DRONA VEDE DINCOLO DE GARD. DAR CINE VERIFICĂ DACĂ PRIMĂRIA RESPECTĂ LEGEA? 12 ÎNTREBĂRI PENTRU ADMINISTRAȚIA DIN GURA VĂII

Primăria comunei Gura Văii, județul Bacău, a folosit drone pentru identificarea construcțiilor nedeclarate și a modificărilor imobiliare care nu se regăsesc în evidențele fiscale. Primarul Silviu Tinei susține că opt din zece locuințe verificate prezintă neconcordanțe. Din februarie 2026, Codul fiscal permite expres asemenea verificări, însă folosirea dronelor este condiționată de avize, iar operațiunile trebuie să respecte reglementările aeronautice, protecția datelor și procedura fiscală. Documentele publice identificate nu permit confirmarea îndeplinirii tuturor acestor condiții în cazul verificărilor desfășurate la Gura Văii între aprilie și iunie 2026.

DE LA CASA DECLARATĂ LA CASA FOTOGRAFIATĂ

O casă din paiantă, cu o suprafață declarată de 80 de metri pătrați, ar fi devenit în realitate o construcție cu parter și mansardă, de aproximativ 200 de metri pătrați, realizată din BCA sau cărămidă.

Este exemplul prezentat de primarul comunei Gura Văii, Silviu Tinei, pentru a ilustra diferențele dintre situația fiscală declarată și cea identificată prin verificările efectuate cu drone.

Potrivit informațiilor publicate de Bacau.NET la 16 octombrie 2026, administrația locală a utilizat, în perioada aprilie–iunie, tehnologii de fotografiere aeriană, măsurare și reprezentare bidimensională și tridimensională a construcțiilor.

Edilul afirmă că aproximativ 80% dintre locuințele analizate ar prezenta modificări nedeclarate ori neautorizate.

Proprietarii în cazul cărora au fost identificate diferențe urmează, potrivit declarațiilor publice, să fie invitați la primărie pentru a li se prezenta imaginile și măsurătorile și pentru clarificarea situației juridice și fiscale.

Acțiunea urmărește o problemă administrativă legitimă: identificarea construcțiilor pentru care obligațiile declarative nu au fost îndeplinite.

Însă existența unei posibile nereguli fiscale nu înlătură obligația autorității de a respecta cadrul legal al controlului.

Tocmai aici începe întrebarea de interes public: nu doar ce au descoperit dronele, ci și în ce condiții au fost utilizate.

LEGEA PERMITE FOLOSIREA DRONELOR. DAR CERE AVIZE

Prin OUG nr. 7 din 24 februarie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 146 din 25 februarie 2026, legiuitorul a introdus la articolul 461 din Codul fiscal cinci alineate noi, numerotate (9¹)–(9⁵).

Articolul 461 alin. (9¹) permite autorităților administrației publice locale să identifice clădirile edificate cu sau fără autorizație și neînscrise în evidențele fiscale, inclusiv prin imagini satelitare, fotogrammetrie și aeronave fără pilot la bord.

Prin urmare, folosirea dronelor pentru identificarea construcțiilor nedeclarate beneficiază de un temei legal expres.

Aceasta este prima constatare juridică importantă.

A doua este că legiuitorul nu a acordat primăriilor o libertate nelimitată de supraveghere aeriană.

Același alineat prevede că folosirea dronelor se realizează cu avizul instituțiilor care asigură respectarea drepturilor garantate, inclusiv la nivelul Uniunii Europene.

Textul nu nominalizează direct, în cuprinsul acestui alineat, toate instituțiile emitente și nu descrie integral procedura obținerii avizelor.

De aceea, verificarea legalității operațiunii presupune identificarea documentelor concrete și a reglementărilor de aplicare.

În cazul Gura Văii, relatarea publică nu precizează care instituții au emis avizele, când au fost emise și ce condiții conțin.

Această lipsă de informații nu dovedește inexistența avizelor.

Dar nici nu permite confirmarea că cerința legală a fost îndeplinită.

UN TERMEN LEGAL DE 60 DE ZILE ȘI O METODOLOGIE CARE TREBUIE IDENTIFICATĂ

O problemă distinctă privește reglementarea procedurii concrete de utilizare a dronelor.

Articolul 461 alin. (9⁵) din Codul fiscal prevede elaborarea unei metodologii prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și al ministrului finanțelor, cu avizul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Metodologia trebuie să stabilească etapele procedurale, responsabilitățile instituționale, persoanele abilitate să efectueze zborurile, termenele, modalitatea de finanțare și normele tehnice și administrative.

Mai mult, art. LII alin. (1) din OUG nr. 7/2026 stabilește un termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței pentru emiterea ordinului comun.

Acest termen legal este relevant deoarece verificările din Gura Văii sunt prezentate ca fiind efectuate în perioada aprilie–iunie 2026, adică în intervalul în care noua reglementare trebuia pusă în aplicare.

La documentarea efectuată la 16 octombrie 2026 nu a putut fi confirmat independent numărul și data unui ordin comun emis în aplicarea articolului 461 alin. (9⁵).

Această limită nu demonstrează că ordinul nu există și nici că verificările au fost nelegale.

Pentru formularea unei concluzii juridice sunt necesare identificarea actului normativ de aplicare, stabilirea datei intrării sale în vigoare și examinarea raportului dintre acesta și operațiunile concrete desfășurate în comună.

Un termen legal pentru emiterea unei metodologii nu trebuie confundat automat cu o interdicție absolută a oricărei activități administrative până la emiterea acesteia. Efectele juridice trebuie determinate prin interpretarea întregului cadru normativ aplicabil.

CINE A PILOTAT DRONELE ȘI ÎN CE CONDIȚII?

Reglementarea fiscală nu înlocuiește normele europene privind operarea aeronavelor fără pilot.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/947 stabilește trei categorii de operațiuni: deschisă, specifică și certificată.

În categoria deschisă, zborurile care îndeplinesc condițiile prevăzute de regulament nu necesită, ca regulă, o autorizație operațională individuală prealabilă.

În categoria specifică, operarea poate presupune autorizație sau declarație, după caz, iar categoria certificată este supusă unor cerințe suplimentare.

Regimul concret depinde de caracteristicile aeronavei, distanța față de persoane, condițiile de vizibilitate, înălțimea zborului, zona operațiunii și alte criterii tehnice.

Prin urmare, simplul fapt că o dronă a survolat proprietăți private nu demonstrează automat că era necesară o anumită autorizație aeronautică individuală.

În egală măsură, încadrarea în categoria deschisă nu exonerează operatorul de celelalte obligații aplicabile, inclusiv de respectarea restricțiilor spațiului aerian.

Mai trebuie făcută o distincție: autorizația operațională aeronautică și avizul prevăzut de articolul 461 alin. (9¹) din Codul fiscal sunt cerințe juridice diferite.

În lipsa datelor privind operatorul, modelele dronelor, piloții și traseele efective, conformitatea aeronautică a operațiunii nu poate fi evaluată complet.

DREPTUL LA VIAȚĂ PRIVATĂ NU SE OPREȘTE LA ÎNĂLȚIMEA GARDULUI

Fotografierea proprietăților din aer poate intra și în domeniul protecției vieții private.

Articolul 26 din Constituția României garantează dreptul la viață intimă, familială și privată, iar articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului protejează viața privată și domiciliul.

Aceste garanții nu interzic orice fotografiere aeriană realizată de o autoritate publică în exercitarea unor competențe legale.

Însă existența unui scop fiscal legitim nu permite colectarea nelimitată de informații despre persoane.

Atunci când imaginile sau datele asociate permit identificarea unei persoane fizice, devin relevante și prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția datelor.

Administrația poate utiliza, în condițiile legii, un temei de prelucrare legat de exercitarea autorității publice sau îndeplinirea unei obligații legale. Consimțământul fiecărui proprietar nu reprezintă obligatoriu temeiul necesar.

Totuși, rămân aplicabile principiile legalității, proporționalității, limitării scopului, minimizării datelor și securității prelucrării.

Trebuie cunoscut dacă dronele au fotografiat exclusiv construcțiile sau au surprins și persoane, curți interioare ori activități private fără legătură cu scopul verificării fiscale.

La fel de importante sunt durata păstrării imaginilor, persoanele autorizate să le consulte, măsurile de securitate și eventualele transferuri către prestatori externi.

Articolul 35 din GDPR poate impune efectuarea unei evaluări de impact atunci când natura, amploarea, contextul sau scopurile prelucrării creează un risc ridicat pentru drepturile persoanelor.

Nu orice utilizare a unei drone impune automat această evaluare.

Pentru a stabili dacă ea era necesară la Gura Văii, trebuie cunoscute condițiile concrete ale prelucrării.

O IMAGINE 3D NU DEMONSTREAZĂ SINGURĂ CĂ O CLĂDIRE ESTE NEAUTORIZATĂ

Măsurătorile aeriene pot constitui un instrument util pentru identificarea unor extinderi sau construcții care nu apar în evidențele administrației.

Dar între identificarea unei neconcordanțe și stabilirea unei obligații fiscale există o procedură juridică distinctă.

Articolul 461 alin. (9¹) permite utilizarea imaginilor ca probe pentru aplicarea sancțiunilor privind disciplina în construcții și pentru impunerea din oficiu, în condițiile legislației aplicabile.

Aceasta nu înseamnă că orice măsurătoare aeriană stabilește definitiv suprafața impozabilă, anul construirii, materialele folosite sau regimul autorizării.

Exemplul prezentat de primarul Silviu Tinei este relevant.

O reprezentare aeriană poate indica dimensiuni și caracteristici exterioare ale imobilului, dar nu poate demonstra singură, cu certitudine, că pereții sunt din paiantă, BCA ori cărămidă.

Tot astfel, suprafața rezultată dintr-o măsurătoare a conturului exterior nu trebuie confundată fără verificări cu suprafața impozabilă stabilită potrivit Codului fiscal.

Iar o clădire nedeclarată fiscal nu este automat o clădire construită fără autorizație.

Sunt două situații juridice distincte, chiar dacă uneori se pot suprapune.

Prima privește obligațiile declarative și fiscale ale proprietarului. Cea de-a doua privește disciplina autorizării și executării lucrărilor de construire.

Autoritatea trebuie să le individualizeze și să aplice fiecăreia regimul juridic corespunzător.

CINE GARANTEAZĂ PRECIZIA MĂSURĂTORILOR?

OUG nr. 7/2026 introduce și reguli privind verificarea tehnică a datelor rezultate din aerofotografiere și fotogrammetrie.

Articolul 461 alin. (9²) atribuie Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și instituțiilor subordonate atribuții referitoare la verificarea tehnică a calității lucrărilor și recepția datelor.

Alineatul (9³) reglementează transmiterea ortofotoplanurilor către ANCPI, pentru emiterea procesului-verbal de recepție și integrarea informațiilor privind imobilele în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în condițiile legii.

Este necesară însă o precizare: nu orice fotografie realizată cu o dronă reprezintă automat un ortofotoplan sau o lucrare fotogrammetrică supusă aceleiași proceduri.

În cazul operațiunii de la Gura Văii, trebuie stabilit exact ce produse tehnice au fost realizate și care dintre dispozițiile privind verificarea și recepția sunt aplicabile.

Dacă administrația utilizează asemenea rezultate pentru stabilirea unor diferențe fiscale, precizia lor devine esențială.

O măsurătoare care poate influența cuantumul impozitului trebuie să fie verificabilă, iar contribuabilul trebuie să poată cunoaște datele pe care se întemeiază actul administrativ.

IMPOZITUL POATE FI STABILIT DIN OFICIU, DAR NU ÎN AFARA PROCEDURII FISCALE

Articolul 461 alin. (9¹) din Codul fiscal face trimitere expresă la articolele 7, 106 și 107 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Aceste dispoziții trebuie aplicate împreună cu celelalte garanții procedurale relevante, inclusiv regulile privind administrarea probelor, dreptul contribuabilului de a fi ascultat, motivarea actului administrativ și contestarea acestuia.

O persoană invitată la primărie pentru clarificarea situației fiscale trebuie să poată cunoaște neconcordanțele reținute, datele utilizate și consecințele juridice ale eventualelor constatări.

Impunerea din oficiu nu echivalează cu posibilitatea emiterii unui act fiscal în afara condițiilor prevăzute de lege.

Pe de altă parte, nici inexistența unei autorizații de construire nu înlătură obligația declarării fiscale a clădirii.

Articolul 461 alin. (4), modificat prin OUG nr. 7/2026, prevede expres obligația declarării clădirilor chiar și atunci când au fost executate fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia.

Același text reglementează o majorare succesivă de 30% a impozitului pentru fiecare interval sau fracțiune de șase luni de întârziere, în condițiile prevăzute de lege.

Această majorare nu trebuie prezentată drept sancțiune aplicabilă automat tuturor proprietarilor ale căror case apar diferit în imaginile aeriene.

Aplicarea ei necesită stabilirea situației individuale și îndeplinirea condițiilor legale.

DOUĂ LEGI INVOCATE INVERS ÎN DECLARAȚIA PRIMARULUI

În declarația reprodusă de Bacau.NET, primarul Silviu Tinei face trimitere la Legea nr. 207/2015 ca fiind Codul fiscal și la Legea nr. 227/2015 ca fiind Codul de procedură fiscală.

Identificarea este inversată.

Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 reprezintă Codul fiscal.

Legea nr. 207 din 20 iulie 2015 reprezintă Codul de procedură fiscală.

Această împrejurare este verificabilă direct în Portalul Legislativ al Ministerului Justiției.

Eroarea din comunicarea publică nu demonstrează, prin ea însăși, că administrația a aplicat greșit legea sau că măsurătorile efectuate sunt invalide.

Totuși, atunci când autoritatea explică o operațiune care poate determina obligații fiscale suplimentare, identificarea corectă a actelor normative reprezintă o cerință elementară de precizie juridică.

80% DIN CASE? PROCENTUL ARE NEVOIE DE UN NUMITOR

Afirmația potrivit căreia opt din zece locuințe verificate ar prezenta nereguli este una dintre cele mai importante informații prezentate public.

Raportul înseamnă 80%.

Dar procentul nu poate fi interpretat corect fără cunoașterea numărului total al proprietăților analizate și a criteriilor utilizate pentru selectarea lor.

Nu știm dacă au fost verificate toate locuințele comunei, doar anumite zone sau un grup de imobile asupra cărora existau deja indicii privind neconcordanțe fiscale.

De asemenea, nu cunoaștem proporția dintre extinderile nedeclarate, modificările caracteristicilor constructive și lucrările despre care administrația apreciază că ar fi fost efectuate fără autorizație.

În absența acestor informații, procentul nu poate fi extrapolat la întreaga comunitate.

O statistică administrativă utilă trebuie să precizeze baza de calcul, perioada verificată, metodologia și rezultatele efectiv confirmate.

Altfel, o cifră spectaculoasă poate crea o impresie mult mai largă decât aceea pe care datele disponibile o justifică.

12 ÎNTREBĂRI PUBLICE PENTRU PRIMĂRIA GURA VĂII ȘI PRIMARUL SILVIU TINEI

Pentru clarificarea legalității operațiunii și a rezultatelor prezentate public, Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE adresează Primăriei Comunei Gura Văii și primarului Silviu Tinei următoarele întrebări:

1. Ce instituții au emis avizele prevăzute de articolul 461 alin. (9¹) din Codul fiscal pentru utilizarea dronelor în perioada aprilie–iunie 2026? Care sunt numerele, datele și condițiile înscrise în aceste documente?

2. Cine a efectuat zborurile: angajați ai primăriei sau un operator contractat? Ce documente atestă înregistrarea operatorului și îndeplinirea cerințelor aplicabile piloților?

3. Ce tipuri și modele de drone au fost utilizate, în ce categorii juridice s-au încadrat operațiunile și care au fost zonele, înălțimile și condițiile efective de zbor? Au fost necesare autorizații, declarații sau alte aprobări aeronautice?

4. A fost efectuată o evaluare de impact asupra protecției datelor, conform articolului 35 din GDPR? În caz contrar, pe baza cărei analize s-a stabilit că evaluarea nu era necesară?

5. Ce categorii de imagini și date personale au fost colectate? Au fost surprinse persoane sau activități desfășurate în curți private? Cine are acces la aceste informații, cât timp sunt păstrate și ce măsuri de securitate au fost aplicate?

6. Au fost realizate lucrări de aerofotografiere sau fotogrammetrie supuse verificării tehnice și recepției potrivit articolului 461 alin. (9²)–(9³)? Dacă da, care sunt documentele de recepție și instituțiile care le-au emis?

7. Ce metodologie a fost aplicată pentru efectuarea zborurilor, prelucrarea imaginilor și utilizarea rezultatelor? Care este numărul și data ordinului comun prevăzut de articolul 461 alin. (9⁵) din Codul fiscal și în ce măsură a fost acesta aplicabil operațiunilor desfășurate?

8. Câte imobile au fost verificate efectiv, câte au prezentat neconcordanțe și cum a fost calculat procentul de 80%? Care au fost criteriile de selecție și ce categorii de modificări au fost identificate?

9. Prin ce mijloace au fost verificate suprafețele impozabile, materialele de construcție, anul realizării modificărilor și regimul autorizării, în situațiile în care aceste informații nu puteau fi stabilite numai din imaginile aeriene?

10. Care a fost costul total al operațiunii, din ce fonduri a fost finanțată și, dacă au fost contractate servicii externe, care sunt procedura de achiziție, prestatorul, valoarea contractului și obiectul exact al serviciilor?

11. Ce procedură este aplicată proprietarilor pentru clarificarea neconcordanțelor, stabilirea eventualelor diferențe de impozit, prezentarea probelor și contestarea actelor administrative fiscale?

12. Dintre construcțiile identificate prin imaginile aeriene, câte au fost confirmate, prin verificări individualizate, ca fiind neautorizate și câte au prezentat exclusiv neconcordanțe fiscale?

Răspunsurile sunt solicitate în interesul informării publice, cu respectarea limitelor legale privind datele personale și secretul fiscal.

Aceste întrebări nu reprezintă acuzații și nu presupun existența unor încălcări ale legii.

ADMINISTRAȚIA ARE DREPTUL SĂ CONTROLEZE. CETĂȚEANUL ARE DREPTUL SĂ ȘTIE CUM ESTE CONTROLAT

Identificarea construcțiilor nedeclarate reprezintă o activitate legitimă a administrației fiscale.

Aplicarea corectă a impozitelor contribuie la respectarea egalității de tratament între proprietarii care își îndeplinesc obligațiile declarative și cei care nu o fac.

Tehnologia poate sprijini acest obiectiv, reducând dificultățile verificărilor și oferind administrației instrumente suplimentare de identificare a diferențelor dintre documente și realitatea construită.

Dar eficiența tehnică nu trebuie confundată cu legalitatea procedurală.

Un control administrativ poate utiliza tehnologii moderne și, în același timp, trebuie să respecte toate garanțiile prevăzute de lege.

În cazul comunei Gura Văii, informațiile disponibile la 16 octombrie 2026 nu demonstrează săvârșirea unor încălcări de către administrația locală.

Ele nu permit însă nici confirmarea independentă a tuturor avizelor, condițiilor de zbor, măsurilor de protecție a datelor și procedurilor tehnice utilizate.

Clarificarea aparține instituțiilor care dețin documentele operațiunii.

Într-un stat de drept, obligația cetățeanului de a declara corect proprietatea și obligația autorității de a efectua legal verificările nu se exclud. Ele trebuie respectate împreună.

O dronă poate descoperi o construcție despre care administrația nu avea informații complete.

Dar numai probele administrate legal, verificările corespunzătoare și respectarea procedurii pot fundamenta o obligație fiscală individuală.

Primăria poate privi peste gard. Legea îi cere însă să demonstreze și cu ce drept, în ce condiții și cu ce garanții a făcut-o.

Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE

(Surse: Bacau.NET, Tudor Bălăceanu, „Primărie din județul Bacău, controale cu drona pentru depistarea construcțiilor nedeclarate”, 16 octombrie 2026, https://www.bacau.net/primarie-din-judetul-bacau-controale-cu-drona-pentru-depistarea-constructiilor-nedeclarate-primar-la-impozit-casa-din-paianta-de-80-mp-in-realitate-casa-pm-din-bca-sau-caramida-de-2/; OUG nr. 7 din 24 februarie 2026, art. V pct. 4–6 și art. LII alin. (1), Portalul Legislativ, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/307573; Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/171280; Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/170005; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/947 privind operarea aeronavelor fără pilot la bord, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32019R0947; Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția datelor, https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2016/679/oj; Constituția României, art. 26, https://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339; Convenția europeană a drepturilor omului, art. 8, https://www.echr.coe.int/european-convention-on-human-rights. Ultima verificare documentară: 16 octombrie 2026. Nu au putut fi confirmate independent avizele concrete ale operațiunii, documentele tehnice și ordinul comun de aplicare prevăzut de art. 461 alin. (9⁵).)