DACĂ ÎNCEPEA RĂZBOIUL NUCLEAR, HEMEIUȘUL MAI EXISTA?

La numai câteva săptămâni după înfrângerea Germaniei naziste, planificatorii militari britanici analizau deja posibilitatea unui război împotriva fostului aliat sovietic. Documentul purta un nume care avea să devină celebru: Operațiunea „Unthinkable” – „De neconceput”. Un deceniu mai târziu, planificarea militară occidentală intrase în era atomică, iar documentele americane desecretizate cuprindeau sute și mii de obiective pentru un eventual război cu blocul sovietic.

## 22 MAI 1945. PLANUL CARE TREBUIA SĂ RĂMÂNĂ SECRET

Germania capitulase în Europa la 8 mai 1945. După numai două săptămâni, la 22 mai, Joint Planning Staff britanic finaliza un raport secret privind posibilitatea unui atac împotriva Uniunii Sovietice.

Documentul se păstrează astăzi în The National Archives din Marea Britanie, sub referința CAB 120/691.

Ipoteza de lucru stabilea chiar și data presupusei declanșări a ostilităților: 1 iulie 1945.

Scopul politic analizat era impunerea voinței Statelor Unite și Imperiului Britanic asupra Rusiei. Planificatorii luau în calcul forțe britanice, americane și poloneze, precum și posibilitatea folosirii forței de muncă germane și a capacității industriale germane rămase după război.

Documentul conținea însă și avertismentul esențial: dacă o operațiune limitată nu determina Moscova să accepte condițiile occidentale, conflictul putea deveni un război total.

Militarii britanici nu garantau victoria. Raportul sublinia avantajul numeric sovietic în Europa și dificultatea anticipării rezultatului unui asemenea conflict.

## „UNTHINKABLE” NU ERA UN PLAN DE BOMBARDAMENT NUCLEAR

Distincția este fundamentală.

Operațiunea „Unthinkable” din 22 mai 1945 nu reprezenta un plan pentru bombardarea atomică a Uniunii Sovietice, a României sau a Hemeiușului.

La data redactării raportului nici măcar prima explozie nucleară din istorie nu avusese loc. Testul american Trinity s-a produs la 16 iulie 1945.

Prin urmare, ar fi greșit să prezentăm „Unthinkable” drept un plan nuclear.

Dar apariția armei atomice avea să schimbe radical planificarea unui eventual război între Est și Vest.

## DE LA „UNTHINKABLE” LA PLANIFICAREA RĂZBOIULUI ATOMIC

În anii următori, alianța de război împotriva Germaniei naziste a fost înlocuită de confruntarea Războiului Rece.

Planificarea americană pentru un eventual conflict nuclear a devenit tot mai amplă și mai sistematică.

Un document esențial pentru înțelegerea acestei perioade este „SAC Atomic Weapons Requirements Study for 1959”, elaborat de Strategic Air Command în 1956 și desecretizat ulterior.

Documentația folosește noțiunea DGZ – Designated Ground Zero, punct desemnat la sol pentru atacarea unei ținte.

În partea privind alocarea restricționată apar 1.209 DGZ-uri. Ansamblul studiului este mult mai amplu și include liste de aerodromuri, complexe și obiective urban-industriale.

Documente ale Joint Chiefs of Staff din 1956 confirmă că diferitele comandamente americane lucrau la studii privind necesarul de arme atomice pentru anul 1959.

## ROMÂNIA INTRA ÎN ECUAȚIA RĂZBOIULUI RECE

România se afla în blocul sovietic și devenise, în 1955, membră a Organizației Tratatului de la Varșovia.

În eventualitatea unui război general între cele două blocuri militare, teritoriul românesc intra inevitabil în calculele strategice.

Listele americane analizau aerodromuri, infrastructuri militare și obiective urban-industriale din spațiul controlat de URSS și de aliații săi.

Un exemplu care poate fi verificat direct în lista SAC este Alexeni, România, localitate înscrisă în lista aerodromurilor.

## ISTORIA AJUNGE ÎN JUDEȚUL BACĂU

Pentru noi, cercetarea devine cu adevărat tulburătoare atunci când documentarea ajunge în această parte a României.

Un studiu academic românesc bazat pe documentația Strategic Air Command enumeră, între localitățile românești analizate în contextul planificării nucleare, Moinești și Dărmănești, ambele aflate în actualul județ Bacău.

Apar, în aceeași documentare, și alte localități românești.

Această informație trebuie însă interpretată cu precizie: prezența unei localități într-o documentație de planificare militară nu înseamnă automat că întreaga localitate urma să fie distrusă și nici nu permite, singură, stabilirea tipului sau puterii armei ce ar fi fost folosită.

Dar arată cât de aproape ajunsese geografic planificarea unui eventual război atomic de zona noastră.

## DAR BACĂUL?

Aici investigația trebuie să rămână strict documentară.

În surse secundare circulă liste în care apare și numele Bacău. În documentele primare SAC verificate până în acest moment nu am identificat însă încă rândul original „BACAU” care să permită stabilirea fără echivoc a obiectivului, coordonatelor și a eventualei alocări de armament.

De aceea, HEMEIUȘ 100% – ONLINE nu prezintă drept certitudine ceea ce cercetarea documentului original nu a confirmat încă.

Căutarea continuă.

## DACĂ BACĂUL ERA LOVIT, CE SE ÎNTÂMPLA CU HEMEIUȘUL?

Aceasta este întrebarea care ne privește direct.

Răspunsul documentar corect este, deocamdată: nu putem determina cu precizie.

Pentru o asemenea evaluare trebuie cunoscute cel puțin amplasamentul exact al țintei, punctul detonării, randamentul armei și tipul exploziei.

O armă nucleară nu produce o singură „rază de distrugere”. Efectele diferă în funcție de unda de șoc, radiația termică, incendiile produse, radiația inițială și, în funcție de tipul detonării și de condițiile atmosferice, contaminarea radioactivă ulterioară.

Ar fi deci incorect să alegem arbitrar o bombă, să o detonăm imaginar în centrul Bacăului și să declarăm apoi că Hemeiușul „ar fi dispărut”.

Ar suna spectaculos.

Dar nu ar mai fi cercetare istorică.

## HEMEIUȘUL, LA MARGINEA UNEI ISTORII CARE PUTEA DEVENI CATASTROFĂ

Cronologia rămâne impresionantă fără nicio exagerare.

În mai 1945, Marea Britanie analiza posibilitatea unui război împotriva Uniunii Sovietice.

Data ipotetică a începerii ostilităților din „Unthinkable” era 1 iulie 1945.

La 29 august 1949, Uniunea Sovietică a testat prima sa armă atomică.

În anii următori, arsenalul și doctrinele nucleare s-au dezvoltat rapid.

În 1956, comandamentele americane pregăteau deja studii detaliate privind necesarul de arme atomice pentru eventuale operațiuni din 1959.

Iar în documentarea românească realizată pe baza planificării SAC apar două nume care pentru locuitorii județului Bacău nu reprezintă puncte îndepărtate pe hartă:

Moinești.

Dărmănești.

Ambele în județul Bacău.

## „HEMEIUȘUL DISPĂREA”?

Nu putem scrie aceasta ca fapt istoric demonstrat.

Putem însă formula întrebarea legitimă pe care documentele o deschid:

Ce s-ar fi întâmplat cu Hemeiușul dacă Războiul Rece devenea război nuclear și Bacăul sau infrastructura militară din apropierea sa ar fi fost lovite?

Pentru a răspunde trebuie continuată cercetarea.

Trebuie identificată în documentele originale eventuala țintă Bacău, stabilit punctul desemnat pentru lovire și verificată alocarea de armament.

Abia apoi pot fi raportate la acel punct localitățile Hemeiuș, Fântânele și Lilieci și pot fi evaluate, pe baza unor parametri documentați, efectele probabile.

Până atunci putem afirma numai ceea ce sursele permit:

Hemeiușul se află într-un județ în care localități apar în documentarea de specialitate referitoare la planificarea nucleară americană din timpul Războiului Rece.

Distanța dintre istoria mondială și istoria unei comune băcăuane a fost, în acei ani, mai mică decât pare astăzi.

(Surse: The National Archives, Marea Britanie – CAB 120/691, „Operation Unthinkable”, 22 mai 1945; National Security Archive – „SAC Atomic Weapons Requirements Study for 1959”, 15 iunie 1956; National Security Archive – documentele Joint Chiefs of Staff privind „Atomic Weapons Requirements Studies for 1959”; Analele Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” – studiu privind România în planificarea nucleară a Războiului Rece.)