CERNAVODĂ, PAKS ȘI KOZLODUI. ACEEAȘI SECETĂ PE DUNĂRE, DAR TREI RĂSPUNSURI DIFERITE. DE CE ROMÂNIA NU REUȘEȘTE SĂ REPORNEASCĂ REACTOARELE?

ENERGIE • INFRASTRUCTURĂ • MEDIU • INVESTIGAȚIE JURNALISTICĂ

În 2003, seceta a oprit singurul reactor funcțional de la Cernavodă. După 23 de ani, ambele unități sunt din nou oprite, deși vulnerabilitatea alimentării cu apă era cunoscută. Bulgaria a menținut producția nucleară cu restricții, iar Ungaria a revenit la capacitatea nominală. Comparația nu dovedește neglijența autorităților române, dar readuce în discuție eficiența investițiilor, întreținerea infrastructurii și pregătirea pentru riscuri hidrologice cunoscute.

## CERNAVODĂ: DOUĂ REACTOARE OPRITE ȘI O CRIZĂ CARE SE PRELUNGEȘTE

Dunărea continuă să curgă pe lângă Cernavodă. Dar cele două reactoare nucleare ale României nu mai produc electricitate.

Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie, iar Unitatea 2 la 13 august 2026.

Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) a confirmat caracterul preventiv al opririlor și absența consecințelor radiologice.

La 29 octombrie, Nuclearelectrica a anunțat că nivelul apei din bazinul de aspirație crescuse cu aproximativ zece centimetri.

Prea puțin pentru repornire.

Operatorul a explicat că nivelul necesar trebuie să fie suficient și stabil, iar prognozele hidrologice nu oferă încă premisele unei reluări sigure a producției.

Securitatea nucleară este asigurată. Producția de electricitate rămâne însă suspendată.

Oprirea preventivă protejează instalațiile. Durata indisponibilității ridică o problemă diferită: capacitatea infrastructurii energetice de a rezista unor condiții hidrologice extreme.

Iar această vulnerabilitate nu este nouă.

## 2003: PRECEDENTUL DOCUMENTAT CU 23 DE ANI ÎN URMĂ

La 24 august 2003, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național din cauza nivelului scăzut al Dunării.

Era singurul reactor aflat atunci în exploatare comercială.

Un răspuns al Ministerului Economiei și Comerțului, din 9 octombrie 2003, transmis deputatului Aurel Daraban și prezentat ulterior de Mediafax, consemna dificultățile alimentării cu apă și măsurile propuse pentru reducerea riscurilor.

Printre acestea figurau intervenții hidrotehnice pentru îmbunătățirea condițiilor de alimentare a centralei, inclusiv lucrări de regularizare a Dunării.

Vulnerabilitatea era cunoscută oficial încă din 2003. Nu a fost descoperită în vara anului 2026.

Aceasta nu demonstrează că autoritățile au rămas inactive timp de 23 de ani sau că o anumită lucrare ar fi împiedicat oprirea actuală.

Demonstrează însă că problema fusese identificată și că prevenirea repetării ei putea constitui un obiectiv al investițiilor ulterioare.

Precedentul din 2003 transformă actuala criză dintr-un simplu eveniment hidrologic într-un subiect legitim de evaluare a infrastructurii.

## SECETA ESTE REALĂ. DAR DEBITUL DUNĂRII NU ESTE ACELAȘI LUCRU CU NIVELUL LA CAPTARE

Un fluviu poate transporta cantități importante de apă, dar nivelul local să fie insuficient pentru funcționarea normală a pompelor unei centrale.

Configurația albiei, adâncimea canalelor, amplasarea captărilor și caracteristicile instalațiilor influențează această diferență.

Apa care curge pe Dunăre nu este automat apa pe care centrala o poate utiliza în condițiile tehnice necesare.

Datele hidrometrice disponibile indică niveluri extrem de scăzute în zona Cernavodă în octombrie 2026.

Severitatea secetei depinde însă de mai mulți factori: nivelul minim, durata perioadei cu ape scăzute, debitele și particularitățile sectorului analizat.

Actuala criză nu poate fi explicată corect doar printr-o comparație între câteva cote istorice izolate.

Seceta justifică măsurile de securitate. Nu demonstrează, prin ea însăși, că toate măsurile preventive posibile au fost adoptate la timp.

## BULGARIA ȘI UNGARIA: PRODUCȚIE MENȚINUTĂ ȘI REVENIRE DUPĂ INTERVENȚII

La Kozlodui, în Bulgaria, scăderea nivelului Dunării a determinat reducerea preventivă cu aproximativ 120 MW a puterii Unității 5, în august 2026.

Operatorul a reușit însă să mențină funcționarea acesteia.

Comunicatul oficial bulgar evidențiază rolul stației proprii de pompare, proiectată pentru alimentarea cu apă inclusiv la niveluri reduse ale fluviului, precum și importanța întreținerii instalațiilor.

Un grup special de lucru fusese constituit încă din iulie pentru gestionarea situației.

Bulgaria a suportat restricții, dar a menținut producția Unității 5 în episodul hidrologic documentat.

La Paks, în Ungaria, nivelul Dunării a provocat dificultăți importante la captarea apei, reduceri de putere și opriri temporare.

Au fost aplicate măsuri operative de gestionare a alimentării cu apă și au fost pregătite adaptări ale infrastructurii pentru condiții hidrologice extreme.

Revenirea producției s-a realizat treptat, pe fondul intervențiilor și al ameliorării nivelului fluviului.

La 26 august 2026, operatorul MVM Paks a confirmat că toate cele patru unități funcționau din nou la puterea nominală.

Cele trei centrale utilizează tehnologii și instalații hidrotehnice diferite. Cernavodă operează reactoare CANDU, iar Kozlodui și Paks folosesc reactoare VVER.

De aceea, experiențele bulgară și maghiară nu pot fi transferate mecanic în România.

Ele demonstrează însă importanța unei infrastructuri de captare adaptate condițiilor locale și a pregătirii pentru perioade prelungite de secetă.

## ROMÂNIA: ÎNTRE LUCRĂRILE REALIZATE ȘI VULNERABILITĂȚILE RĂMASE

Nuclearelectrica a comunicat că utilizează perioada opririi pentru activități de mentenanță și creștere a rezilienței și că analizează soluții tehnice pentru condiții hidrologice extreme.

În paralel, lucrările hidrotehnice din zona brațului Bala au revenit în atenția publică, inclusiv în contextul propunerilor formulate după criza din 2003.

Aceste intervenții sunt relevante pentru analiza infrastructurii dunărene.

Totuși, nu este demonstrată o legătură cauzală directă între oprirea actuală a reactoarelor și neexecutarea unei anumite lucrări de dragare sau decolmatare.

La fel, nu există dovezi verificate că reactoarele sunt menținute intenționat oprite pentru favorizarea importurilor de electricitate.

Critica instituțională trebuie întemeiată pe fapte, nu pe atribuirea unor intenții nedovedite.

Precedentul din 2003 oferă însă un criteriu concret de evaluare: raportarea intervențiilor și investițiilor efectuate ulterior la vulnerabilitatea deja cunoscută.

Oprirea preventivă poate fi corectă din perspectiva securității nucleare, fără ca aceasta să reprezinte automat o confirmare a eficienței tuturor deciziilor tehnice și investiționale anterioare.

Distincția este esențială pentru o analiză responsabilă.

## CONCLUZIA REDACȚIEI: 23 DE ANI ÎNTRE DOUĂ CRIZE. RESPONSABILITATEA NU POATE FI REDUSĂ LA SECETĂ

În 2003, România a oprit singurul reactor funcțional de la Cernavodă din cauza nivelului scăzut al Dunării.

În 2026, același tip de vulnerabilitate a contribuit la oprirea ambelor unități.

Între cele două episoade au trecut 23 de ani.

Bulgaria a menținut producția nucleară cu restricții. Ungaria a revenit la capacitatea nominală după intervenții și ameliorarea condițiilor hidrologice.

România continuă să aștepte condițiile necesare repornirii în siguranță.

Diferențele dintre cele trei centrale nu demonstrează neglijența operatorului român. Dar precedentul din 2003 justifică o evaluare transparentă a măsurilor preventive și a eficienței investițiilor.

Securitatea nucleară nu poate fi negociată. Responsabilitatea pentru pregătirea infrastructurii nu poate fi însă ignorată.

Seceta explică scăderea Dunării. Documentele din 2003 arată că vulnerabilitatea era cunoscută.

Iar eficiența celor 23 de ani de pregătire trebuie judecată după ceea ce a fost efectiv realizat, nu doar după explicațiile oferite în timpul unei noi crize.

Redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE

(Surse: 1. https://nuclearelectrica.ro/snn/en/2026/10/29/the-cernavoda-nuclear-power-plant-remains-currently-safely-shut-down-against-a-backdrop-of-forecasts-that-are-still-volatile-and-unsustainable/; 2. https://www.cncan.ro/en/comunicate/cncan-monitorizeaza-situatia-de-la-cne-cernavoda-in-contextul-conditiilor-hidrologice-de-pe-dunare; 3. https://www.mediafax.ro/economic/lucrarile-derulate-acum-pe-dunare-premergatoare-deblocarii-proiectului-bala-au-fost-de-fapt-propuse-fix-acum-23-de-ani-dupa-prima-oprire-totala-a-centralei-de-la-cernavoda-23796390; 4. https://kznpp.org/en/news/678; 5. https://atomeromu.mvm.hu/hu-HU/Rolunk/Hirek/202608262_uzemiesemeny;)