EUROPA SE PREGĂTEȘTE PENTRU O POSIBILĂ CRIZĂ FINANCIARĂ PROVOCATĂ DE INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ. BNR FACE DEJA TESTE DE REZILIENȚĂ. CÂT DE PROTEJAȚI SUNT BANII ROMÂNILOR?

Gabriel-Eudor POPOVICI

Inteligența artificială, tehnologia care promite să revoluționeze serviciile bancare, a devenit și o preocupare majoră pentru autoritățile însărcinate cu stabilitatea financiară. O investigație Reuters publicată la 13 octombrie 2026 arată că supraveghetorii din Europa și Statele Unite intensifică verificările privind atacurile cibernetice și sistemele AI autonome. Comitetul european pentru risc sistemic a emis deja un avertisment oficial, iar FMI atrage atenția și asupra pericolului unei corecții a investițiilor în inteligența artificială. România nu asistă pasiv: BNR a confirmat public că monitorizează aceste riscuri, efectuează teste de reziliență și a participat la fundamentarea avertismentului european. Întrebarea nu mai este dacă autoritățile cunosc pericolul, ci cât de bine poate rezista sistemul bancar românesc unui incident tehnologic major.

CÂND O BANCĂ ARE BANI, DAR SISTEMELE INFORMATICE NU MAI FUNCȚIONEAZĂ

O criză bancară nu începe obligatoriu cu lipsa capitalului sau cu imposibilitatea rambursării depozitelor. Într-o economie dominată de plățile electronice, un incident informatic grav poate împiedica temporar efectuarea transferurilor, utilizarea aplicațiilor bancare sau accesarea unor servicii financiare esențiale.

Aceasta este una dintre vulnerabilitățile examinate tot mai atent de autoritățile monetare.

La 13 octombrie 2026, Reuters a relatat, pe baza informațiilor obținute de la persoane familiarizate cu activitatea de supraveghere, că instituțiile americane și europene intensifică verificările asupra utilizării inteligenței artificiale în sectorul financiar.

Un interes special îl reprezintă agenții AI autonomi, capabili să execute operațiuni informatice cu intervenție umană limitată.

Asemenea sisteme pot ajuta băncile să detecteze fraude, să analizeze vulnerabilități și să reacționeze rapid la incidente. Dar, dacă funcționează incorect sau sunt compromise, pot genera erori greu de controlat.

Problema devine sistemică atunci când perturbările nu mai afectează o singură instituție, ci se propagă prin infrastructuri tehnologice utilizate de mai multe bănci.

Reuters arată că autoritățile de supraveghere urmăresc nu numai prevenirea atacurilor, ci și capacitatea instituțiilor financiare de a-și recupera funcționarea după incidente severe.

În Europa, Banca Centrală Europeană a solicitat băncilor supravegheate planuri de protecție și recuperare, cu termen până la sfârșitul lunii octombrie 2026.

Aceste măsuri nu reprezintă dovada unei crize iminente. Ele arată că amenințarea este considerată suficient de serioasă pentru a justifica intervenții preventive.

BCE: PESTE 85% DINTRE BĂNCILE SUPRAVEGHEATE FOLOSESC DEJA INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ

La 3 iunie 2026, Frank Elderson, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene, a prezentat public riscurile cibernetice asociate noilor modele AI.

Potrivit datelor BCE, peste 85% dintre băncile aflate sub supravegherea bancară europeană utilizează inteligența artificială.

Tehnologia este folosită inclusiv pentru îmbunătățirea operațiunilor, administrarea riscurilor și consolidarea securității informatice.

Dar dezvoltarea modelelor avansate poate reduce și costurile tehnice ale atacurilor cibernetice.

Operațiuni care necesitau anterior experiență specializată și perioade lungi de pregătire pot deveni mai rapide și mai accesibile atacatorilor.

Un aspect important privește dependența mai multor instituții de aceiași furnizori externi de tehnologie.

Dacă o infrastructură informatică utilizată simultan de numeroase bănci este compromisă, consecințele pot depăși limitele unei singure instituții.

BCE a subliniat însă și faptul că sistemul bancar european nu pornește de la zero.

În 2024, supravegherea bancară europeană a efectuat un test de reziliență cibernetică asupra a 109 bănci, dintre care 28 au fost supuse unei evaluări aprofundate.

Până în iunie 2026, aproape trei sferturi dintre deficiențele identificate în cadrul exercițiului fuseseră remediate.

Este o informație esențială: riscurile cresc, dar există deja mecanisme de apărare, testare și supraveghere.

AVERTISMENTUL EUROPEAN DIN IUNIE: RISCUL CIBERNETIC SISTEMIC, EVALUAT DREPT SEVER

La 25 iunie 2026, Comitetul european pentru risc sistemic (ESRB) a adoptat avertismentul ESRB/2026/3 privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele avansate de inteligență artificială.

Avertismentul a fost anunțat public la 7 iulie și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 16 iulie.

Potrivit comunicării oficiale, organismul european a evaluat riscul cibernetic sistemic drept sever în iunie, față de nivelul ridicat stabilit în martie.

Documentul atrage atenția asupra creșterii vitezei, complexității și amplorii potențiale a atacurilor informatice, precum și asupra dependenței europene de un număr limitat de furnizori tehnologici.

Dar clasificarea unui risc drept sever nu înseamnă că producerea unui colaps financiar este certă.

Este o evaluare a pericolului și a consecințelor posibile, realizată tocmai pentru a încuraja măsurile preventive.

Avertismentul se adresează instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre, inclusiv României.

BNR NU A AȘTEPTAT ȘTIREA REUTERS. TESTELE DE REZILIENȚĂ SUNT CONFIRMATE OFICIAL

Aceasta este informația decisivă pentru publicul românesc.

La 24 iulie 2026, Banca Națională a României a transmis, într-o comunicare preluată de AGERPRES, că monitorizează permanent riscurile operaționale și cibernetice din sistemul financiar-bancar.

BNR a precizat că utilizează analiza incidentelor raportate, misiuni de evaluare, chestionare și studii tematice privind digitalizarea și inteligența artificială.

Mai important, instituția a confirmat existența unor exerciții de testare la stres pentru riscul cibernetic, precum și a unor teste avansate de reziliență.

Potrivit BNR, acestea din urmă sunt efectuate cu regularitate încă din 2024 de infrastructurile pieței financiare și de instituțiile de credit sistemice la nivel național.

Testele simulează tehnici utilizate de atacatori avansați.

BNR a comunicat și că experții săi au participat la elaborarea analizei tehnice care a fundamentat avertismentul european ESRB/2026/3.

Prin urmare, afirmația că autoritățile române nu ar avea nicio pregătire public documentată este infirmată.

Există activități instituționale confirmate.

Ce nu rezultă însă din aceste informații este că BNR ar fi efectuat deja un exercițiu distinct, dedicat exclusiv unui scenariu de compromitere simultană a băncilor prin agenți AI autonomi.

Aceasta rămâne o diferență relevantă.

Testele generale de reziliență cibernetică pot acoperi numeroase tipuri de amenințări, dar nu permit presupunerea automată că fiecare scenariu tehnologic nou a fost evaluat individual.

CE SPUNE RAPORTUL BNR DIN 2026 DESPRE PERICOLELE SISTEMULUI BANCAR

Raportul asupra stabilității financiare, ediția din iunie 2026, confirmă preocuparea BNR pentru securitatea cibernetică și inovația financiară.

Potrivit datelor prezentate public de instituție și relatate de AGERPRES la 6 iulie, BNR a identificat două riscuri sistemice severe: incertitudinile geopolitice globale și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne.

Alte două categorii au fost evaluate la nivel moderat.

Acestea privesc riscul de nerambursare a creditelor din sectorul neguvernamental și riscurile asociate securității cibernetice și inovației financiare.

Pentru ultima categorie, perspectiva indicată era de intensificare.

Această clasificare trebuie înțeleasă corect.

ESRB a evaluat riscul cibernetic sistemic european ca sever, în timp ce BNR a clasificat riscul asociat securității cibernetice și inovației financiare din România ca moderat, cu perspectivă de intensificare.

Nu este obligatoriu să existe o contradicție.

Cele două evaluări privesc cadre analitice, sfere geografice și metodologii diferite.

Important este că instituțiile identifică amenințarea și o includ în supravegherea stabilității financiare.

Nu există însă suficiente date publice pentru a calcula probabilitatea exactă a unui incident AI major în România sau pierderile pe care acesta le-ar putea provoca.

CÂT COSTĂ PROTECȚIA ÎMPOTRIVA UNUI ATAC AI?

Reziliența informatică presupune investiții în infrastructură, personal, sisteme de rezervă, verificări și proceduri de recuperare.

O bancă trebuie să poată detecta incidentele, limita propagarea lor și restabili serviciile esențiale.

Aceste măsuri implică cheltuieli recurente, nu doar achiziția inițială a unor aplicații.

Regulamentul european DORA, aplicabil din 17 ianuarie 2025, stabilește obligații privind gestionarea riscurilor informatice, raportarea incidentelor, testarea rezilienței digitale și supravegherea dependențelor de furnizorii tehnologici.

Prin urmare, băncile din România aflate în domeniul său de aplicare au deja obligații relevante pentru securitatea operațională.

Totuși, documentarea publică analizată nu permite stabilirea unei sume totale cheltuite de băncile românești pentru protecția specifică împotriva amenințărilor AI.

Nu avem nici o estimare verificabilă a costului unui scenariu național de întrerupere simultană a unor servicii bancare.

Asemenea valori nu trebuie inventate.

Ceea ce poate fi afirmat este că securitatea informatică reprezintă o componentă a costurilor operaționale și că eficiența investițiilor trebuie evaluată prin teste și rezultate, nu doar prin bugetele declarate.

DOUĂ PERICOLE DIFERITE: ATACUL INFORMATIC ȘI PRĂBUȘIREA INVESTIȚIILOR ÎN AI

Riscurile financiare asociate inteligenței artificiale nu se limitează la securitatea cibernetică.

La 13 octombrie 2026, Fondul Monetar Internațional a evidențiat, în prezentarea Raportului asupra stabilității financiare globale, posibilitatea unei corecții a piețelor dacă așteptările privind investițiile și profiturile generate de AI nu se confirmă.

Acesta este un mecanism diferit de cel al atacurilor informatice.

Un incident cibernetic poate perturba funcționarea operațională a instituțiilor financiare.

O corecție severă a evaluărilor companiilor tehnologice poate provoca pierderi investitorilor, reducerea finanțării și transmiterea tensiunilor către alte piețe.

FMI a atras atenția și asupra riscurilor provenite din creșterea randamentelor obligațiunilor suverane și a incidentelor cibernetice.

Nu există însă temei pentru a afirma că toate aceste pericole se vor materializa simultan.

Pentru România, impactul unei eventuale corecții AI ar depinde de expunerile financiare ale instituțiilor, ale investitorilor și de legăturile economice internaționale.

În prezent, nu avem o cuantificare publică suficientă pentru a atribui băncilor românești pierderi viitoare certe dintr-un asemenea scenariu.

BANII ROMÂNILOR SUNT GARANTAȚI? CE PROTEJEAZĂ EFECTIV PLAFONUL DE 100.000 DE EURO

Pentru deponenți, este esențială diferența dintre o bancă afectată temporar de probleme informatice și una care nu își mai poate rambursa depozitele.

În România, depozitele eligibile constituite la instituțiile participante la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare beneficiază de protecție în condițiile legii.

Plafonul general este echivalentul în lei a 100.000 de euro pentru fiecare deponent la fiecare bancă participantă.

Pentru anumite categorii de sume, legea prevede o protecție suplimentară temporară.

În cazul unor instituții care funcționează în România ca sucursale ale băncilor din alte state europene, schema de garantare competentă poate fi cea din statul de origine.

Dar plafonul de garantare nu trebuie confundat cu asigurarea funcționării neîntrerupte a aplicațiilor bancare.

Dacă o aplicație devine indisponibilă temporar, acest fapt nu declanșează automat mecanismul de compensare a depozitelor.

Fondul intervine în situațiile de indisponibilizare prevăzute de lege, nu pentru fiecare defecțiune tehnologică.

De asemenea, un avertisment privind riscul cibernetic nu constituie un motiv documentat pentru retragerea precipitată a banilor din bănci.

HEMEIUȘ ȘI BACĂU: DE CE CONTEAZĂ CONTINUITATEA PLĂȚILOR

Pentru locuitorii din Hemeiuș, Lilieci și Fântânele, stabilitatea bancară are consecințe directe.

Încasarea salariilor și pensiilor, achitarea facturilor, plata ratelor și transferurile bancare depind de funcționarea serviciilor financiare.

Pentru firmele din Bacău, un incident extins poate produce întârzieri la plata furnizorilor și încasarea sumelor de la clienți.

Aceste consecințe nu sunt inevitabile și nici nu apar la orice defecțiune bancară.

Gravitatea depinde de serviciile afectate, durata întreruperii și existența mecanismelor alternative.

Pentru cetățeni, măsurile rezonabile rămân protejarea datelor de autentificare, verificarea mesajelor care pretind că provin de la bancă și utilizarea canalelor oficiale în cazul unui incident.

O știre despre riscuri financiare trebuie să contribuie la informare, nu la panică.

CE MAI TREBUIE SĂ EXPLICE BNR PUBLICULUI

Comunicarea BNR din 24 iulie 2026 confirmă existența unor măsuri de supraveghere și testare.

Dar interesul public justifică explicații suplimentare despre adaptarea lor la noua generație de amenințări AI.

În ce măsură testele de reziliență includ scenarii cu agenți autonomi compromiși?

Cum sunt evaluate dependențele instituțiilor bancare de furnizorii tehnologici comuni?

Ce mecanisme de continuitate există pentru serviciile de plată esențiale?

Cum se coordonează autoritățile naționale cu supraveghetorii europeni în cazul unor incidente transfrontaliere?

Aceste întrebări pot primi răspunsuri instituționale generale, fără divulgarea informațiilor sensibile despre infrastructura de securitate.

Nu reprezintă acuzații împotriva BNR și nici dovada unor deficiențe.

Sunt întrebări legitime despre pregătirea unui sistem financiar de care depind milioane de cetățeni.

„LEBĂDA NEAGRĂ” NU ESTE O PROFEȚIE. ADEVĂRATUL TEST ESTE CÂT DE REPEDE ÎȘI REVIN BĂNCILE

Expresia „lebădă neagră” evocă un eveniment rar, cu efecte majore, dificil de anticipat.

Dar amenințările cibernetice asociate inteligenței artificiale sunt deja cunoscute și analizate de autorități.

Tocmai de aceea pot fi pregătite măsuri de prevenție și recuperare.

La 13 octombrie 2026, documentele consultate nu demonstrează existența unei crize financiare iminente.

Nu confirmă nici existența unui plan secret personal al guvernatorului Mugur Isărescu.

Confirmă însă ceva mai concret: autoritățile europene avertizează asupra creșterii pericolelor, BCE a efectuat teste ample de reziliență, iar BNR a comunicat public că realizează asemenea exerciții și că a participat la fundamentarea avertismentului european.

Așadar, România nu așteaptă descoperirea riscului.

Îl monitorizează deja.

Problema care rămâne deschisă este dacă măsurile actuale vor fi suficiente în fața unor atacuri informatice tot mai rapide și sofisticate.

Pentru că stabilitatea bancară nu înseamnă numai capital, lichiditate și depozite garantate.

Înseamnă și capacitatea instituțiilor de a menține funcționale serviciile financiare atunci când tehnologia este supusă unor șocuri severe.

ÎNTREBAREA NU MAI ESTE DACĂ BNR ȘTIE CĂ INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ POATE DEVENI UN RISC. DOCUMENTELE ARATĂ CĂ ȘTIE. ÎNTREBAREA ESTE DACĂ SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC VA PUTEA REZISTA UNUI INCIDENT MAJOR FĂRĂ CA OAMENII ȘI FIRMELE SĂ SUPORTE CONSECINȚE GRAVE.

Acesta este testul real al pregătirii.

Nu existența unui plan secret.

Ci eficiența măsurilor care trebuie să funcționeze atunci când sistemele sunt puse la încercare.

(Surse: 1. Reuters – „Banking watchdogs ramp up AI scrutiny as stability fears mount, sources say”, 13 octombrie 2026, https://www.reuters.com/legal/litigation/banking-watchdogs-ramp-up-ai-scrutiny-stability-fears-mount-sources-say-2026-10-13/; 2. Banca Centrală Europeană – Frank Elderson, „Strengthening operational resilience for the age of AI”, 3 iunie 2026, https://www.ecb.europa.eu/press/key/date/2026/html/ecb.sp260603~5b8e67f237.en.html; 3. Comitetul european pentru risc sistemic – Avertismentul ESRB/2026/3 din 25 iunie 2026, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32026Y03795; 4. ESRB – „Frontier AI models could strain cyber resilience in the financial system”, 7 iulie 2026, https://www.esrb.europa.eu/news/pr/date/2026/html/esrb.pr260707~4e1b68241a.es.html; 5. AGERPRES – „BNR monitorizează permanent sectorul bancar din perspectiva riscului cibernetic și a rezilienței cibernetice”, 24 iulie 2026, https://agerpres.ro/economic/2026/07/24/bnr-monitorizeaza-permanent-sectorul-bancar-din-perspectiva-riscului-cibernetic-si-a-rezilientei-cib--1579092; 6. AGERPRES – „BNR: Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin ridicate”, 6 iulie 2026, https://agerpres.ro/economic/2026/07/06/bnr-riscurile-la-adresa-stabilitatii-financiare-se-mentin-ridicate-pe-fondul-dezechilibrelor-interne--1573600; 7. Autoritatea Bancară Europeană – Regulamentul DORA, aplicabil din 17 ianuarie 2025, https://eba.europa.eu/activities/direct-supervision-and-oversight/digital-operational-resilience-act/preparation-dora-application; 8. Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare – „Cât garantăm”, https://fgdb.ro/cat-garantam/; 9. Fondul Monetar Internațional – prezentarea Raportului asupra stabilității financiare globale, 13 octombrie 2026, https://mediacenter.imf.org/press-briefings/imf---global-financial-stability-report-annual-meetings--2026/s/f55368c1-983b-45b7-ba7c-1978f67c168c;)