DRUMUL EXPRES BACĂU–PIATRA NEAMȚ: ÎNCĂ N-AVEM ASFALT, DAR AVEM TRASEU SPRE DNA! O LICITAȚIE DE PESTE CINCI MILIARDE DE LEI, APROAPE 600 DE MILIOANE DIFERENȚĂ ÎNTRE OFERTE ȘI UN DOSAR PENAL CARE RIDICĂ ÎNTREBĂRI INCOMODE

ANALIZĂ JURNALISTICĂ • SATIRĂ INSTITUȚIONALĂ

Fulga -Florina POPA-ROMAN

MAI NOU, PENTRU MARILE PROIECTE RUTIERE SE CERE ȘI „AVIZUL” DNA!

În România, unele drumuri ajung la procurori înainte să ajungă pe teren.

Nu au nevoie de asfalt, excavatoare sau utilaje. Le sunt suficiente câteva oferte, o comisie de evaluare, contestații, hotărâri judecătorești și destule documente pentru a transforma o investiție rutieră într-un traseu administrativ cu mai multe opriri decât un tren personal.

Așa arată povestea Drumului Expres Bacău–Piatra Neamț.

Aproximativ 51 de kilometri de șosea, concepuți pentru a apropia două municipii și pentru a conecta Piatra Neamț la Autostrada Moldovei A7, au devenit subiectul unei dispute de achiziție publică în care diferența dintre două oferte este de aproape 600 de milioane de lei.

Iar acum, în poveste a intrat și Direcția Națională Anticorupție.

La 30 octombrie 2026, DNA a confirmat pentru Economedia existența unui dosar penal *in rem* privind procedura de atribuire. La acel moment nu existau persoane suspecte sau inculpate.

Presa locală a relatat că membri ai comisiei de evaluare ar fi fost chemați la audieri. DNA nu a confirmat însă oficial această informație.

Distincția este esențială: un dosar penal nu dovedește existența unei infracțiuni, iar o licitație contestată nu transformă automat participanții în infractori.

Cât despre „avizul” DNA din titlu, acesta este, evident, o ironie. Procurorii anticorupție nu sunt autoritate de avizare a proiectelor rutiere.

Dar ironia ascunde o întrebare serioasă: cum reușește statul român să producă atâtea proceduri în jurul unui drum pe care oamenii încă nu pot circula?

## PRIMUL DRUM EXPRES PE CARE ÎL POȚI PARCURGE CU DOSARUL SUB BRAȚ

Să ne imaginăm un locuitor din Piatra Neamț care dorește să ajungă mai repede la Bacău.

Deschide harta și caută drumul expres. Nu îl găsește.

Dacă deschide însă presa, descoperă un traseu instituțional spectaculos: Compania Națională de Investiții Rutiere, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, Curtea de Apel București și, mai nou, DNA.

Un adevărat drum expres administrativ.

Cu noduri juridice, pasaje procedurale și benzi rezervate contestațiilor.

Singurul inconvenient este că pe acest traseu nu circulă automobile.

Circulă documente. Și, judecând după complexitatea procedurii, circulă intens.

Contestațiile și controlul judecătoresc sunt garanții legale necesare. Un ofertant trebuie să poată contesta o evaluare pe care o consideră nelegală, iar autoritatea contractantă trebuie să respecte hotărârile obligatorii.

Problema apare când procedurile ocupă aproape întreaga scenă, iar scopul pentru care au fost create — construirea drumului — dispare în fundal.

O hotărâre judecătorească poate corecta o evaluare, dar nu scurtează singură distanța dintre Piatra Neamț și Bacău.

Un dosar penal poate clarifica eventuale fapte, dar nu construiește pasaje.

Iar o reevaluare, oricât de necesară, nu transportă mărfuri.

## APROAPE 600 DE MILIOANE DE LEI ÎNTRE DOUĂ OFERTE. CINE EXPLICĂ DIFERENȚA?

În decembrie 2025, CNIR a desemnat inițial câștigătoare asocierea condusă de Danlin XXL, cu o ofertă de aproximativ 5,17 miliarde de lei, fără TVA.

Oferta asocierii conduse de Precon Transilvania era de aproximativ 4,57 miliarde de lei, fără TVA, dar fusese eliminată din procedură. Și oferta asocierii UMB fusese respinsă.

Diferența dintre valorile rotunjite este de aproximativ 600 de milioane de lei.

O sumă suficient de mare încât orice contribuabil să întrebe de ce oferta mai ieftină nu a fost considerată admisibilă.

Să nu confundăm însă lucrurile.

Diferența dintre două oferte nu reprezintă automat un prejudiciu, o economie pierdută sau dovada unei fraude.

În achizițiile publice, prețul trebuie analizat împreună cu respectarea cerințelor tehnice și a criteriilor de atribuire.

O ofertă mai ieftină poate fi neconformă. Una mai scumpă poate fi legal preferabilă.

Dar tocmai de aceea motivarea eliminării trebuie să fie suficient de solidă pentru a rezista controlului legal.

Nu doar unei prezentări PowerPoint.

Precon a contestat eliminarea și a obținut reevaluarea ofertei. Aceasta nu înseamnă că trebuie declarată automat câștigătoare, ci că evaluarea trebuie continuată în condițiile stabilite prin deciziile obligatorii.

Statul nu este obligat să cumpere întotdeauna cel mai ieftin lucru.

Dar este obligat să explice legal și convingător de ce o ofertă mai ieftină a fost eliminată.

Cu atât mai mult când diferența se măsoară în sute de milioane de lei.

## GRINDA DE 27 DE METRI CARE A AJUNS MAI CELEBRĂ DECÂT DRUMUL DE 51 DE KILOMETRI

Dacă această poveste ar avea nevoie de un personaj principal neașteptat, acesta ar putea fi o grindă de beton.

Nu un politician. Nu un director. Nu un constructor. O grindă. Mai exact, un element de aproximativ 27 de metri, prevăzut pentru un pasaj peste DJ159.

Potrivit relatărilor despre disputa tehnică, CNIR a invocat necorelări între propunerea tehnică și cea financiară privind aceste elemente. Precon a susținut că grinzile respective urmau să fie fabricate pe șantier, folosind resurse proprii, în timp ce alte grinzi, de 40 de metri, ar fi fost achiziționate de la un furnizor specializat.

Nu este un detaliu lipsit de importanță. Într-un contract de infrastructură, modul de procurare și evaluare a elementelor constructive poate influența conformitatea ofertei.

Dar contrastul este savuros.

România încearcă să construiască aproximativ 51 de kilometri de drum expres, iar una dintre disputele juridice privește o grindă de 27 de metri.

În mod obișnuit, grinda ar trebui să susțină un pasaj. Deocamdată, susține și un conflict juridic.

Nu putem stabili cine are dreptate fără examinarea documentației tehnice și a motivărilor relevante.

Dar putem observa că, într-o investiție de miliarde, precizia evaluării nu este o formalitate.

Este o condiție a legalității.

Iar transparența motivării trebuie să fie la fel de solidă ca betonul.

## DNA NU CONSTRUIEȘTE DRUMURI. DAR POATE VERIFICA EVENTUALE INFRACȚIUNI

Existența dosarului penal *in rem*, confirmată de DNA pentru Economedia la 30 octombrie 2026, nu înseamnă că procurorii au stabilit vinovăția vreunei persoane.

Urmărirea penală privește posibile fapte. Răspunderea penală nu se deduce din simpla deschidere a dosarului.

Bacau.net și Ziarul de Bacău au relatat că membri ai comisiei de evaluare ar fi fost chemați la audieri. DNA nu a confirmat însă oficial aceste informații în răspunsul publicat de Economedia.

Prin urmare, avem trei niveluri distincte de informație.

Dosarul penal este confirmat oficial. Audierile sunt relatate de presa locală, dar neconfirmate oficial. Vinovăția nu este stabilită.

Nici constructorii și nici membrii comisiei nu pot fi prezentați drept autori ai unor infracțiuni pe baza acestor informații.

Aici satira trebuie să respecte limita faptelor.

Dar întrebarea instituțională rămâne legitimă: de ce ajung unele investiții importante să fie însoțite de dispute administrative și judiciare atât de complexe, încât apar și verificări penale?

Răspunsul nu poate fi presupus.

Pot exista sesizări neîntemeiate, erori administrative fără caracter penal sau fapte care necesită cercetare.

Numai probele pot clarifica situația.

Însă încrederea publică nu se construiește exclusiv prin constatarea că fiecare instituție și-a exercitat competențele.

Se construiește și prin decizii legale, explicabile și luate într-un termen rezonabil.

## CETĂȚEANUL NU A CONTESTAT NIMIC. DAR EL AȘTEAPTĂ

În centrul poveștii nu ar trebui să fie exclusiv CNIR, Danlin XXL, Precon, UMB sau DNA.

Ar trebui să fie omul pentru care se construiește drumul.

Locuitorul din Piatra Neamț care merge la Bacău.

Angajatul care face naveta.

Antreprenorul care transportă marfă.

Familia care trebuie să ajungă la un spital.

Acești oameni nu redactează contestații, nu verifică documentații tehnice și nu decid unde trebuie fabricate grinzile.

Dar ei așteaptă rezultatul.

În evidențele instituțiilor există valori contractuale, termene și hotărâri.

În viața oamenilor există o altă contabilitate: timp, combustibil, oboseală, costuri și oportunități economice.

Nu putem calcula, fără studii, pierderile produse de această procedură sau întârzierile care îi pot fi atribuite.

Dar o investiție rutieră amânată nu este doar o problemă administrativă.

Este și o problemă de interes public.

La 1 octombrie 2026, potrivit relatărilor despre evoluția litigiului, Curtea de Apel București a respins definitiv plângerea Danlin XXL împotriva unei decizii CNSC privind continuarea reevaluării ofertei Precon.

Această hotărâre nu desemnează automat câștigătorul contractului. CNIR trebuie să continue procedura în conformitate cu legea și deciziile obligatorii.

Contestațiile nu trebuie demonizate. Sunt instrumente legitime de control.

România nu are nevoie de mai puține contestații legale. Are nevoie de mai puține erori administrative care să facă necesară corectarea evaluărilor.

Nu orice contestație admisă dovedește corupție. Nu orice întârziere este culpabilă. Dar nici complexitatea procedurii nu poate deveni explicația universală pentru absența unui rezultat.

Într-o administrație performantă, legalitatea și eficiența nu ar trebui să se excludă.

## DACĂ AM CONSTRUI DRUMURI DIN HÂRTII, AM AVEA DEJA O REȚEA EXTRAORDINARĂ

Există o performanță administrativă pe care România pare să o fi perfecționat: capacitatea de a produce o infrastructură documentară impresionantă în jurul unei infrastructuri fizice încă inexistente.

Oferte. Clarificări. Contestații. Hotărâri. Reevaluări. Sesizări. Verificări.

Fiecare document poate avea o justificare legală.

Dar documentele nu trebuie confundate cu rezultatul.

O arhivă completă despre un pod nu permite traversarea râului.

O documentație despre un drum nu reduce timpul de deplasare.

Iar o procedură de atribuire nu devine o realizare de infrastructură decât atunci când conduce, legal și efectiv, la executarea investiției.

CNIR trebuie să explice, în limitele legii, cum execută deciziile obligatorii și care este calendarul estimat al finalizării reevaluării.

Constructorii trebuie să demonstreze conformitatea ofertelor.

Instanțele trebuie să soluționeze litigiile independent.

DNA trebuie să verifice eventualele infracțiuni fără presiuni și fără prejudecăți.

Iar cetățenii trebuie să poată înțelege ce se întâmplă cu investiția.

Nu avem nevoie de un concurs public de acuzații.

Avem nevoie de explicații verificabile și de un rezultat.

Să revenim la omul care deschide harta și caută drumul expres.

Nu îl interesează cine a câștigat o dispută procedurală pentru simplul prestigiu al victoriei.

Îl interesează cine va construi șoseaua, cât va costa, când va fi gata și dacă banii publici vor fi cheltuiți corect.

Deocamdată, există o licitație disputată, o diferență importantă între oferte și un dosar penal *in rem*.

Nu există o vinovăție stabilită.

Nu putem confirma oficial audierile relatate de presa locală.

Și nu avem, în documentarea utilizată, un termen cert la care șoferii vor putea circula pe noul drum.

Dar știm ce ar trebui să reprezinte cei aproximativ 51 de kilometri.

Nu un monument al contestațiilor.

Nu un circuit turistic al instituțiilor.

Nu o competiție între comunicate, avocați și dosare.

Ci o șosea pe care să circule oamenii.

PENTRU CĂ ROMÂNIA ARE NEVOIE DE DRUMURI EXPRES, NU DE DOSARE CARE CIRCULĂ EXPRES.

Iar dacă, pentru construirea unei șosele, ajungem să avem nevoie și de intervenția DNA, măcar să nu confundăm destinațiile.

DNA ESTE LOCUL UNDE SE VERIFICĂ EVENTUALELE INFRACȚIUNI. PIATRA NEAMȚ ESTE LOCUL UNDE TREBUIE SĂ AJUNGĂ DRUMUL.

Ar fi bine ca, într-o zi, să nu le mai încurcăm.

(Surse: 1. Economedia, „OFICIAL: DNA face verificări în ceea ce privește licitația pentru Drumul Expres Bacău–Piatra Neamț”, 30 octombrie 2026, https://economedia.ro/oficial-dna-face-verificari-in-ceea-ce-priveste-licitatia-pentru-drumul-expres-bacau-piatra-neamt.html; 2. Bacau.net, Tudor Bălăceanu, „Licitația pentru Drumul Expres Bacău–Piatra Neamț, în atenția DNA Bacău. Membrii comisiei de evaluare de la CNIR, chemați la audieri”, 30 octombrie 2026, https://www.bacau.net/licitatia-pentru-drumul-expres-bacau-piatra-neamt-in-atentia-dna-bacau-membrii-comisiei-de-evaluare-de-la-cnir-chemati-la-audieri/; 3. Bacau.net, Tudor Bălăceanu, „Decizie definitivă pentru Drumul Expres Bacău–Piatra Neamț. Danlin XXL pierde procesul, CNIR reevaluează oferta Precon”, 2 octombrie 2026, https://www.bacau.net/decizie-definitiva-pentru-drumul-expres-bacau-piatra-neamt-danlin-xxl-pierde-procesul-cnir-reevalueaza-oferta-precon/; 4. Ziarul de Bacău, Florin Popescu, „Coadă la DNA Bacău, în dosarul licitației pentru DEx Bacău–Piatra Neamț”, 30 octombrie 2026, https://ziaruldebacau.ro/coada-la-dna-bacau-in-dosarul-licitatiei-pentru-dex-bacau-piatra-neamt-membrii-comisiei-care-au-eliminat-ofertele-precon-si-umb-audiati-in-transe-in-dosar-apare-si-budescu-directorul-gen/; 5. Mediafax, Iulian Moșneagu, „DNA face verificări privind licitația pentru Drumul Expres Bacău–Piatra Neamț”, 30 octombrie 2026, https://www.mediafax.ro/justitie/dna-face-verificari-privind-licitatia-pentru-drumul-expres-bacau-piatra-neamt-contract-de-peste-5-miliarde-de-lei-contestat-in-instanta-23834817.)