reprezintă creanțe.

Unele sunt achitate în alt exercițiu bugetar.

Unele sunt transformate în capital.

Unele finanțează investiții care apar separat în alte documente.

Iar execuția completă a bugetului pentru anul 2026 nici nu există încă, anul nefiind încheiat.

De aceea redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE nu va transforma categorii contabile diferite într-un total artificial doar pentru a obține un titlu mai spectaculos.

Cifrele certe sunt suficient de importante.

CE ȘTIM

44.796.593,61 lei – pierderi induse recunoscute pentru octombrie 2022–aprilie 2024.

36.415.228,86 lei – subvenții constituite numai în 2024.

32.989.509,68 lei – sold al subvențiilor neîncasate la sfârșitul anului 2023, care nu trebuie adăugat încă o dată peste costurile ulterioare.

12.201 – apartamente și case racordate la SACET în 2025.

57.823 – fondul construit indicat în documentul operatorului.

aproximativ 21,1% – raportul dintre primele două cifre.

Nu avem nevoie de un total artificial pentru a observa dimensiunea problemei.

CE TREBUIE SĂ AFLĂM

Bacăul are nevoie de o situație publică în care costul SACET să poată fi urmărit anual, după aceeași metodologie.

Cât plătește efectiv bugetul local într-un an?

Cât reprezintă subvenția?

Cât reprezintă pierderile induse?

Cât se investește?

Cum evoluează numărul consumatorilor?

Cât costă sistemul raportat la gigacaloria efectiv livrată?

Cu cât scad pierderile după modernizare?

Cum evoluează subvenția după fiecare investiție importantă?

Și, mai ales: CE REZULTATE PRODUCE FIECARE LEU PUBLIC INVESTIT ÎN SACET?

Pentru că niciuna dintre cifrele acestei investigații, luată separat, nu demonstrează că termoficarea centralizată a Bacăului este eficientă sau ineficientă.

Dar, puse împreună, cifrele obligă administrația să explice:

cât costă sistemul,

ce rezultate produce,

și: cum ar trebui să arate factura lui publică peste cinci ani.

Bacăul trebuie să știe cât îl costă sistemul pe care îl finanțează și ce primește în schimbul banilor investiți.

Pentru că adevărata problemă nu este numai: cât costă căldura pe factură.

Este: CÂT COSTĂ, ÎN TOTAL, SISTEMUL CARE O ADUCE PÂNĂ LA CALORIFER.

redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE

(Surse: Consiliul Local al Municipiului Bacău – HCL nr. 95/2023, HCL nr. 162/2024, HCL nr. 297/2024, HCL nr. 298/2024, HCL nr. 529/2024, HCL nr. 172/2026, HCL nr. 192/2026, HCL nr. 252/2026, HCL nr. 333/2026 și HCL nr. 423/2026; Municipiul Bacău – documentele bugetare, documentele privind eșalonarea obligațiilor și situațiile financiare publicate; Thermoenergy Group SA – situațiile financiare și documentele privind subvențiile, pierderile induse, structura consumatorilor și investițiile în SACET; documentele publice privind lucrările și proiectele de reabilitare și modernizare a sistemului de termoficare.)