DOUĂ AMENZI PE ZI, 500 PE AN. LA I.P.J. BACĂU, CINE ÎL EVALUEAZĂ PE ȘEFUL CARE CERE REZULTATE? CÂND STATISTICA RISCĂ SĂ DEVINĂ MAI IMPORTANTĂ DECÂT SIGURANȚA CETĂȚEANULUI

Cât valorează profesional un polițist care previne încălcarea legii, dar nu aplică suficiente sancțiuni? Și cum trebuie apreciat un agent care întocmește sute de procese-verbale, fără ca acestea să demonstreze neapărat că oamenii sunt mai în siguranță? Un mesaj atribuit comisarului-șef Constantin Giugariu, adjunct al Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, a readus în actualitate o controversă sensibilă: asocierea a aproximativ 500 de contravenții anuale cu obținerea calificativului profesional „bine”. Sindicatul Europol reclamă presiuni asupra polițiștilor, în timp ce conducerea IPJ Bacău neagă existența unei norme obligatorii de amenzi. Dincolo de acest conflict, există o responsabilitate pe care nici superiorii, nici subordonații nu o pot evita: rezultatele activității polițienești trebuie demonstrate, dar nu pot fi judecate exclusiv prin numărul sancțiunilor.

MESAJUL CARE A TRANSFORMAT O PROBLEMĂ DE MANAGEMENT ÎNTR-O CONTROVERSĂ PUBLICĂ

La începutul lunii octombrie 2026, Sindicatul Europol a făcut public un mesaj atribuit comisarului-șef Constantin Giugariu, adjunct al șefului IPJ Bacău.

Potrivit relatărilor publicate de Adevărul la 6 octombrie și TVR Info la 8 octombrie, mesajul reproșa activitatea redusă a unor polițiști care, într-o săptămână, constataseră numai două contravenții.

În argumentația atribuită adjunctului inspectoratului apărea un calcul: minimum două contravenții pe tură ar conduce la aproximativ 500 într-un an, cifră asociată cu obținerea calificativului profesional „bine”.

Mesajul solicita, de asemenea, măsuri pentru creșterea activității lucrătorilor considerați insuficient de activi.

Sindicatul Europol a interpretat această abordare drept o presiune asupra polițiștilor pentru realizarea unui număr prestabilit de sancțiuni.

Conducerea IPJ Bacău a respins însă existența unei norme obligatorii de amenzi și a susținut că formulările au fost scoase din context.

Potrivit poziției instituționale prezentate de TVR Info, referirea numerică avea caracter ipotetic, fiind utilizată pentru ilustrarea unor diferențe de activitate profesională.

Inspectoratul a precizat și că neatingerea unui anumit număr de sancțiuni nu constituie, prin ea însăși, abatere disciplinară.

Aceste poziții trebuie prezentate distinct.

Mesajul publicat constituie punctul de plecare al controversei. Interpretarea sindicală și explicația conducerii sunt însă diferite, iar simpla existență a disputei nu demonstrează că polițiștii ar fi fost efectiv evaluați după o normă obligatorie de amenzi.

RESPONSABILITATEA COMISARULUI-ȘEF CONSTANTIN GIUGARIU: UN ȘEF TREBUIE SĂ CEARĂ REZULTATE, DAR ȘI SĂ LE DEFINEASCĂ CORECT

Un conducător de poliție nu poate rămâne indiferent atunci când activitatea subordonaților este insuficientă.

Are obligația să urmărească îndeplinirea atribuțiilor, să identifice deficiențele și să solicite măsuri de îmbunătățire a performanței.

Dacă un polițist evită intervențiile, ignoră încălcări evidente ale legii sau nu își execută sarcinile, conducerea trebuie să analizeze situația.

Dar responsabilitatea managerială nu se oprește la solicitarea de rezultate.

Ea presupune și alegerea unor criterii de evaluare adecvate.

În acest punct devine importantă funcția ocupată de comisarul-șef Constantin Giugariu.

Un mesaj transmis de o persoană aflată într-o poziție de conducere are o semnificație diferită de o simplă opinie exprimată între colegi.

Când un superior asociază o cifră cu un calificativ profesional, subordonații pot înțelege că atingerea acelei cifre constituie o așteptare managerială relevantă pentru evaluarea lor.

Această interpretare poate apărea chiar dacă mesajul nu are forma unui ordin scris.

Nu rezultă însă din informațiile publice examinate că adjunctul IPJ Bacău ar fi fost declarat vinovat de o abatere disciplinară sau că ar fi impus efectiv, printr-un act obligatoriu, un prag general de 500 de contravenții.

Critica legitimă privește formularea obiectivelor și compatibilitatea lor cu reglementările profesionale.

Responsabilitatea personală a unui conducător presupune să poată explica de ce utilizează un anumit indicator, ce relevanță are acesta și cum se corelează cu atribuțiile reale ale personalului.

Un șef poate solicita mai multă activitate. Dar trebuie să distingă între activitatea profesională și rezultatul statistic obținut într-o perioadă.

ȘI POLIȚISTUL CARE NU CONSTATĂ CONTRAVENȚII TREBUIE SĂ DEA SOCOTEALĂ

Critica unei eventuale norme numerice nu înseamnă că orice activitate redusă poate fi justificată prin prevenire.

Există situații în care absența constatărilor contravenționale poate ridica întrebări legitime privind îndeplinirea atribuțiilor.

Un polițist rutier care desfășoară controale într-o zonă cu numeroase încălcări ale regulilor de circulație, dar nu constată nicio abatere, poate determina conducerea să verifice modul în care și-a desfășurat activitatea.

Această verificare este legitimă.

Dar rezultatul ei nu poate fi stabilit anticipat numai prin numărul proceselor-verbale.

Trebuie analizate misiunile atribuite, timpul efectiv de lucru, specificul zonei, frecvența faptelor ilegale și activitățile preventive desfășurate.

Un agent care își îndeplinește corect atribuțiile într-o comunitate cu puține încălcări ale legii nu poate fi considerat automat mai slab decât unul care constată numeroase contravenții.

În același timp, simpla invocare a activității preventive nu poate acoperi neglijarea sarcinilor de serviciu.

Diferența dintre un polițist eficient și unul insuficient de activ trebuie stabilită prin evaluarea muncii reale.

Nu este suficient să se împartă un obiectiv anual la un număr convențional de zile lucrătoare.

Cele 250 de zile utilizate în calculul prezentat public nu reprezintă automat numărul de ture operative efectiv executate de fiecare polițist.

Concediile, pregătirea profesională, misiunile speciale, activitățile administrative și programul concret pot modifica semnificativ timpul disponibil pentru constatarea contravențiilor.

A evalua înseamnă a aprecia activitatea, nu doar a număra documentele produse.

CE SPUNE LEGEA DESPRE CALIFICATIVUL „BINE”

Evaluarea de serviciu a polițiștilor este reglementată prin Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului și prin Ordinul MAI nr. 140/2016, cu modificările ulterioare.

Anexa nr. 8 a ordinului cuprinde metodologia evaluării profesionale.

Aceasta reglementează aprecierea activității individuale și a conduitei profesionale, prin indicatorii și procedurile prevăzute de normele aplicabile.

În metodologia publică nu a fost identificată o regulă generală potrivit căreia un polițist trebuie să constate 500 de contravenții anual pentru a primi calificativul „bine”.

Această constatare nu înseamnă că indicatorii cantitativi sunt interziși în orice situație.

Numărul contravențiilor constatate poate constitui un element relevant atunci când activitatea concretă a polițistului justifică utilizarea acestuia.

Dar un indicator numeric izolat nu poate înlocui ansamblul criteriilor aplicabile evaluării profesionale.

Fișa postului stabilește atribuțiile lucrătorului. Ea nu poate garanta că, într-o anumită zi, un număr prestabilit de cetățeni va săvârși contravenții.

Pentru a determina dacă mesajul controversat a influențat efectiv evaluările profesionale ar fi necesară examinarea documentelor interne și a modului concret de aplicare a metodologiei.

Aceste informații nu rezultă integral din materialele publice analizate.

500 DE CONTRAVENȚII NU ÎNSEAMNĂ AUTOMAT 500 DE AMENZI

În dezbaterea publică, termenii „contravenție” și „amendă” au fost utilizați uneori ca și cum ar fi sinonimi.

Din punct de vedere juridic, nu sunt.

Contravenția este fapta stabilită și sancționată ca atare de lege.

Amenda reprezintă una dintre sancțiunile contravenționale principale.

Potrivit OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, avertismentul este, de asemenea, o sancțiune contravențională principală.

Prin urmare, constatarea unei contravenții nu presupune automat aplicarea unei amenzi.

Agentul constatator trebuie să individualizeze sancțiunea potrivit normelor aplicabile și circumstanțelor concrete ale faptei.

Distincția este importantă inclusiv pentru cetățean.

O sancțiune trebuie să aibă temei legal și să fie proporțională cu gravitatea faptei.

Existența unui indicator statistic nu poate justifica inventarea unei contravenții, aplicarea unei sancțiuni în absența condițiilor legale sau alegerea unei amenzi numai pentru realizarea unei cifre.

În același timp, o amendă legal aplicată nu devine automat nelegală doar pentru că instituția urmărește rezultatele cantitative ale activității.

Legalitatea și individualizarea sancțiunii trebuie să rămână prioritare față de obiectivele statistice.

INTERESUL CONDUCERII, AL SINDICATULUI ȘI AL CETĂȚEANULUI NU SUNT ÎNTOTDEAUNA IDENTICE

Disputa de la IPJ Bacău reunește trei perspective.

Conducerea urmărește eficiența activității și îndeplinirea atribuțiilor profesionale.

Indicatorii statistici permit comparații, centralizări și identificarea unor diferențe între rezultate.

Sindicatul Europol urmărește protejarea intereselor profesionale ale polițiștilor și contestă presiunile pe care le consideră asociate unor praguri numerice de sancționare.

Cetățeanul are însă un interes distinct.

El dorește ca poliția să intervină eficient atunci când legea este încălcată, dar și ca sancțiunile să nu fie determinate de nevoia unui agent de a îndeplini un obiectiv contabil.

Niciuna dintre aceste perspective nu poate fi absolutizată.

Conducerea nu poate transforma numărul sancțiunilor în substitut al legalității.

Sindicatul nu poate transforma contestarea unui indicator cantitativ într-o justificare generală a activității insuficiente.

Iar cetățeanul nu poate invoca existența unei controverse manageriale ca motiv pentru a nu răspunde pentru propria încălcare a legii.

Echilibrul trebuie construit prin criterii profesionale transparente, evaluare individualizată și respectarea atribuțiilor legale.

În acest sens, poziția oficială a IPJ Bacău trebuie să se reflecte și în practica managerială.

Dacă instituția afirmă că nu există o normă obligatorie de amenzi, criteriile aplicate efectiv polițiștilor trebuie să fie compatibile cu această precizare.

CINE ÎL EVALUEAZĂ PE CEL CARE EVALUEAZĂ?

Aceasta este întrebarea care transformă controversa într-o problemă mai largă de responsabilitate publică.

Dacă unui agent i se cere să justifice rezultatele muncii sale, aceeași exigență trebuie aplicată conducătorului care stabilește obiectivele.

Calitatea managementului unei structuri de poliție nu poate fi măsurată exclusiv prin creșterea numărului sancțiunilor.

Trebuie avute în vedere prevenirea faptelor ilegale, organizarea misiunilor, utilizarea eficientă a personalului, legalitatea intervențiilor și încrederea publicului.

Un bilanț cu mai multe amenzi nu demonstrează, singur, că o comunitate a devenit mai sigură.

Poate reflecta controale mai intense, mai multe încălcări ale legii sau modificarea priorităților operative.

În mod asemănător, un bilanț cu mai puține amenzi nu dovedește automat pasivitatea polițiștilor.

Fără analiza contextului, statistica poate deveni înșelătoare.

Responsabilitatea managerială presupune, așadar, nu numai solicitarea de rezultate, ci și explicarea criteriilor prin care rezultatele sunt apreciate.

Pentru comisarul-șef Constantin Giugariu, controversa ridică întrebarea privind temeiul și relevanța cifrei utilizate în mesaj.

Pentru conducerea IPJ Bacău, problema privește asigurarea unor evaluări legale și individualizate.

Pentru comunitate, miza este ca activitatea poliției să fie orientată către siguranța publică, nu către simpla îmbunătățire a unui bilanț numeric.

PREFECTUL A CERUT EXPLICAȚII. DAR DISCUȚIA INSTITUȚIONALĂ NU ÎNSEAMNĂ CONSTATAREA UNEI ABATERI

TVR Info a relatat că prefectul județului Bacău s-a autosesizat și a discutat cu reprezentanții conducerii inspectoratului după apariția controversei.

Această intervenție arată că disputa a depășit nivelul unei neînțelegeri interne.

Subiectul privește modul în care funcționează o instituție publică responsabilă pentru ordinea și siguranța cetățenilor.

Dar discuția dintre prefect și reprezentanții IPJ nu echivalează automat cu o anchetă disciplinară și nici cu stabilirea unei încălcări a legii.

Din informațiile publice consultate nu rezultă existența unei hotărâri disciplinare definitive împotriva adjunctului IPJ Bacău pentru mesajul respectiv.

Nu rezultă nici că cifra de 500 de contravenții ar fi fost transformată într-un criteriu obligatoriu de evaluare aplicat tuturor polițiștilor.

Această delimitare este necesară pentru a evita confundarea unei controverse publice cu o vinovăție juridică demonstrată.

Rămâne însă legitimă solicitarea de transparență privind obiectivele profesionale comunicate personalului și modul în care acestea sunt utilizate în evaluare.

CE ÎNSEAMNĂ ACEASTĂ CONTROVERSĂ PENTRU LOCUITORII DIN HEMEIUȘ ȘI JUDEȚUL BACĂU

Locuitorii comunei Hemeiuș, ai municipiului Bacău și ai celorlalte localități din județ interacționează cu poliția în împrejurări diferite.

Unii solicită intervenții pentru conflicte, accidente sau tulburarea ordinii publice.

Alții intră în contact cu polițiștii în cadrul controalelor rutiere.

Pentru cetățean, o activitate polițienească eficientă înseamnă intervenții legale, prevenirea faptelor antisociale și protejarea persoanelor.

Nu înseamnă neapărat un număr cât mai mare de amenzi.

În același timp, absența sancțiunilor nu poate fi prezentată automat drept dovada unei comunități sigure.

Este necesară analiza realității din teren.

În documentarea consultată pentru acest articol nu au fost identificate dovezi că polițiștii care acționează în Hemeiuș ar fi aplicat amenzi nejustificate pentru atingerea unui prag numeric.

Nu poate fi afirmată nici existența unei norme speciale impuse structurilor care deservesc comuna.

Relevanța locală a subiectului derivă din atribuțiile IPJ Bacău la nivelul întregului județ și din interesul cetățenilor pentru modul în care este evaluată activitatea polițiștilor.

SIGURANȚA PUBLICĂ NU SE CALCULEAZĂ ÎMPĂRȚIND 500 LA 250

Cifra de 500 de contravenții raportată la 250 de zile produce o medie de două contravenții pe zi.

Calculul este corect matematic.

Dar realitatea activității polițienești este mai complexă.

Polițiștii execută misiuni diferite, în zone diferite, cu responsabilități și riscuri diferite.

Nu toate zilele lucrătoare sunt ture operative, iar numărul încălcărilor legii nu poate fi prestabilit printr-o decizie administrativă.

Un polițist care nu își îndeplinește atribuțiile trebuie să răspundă profesional.

Un conducător are dreptul să îi solicite rezultate și să verifice activitatea desfășurată.

Dar niciun indicator statistic nu poate substitui analiza legalității, calității și utilității muncii.

Controversa de la IPJ Bacău nu demonstrează existența unui sistem general de amenzi aplicate nejustificat.

Ea arată însă cât de important este modul în care superiorii definesc performanța profesională.

O cifră poate fi utilă pentru management.

Devine problematică atunci când riscă să fie confundată cu însăși finalitatea activității instituției.

Iar finalitatea poliției nu este să producă sancțiuni.

Este să aplice legea și să contribuie la protejarea comunității.

UN ȘEF DE POLIȚIE ARE DREPTUL SĂ CEARĂ REZULTATE. DAR ARE ȘI OBLIGAȚIE LA FEL DE IMPORTANTĂ: SĂ EXPLICE DE CE UN ANUMIT REZULTAT ESTE RELEVANT ȘI CUM ESTE EL EVALUAT. ÎNTR-O COMUNITATE ÎN CARE NIMENI NU ÎNCALCĂ LEGEA, POLIȚISTUL NU AR TREBUI SĂ AIBĂ O PROBLEMĂ DE CALIFICATIV. IAR CONDUCEREA AR TREBUI SĂ POATĂ DEMONSTRA CĂ SIGURANȚA A CRESCUT, NU DOAR CĂ STATISTICA ARATĂ MAI MULTE AMENZI.

Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE

(Surse: 1. Adevărul, Florentina Grigore, 6 octombrie 2026, „Minim două amenzi pe zi. Polițiștii din Bacău au primit «normă» de la șeful IPJ pentru a obține calificativul «bine»”, https://adevarul.ro/stiri-locale/bacau/minim-doua-amenzi-pe-zi-politistii-din-bacau-au-2562252.html; 2. TVR Info, 8 octombrie 2026, „Minimum două amenzi pe zi, norma cerută polițiștilor din Bacău. Existența unei «norme», negată de conducerea IPJ Bacău”, https://tvrinfo.ro/minimum-doua-amenzi-pe-zi-norma-ceruta-politistilor-din-bacau-existenta-unei-norme-negata-de-conducerea-ipj-bacau/; 3. Sindicatul Europol, 3 octombrie 2026, material privind activitatea managerială a comisarului-șef Constantin Giugariu, https://sindicateuropol.ro/sef-din-politie-prins-intre-biciclete-si-analiza-strategica/; 4. Ordinul MAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/221523; 5. OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor; 6. Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.)