DUPĂ PRĂBUȘIREA PODULUI DE LA CIOBĂNUȘ, LA RACOVA SE AȘTEAPTĂ ÎNCĂ LICITAȚIA. PATRU ANI DE LA EXPERTIZĂ, NICIUN ȘANTIER. CINE RĂSPUNDE PENTRU ÎNTÂRZIERE?

Podul de la Racova, situat pe DN15 Bacău–Buhuși, așteaptă reabilitarea deși expertiza sa tehnică era finalizată încă din 2022. La 15 octombrie 2026, studiul de fezabilitate este încheiat, dar investiția nu a ajuns nici măcar în etapa lansării licitației pentru proiectare și execuție. Degradările vizibile, îndeosebi cele din zona pietonală, ridică întrebări privind măsurile de siguranță aplicate între timp. La numai trei săptămâni după prăbușirea podului de la Ciobănuș, pe DN12A, cazul Racova readuce în atenție diferența dintre pregătirea administrativă a unei investiții și intervenția efectivă asupra infrastructurii. CNAIR are documentația tehnică, dar când începe reabilitarea și în ce condiții poate fi utilizat podul până atunci?

PATRU ANI ÎNTRE EXPERTIZĂ ȘI O LICITAȚIE CARE ÎNCĂ NU A FOST LANSATĂ

Podul de la Racova, aflat pe drumul național DN15, între Bacău și Buhuși, prezintă degradări cunoscute de mai mulți ani. Cele mai vizibile sunt în zona destinată pietonilor, unde au fost semnalate porțiuni deteriorate, pentru care au fost montate plase de protecție.

Potrivit unei investigații publicate la 15 octombrie 2026 de Bacau.NET, în baza informațiilor obținute de la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, soluția de reabilitare este stabilită, iar studiul de fezabilitate a fost finalizat.

Dar lucrările nu au început.

Investiția așteaptă includerea în Planul anual al achizițiilor publice al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, după care ar urma să fie organizată licitația pentru proiectare și execuție.

Cronologia este importantă.

În iunie 2022, CNAIR comunica aceleiași publicații că expertiza tehnică fusese finalizată și că documentația de proiectare se afla în lucru.

Patru ani mai târziu, la 15 octombrie 2026, nu există un termen public confirmat pentru începerea efectivă a reabilitării.

O expertiză finalizată reprezintă identificarea și evaluarea tehnică a problemelor. Un studiu de fezabilitate stabilește și fundamentează o soluție investițională. Includerea într-un plan de achiziții reprezintă o etapă administrativă, nu atribuirea unui contract.

Niciuna dintre aceste etape nu trebuie confundată cu executarea lucrărilor.

Tocmai aici apare problema de interes public: de ce a fost nevoie de patru ani pentru a ajunge de la expertiza finalizată la perspectiva organizării unei licitații?

Documentele disponibile nu oferă o explicație completă a acestui interval. Nu sunt cunoscute public toate eventualele dificultăți de proiectare, avizare, finanțare sau aprobare care au influențat calendarul investiției.

Prin urmare, întârzierea este constatabilă; existența unei culpe administrative individuale nu este încă demonstrată.

CE TREBUIE REPARAT ȘI DE CE TROTURUL DETERIORAT NU ESTE O PROBLEMĂ SECUNDARĂ

Conform informațiilor atribuite DRDP Iași, soluția tehnică pentru podul de la Racova prevede reparații capitale, realizarea unei noi plăci de suprabetonare și consolidarea infrastructurii.

Sunt lucrări care depășesc o intervenție de întreținere superficială.

Placa de suprabetonare și elementele infrastructurii fac parte din alcătuirea tehnică a podului, iar soluția de reabilitare trebuie fundamentată prin expertize și proiectare de specialitate.

Totuși, numai enumerarea acestor lucrări nu permite stabilirea clasei stării tehnice, a capacității portante sau a nivelului actual de risc.

Degradările vizibile din zona pietonală sunt relevante pentru siguranța utilizatorilor, dar nu demonstrează, prin ele însele, că podul se află în pericol iminent de prăbușire.

La fel, faptul că circulația continuă nu constituie o garanție că toate componentele construcției se află într-o stare satisfăcătoare.

Evaluarea trebuie realizată de specialiști, prin raportare la expertiza tehnică, inspecțiile periodice și condițiile de exploatare.

Există însă o întrebare care nu poate fi amânată până la atribuirea contractului: ce măsuri sunt necesare acum pentru protecția pietonilor?

Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor include podurile și trotuarele între elementele integrante ale drumului.

În cazul unui drum național, responsabilitatea administrării infrastructurii revine structurilor competente ale administratorului drumului, în condițiile legii.

Așadar, pregătirea unei reabilitări capitale nu suspendă obligațiile de întreținere și siguranță pe durata exploatării.

PRIMARUL DIN RACOVA INDICĂ O POSIBILĂ CAUZĂ A DEGRADĂRILOR. DAR CINE A VERIFICAT-O TEHNIC?

Primarul comunei Racova, Cătălin Apetrei, a declarat pentru Bacau.NET că problemele din zona pietonală ar fi început înainte de 2020, după executarea unor intervenții pentru introducerea unor cabluri electrice.

Edilul susține că deteriorarea a evoluat ulterior și că podul se află în administrarea CNAIR, prin DRDP Iași.

Această explicație trebuie tratată cu precizie.

Afirmația privind legătura dintre introducerea cablurilor și degradarea construcției aparține primarului. Ea nu reprezintă o concluzie tehnică independentă.

Pentru stabilirea cauzei ar fi necesară examinarea documentației intervențiilor respective, a eventualelor autorizații și avize, precum și a concluziilor expertizei podului.

Dacă lucrările executate anterior au contribuit la deteriorări, răspunderea trebuie analizată în funcție de persoanele implicate, obligațiile contractuale și raporturile de cauzalitate demonstrate.

Însă chiar și eventuala responsabilitate a unui terț nu înlătură obligațiile administratorului drumului privind monitorizarea stării infrastructurii și adoptarea măsurilor necesare pentru siguranța utilizatorilor.

Primăria Racova nu poate fi considerată automat responsabilă pentru reabilitarea unui pod de pe un drum național. Dar autoritatea locală poate avea un rol în sesizarea problemelor, informarea locuitorilor și solicitarea unor măsuri de protecție din partea instituțiilor competente.

Responsabilitățile trebuie delimitate juridic, nu transferate generic de la o instituție la alta.

CIOBĂNUȘ, 23 SEPTEMBRIE 2026: CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND O LEGĂTURĂ RUTIERĂ DISPARE

Prăbușirea suprastructurii podului metalic de la Ciobănuș, comuna Asău, pe DN12A, peste râul Trotuș, la kilometrul 71+592, a produs consecințe care au depășit problema strict tehnică.

La 23 septembrie 2026, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Bacău a analizat situația și a aprobat măsuri pentru restabilirea circulației.

Potrivit comunicatului oficial al Prefecturii, acestea au inclus restricționarea accesului auto și pietonal în zona podului, amenajarea unor drumuri ocolitoare, pregătirea unei traversări provizorii și intervenții asupra infrastructurii locale necesare devierii traficului.

Pentru menținerea accesului la servicii medicale de urgență, a fost decisă inclusiv relocarea unui echipaj SMURD către punctul de lucru Brusturoasa.

Acesta este costul social al pierderii unei legături rutiere.

Un pod nu deservește numai automobilele care îl traversează. El influențează deplasările zilnice, aprovizionarea, transportul public, accesul la școli, servicii medicale și intervenții de urgență.

Dar comparația dintre Ciobănuș și Racova are o limită fundamentală.

Cele două construcții nu sunt identice, iar circumstanțele tehnice ale prăbușirii de la Ciobănuș nu pot fi transferate automat asupra podului de pe DN15.

Nu există, în informațiile analizate, dovezi că podul de la Racova s-ar afla într-un pericol similar și iminent.

Lecția administrativă este alta: atunci când o legătură rutieră importantă devine inutilizabilă, consecințele pot impune măsuri de urgență complexe și costisitoare. De aceea, prevenția și întreținerea trebuie tratate ca activități permanente, nu numai ca reacții la incidente.

CÂT COSTĂ PATRU ANI DE AȘTEPTARE? FĂRĂ DEVIZE, NU EXISTĂ UN RĂSPUNS SERIOS

Întârzierea unei investiții de infrastructură poate influența costurile finale.

Prețurile materialelor și ale manoperei se pot modifica, soluția tehnică poate necesita actualizări, iar unele degradări pot evolua în timp.

Dar acestea sunt mecanisme economice posibile, nu dovezi că podul de la Racova a devenit deja mai scump de reabilitat exclusiv din cauza întârzierii.

Pentru un asemenea calcul ar trebui cunoscute valoarea estimată a investiției în 2022, devizul actualizat în 2026, modificările intervenite în proiect și costurile măsurilor provizorii de întreținere.

Informațiile publicate până la 15 octombrie 2026 nu oferă o comparație financiară completă.

Prin urmare, nu poate fi stabilit un prejudiciu bugetar cert și nici atribuit unei anumite persoane.

Problema financiară legitimă privește eficiența planificării.

Dacă o investiție se prelungește administrativ vreme de mai mulți ani, autoritățile trebuie să poată explica ce etape au fost necesare, cât au durat, ce costuri au presupus și de ce realizarea lucrărilor nu a fost posibilă mai devreme.

Economia banului public nu înseamnă doar obținerea unui preț competitiv la licitație. Înseamnă și programarea justificată a intervențiilor, pentru a evita cheltuieli inutile și perturbări care ar putea fi prevenite.

CE TREBUIE SĂ CLARIFICE CNAIR: CINCI INFORMAȚII ESENȚIALE PENTRU SIGURANȚA PUBLICĂ

Situația de la Racova poate fi clarificată prin răspunsuri documentate, nu prin presupuneri despre intențiile conducerii CNAIR.

Prima informație necesară este concluzia actualizată asupra stării tehnice a podului, inclusiv eventualele restricții de utilizare și recomandări privind zona pietonală.

A doua privește cronologia documentațiilor: de ce expertiza finalizată în 2022 a fost urmată abia în 2026 de un studiu de fezabilitate încheiat și care au fost etapele intermediare?

A treia privește finanțarea: care este valoarea estimată a reabilitării și în ce condiții poate fi asigurată?

A patra privește calendarul: când urmează includerea investiției în Planul anual al achizițiilor publice și când este preconizată lansarea licitației pentru proiectare și execuție?

A cincea privește măsurile preventive: ce inspecții, lucrări de întreținere sau intervenții provizorii sunt realizate până la începerea șantierului?

Există și un detaliu documentar care merită clarificat. În comunicarea CNAIR din 2022, citată de Bacau.NET, podul apare la kilometrul 352+126, în timp ce relatarea actuală îl situează la kilometrul 352+120.

Diferența de șase metri nu dovedește o eroare de identificare a obiectivului, dar justifică verificarea poziției kilometrice oficiale din inventarul infrastructurii rutiere.

În absența răspunsurilor, publicul cunoaște progresul documentar, însă nu dispune de o imagine completă asupra calendarului investiției și condițiilor actuale de exploatare.

UN POD NU DEVINE MAI SIGUR PRIN NUMĂRUL DOCUMENTELOR ÎNTOCMITE

La Racova, după patru ani de la finalizarea expertizei, există un studiu de fezabilitate și o soluție tehnică de reabilitare, dar nu și un șantier început.

Această diferență nu poate fi ignorată.

Documentația este necesară pentru executarea legală și corectă a unei investiții publice. Dar scopul ei nu este producerea de documente, ci realizarea unor lucrări care să îmbunătățească infrastructura.

În același timp, degradările vizibile nu justifică atribuirea unor diagnostice alarmiste în lipsa unei evaluări tehnice actualizate.

Nu trebuie să așteptăm o prăbușire pentru a pune întrebări despre întreținere și prevenție. Dar nici nu trebuie să folosim tragedia unui pod pentru a prezice, fără probe, soarta altuia.

După Ciobănuș, cazul Racova reprezintă un test al capacității instituțiilor de a explica transparent cum sunt prioritizate lucrările, în ce condiții este menținută siguranța utilizatorilor și când o investiție documentată se transformă în lucrare efectivă.

CNAIR NU TREBUIE SĂ DEMONSTREZE DOAR CĂ ȘTIE CE LUCRĂRI SUNT NECESARE LA RACOVA. TREBUIE SĂ EXPLICE ȘI CÂND VOR ÎNCEPE, DE CE AU ÎNTÂRZIAT ȘI CUM ESTE ASIGURATĂ SIGURANȚA PÂNĂ ATUNCI.

Pentru că infrastructura rutieră nu se reabilitează prin finalizarea studiilor, ci prin lucrări executate, verificate și recepționate.

Iar prevenția înseamnă să acționezi atunci când problema este cunoscută, nu să descoperi valoarea unui pod abia după ce circulația a fost întreruptă.

Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE

(Surse: 1. Bacau.NET – Tudor Bălăceanu, „Podul de la Racova, pe DN15 Bacău – Buhuși, așteaptă reabilitarea de ani de zile. Ce lucrări sunt pregătite”, 15 octombrie 2026, https://www.bacau.net/pod-racova-dn15-bacau-buhusi-reabilitare-drdp-iasi/; 2. Instituția Prefectului – Județul Bacău, comunicatul privind ședința extraordinară a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și prăbușirea podului de la Ciobănuș, 23 septembrie 2026, https://bc.prefectura.mai.gov.ro/sedinta-extraordinara-a-comitetului-judetean-pentru-situatii-de-urgenta-bacau-6/; 3. Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, art. 1 și 2, Portalul Legislativ, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/60009;)