FRIGIDERUL TĂU, CALCULATORUL ALTUIA. CUM AR PUTEA INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ SĂ FOLOSEASCĂ PE ASCUNS ELECTRICITATEA ȘI APARATELE CONSUMATORILOR

Gabriel-Eudor POPOVICI

Televizoare inteligente, routere, camere de supraveghere și chiar electrocasnice conectate la internet ar putea deveni, fără acordul proprietarilor, părți ale unor rețele informatice care execută operațiuni de inteligență artificială. Un studiu publicat la 12 octombrie 2026 de compania americană Anthropic arată că anumite modele AI pot funcționa pe echipamente obișnuite și că replicarea autonomă între dispozitive devine o posibilitate tehnică tot mai credibilă. Cercetătorii nu au demonstrat existența unei asemenea epidemii informatice în lumea reală, dar au reprodus experimental componente importante ale mecanismului. Dincolo de securitatea digitală, se conturează o întrebare economică și juridică: cine plătește energia, conexiunea și utilizarea aparatelor atunci când puterea lor de calcul este exploatată fără consimțământ?

CÂND UN APARAT CUMPĂRAT PENTRU CASĂ DEVINE O RESURSĂ PENTRU ALTCINEVA

Într-o locuință obișnuită, numărul echipamentelor conectate la internet a crescut considerabil. Televizoarele inteligente, camerele de supraveghere, routerele, sistemele de încălzire, aspiratoarele robotizate și unele aparate electrocasnice conțin procesoare și programe informatice.

Aceste componente sunt concepute pentru funcțiile proprii ale dispozitivelor, dar pot executa și alte instrucțiuni software, în limitele capacității tehnice.

Dacă un aparat vulnerabil este compromis, o persoană neautorizată poate încerca să îi utilizeze resursele pentru activități străine de interesul proprietarului.

Fenomenul nu este nou. De ani întregi, atacatorii folosesc rețele de dispozitive compromise, denumite botneturi, pentru atacuri informatice, distribuirea traficului malițios sau alte operațiuni neautorizate.

Noutatea cercetată de Anthropic este posibilitatea ca un model de inteligență artificială să coordoneze mai autonom asemenea activități, să se adapteze la configurații informatice diferite și, eventual, să participe la propria răspândire.

Într-un asemenea scenariu, proprietarul ar continua să plătească energia electrică și conexiunea la internet, fără să știe că echipamentul său execută operațiuni pentru altcineva.

Dar acesta este riscul analizat, nu un fapt demonstrat pentru aparatele din gospodăriile românilor.

CE A DEMONSTRAT ANTHROPIC: 15 DISPOZITIVE ANDROID TV ȘI O REȚEA SEPARATĂ DE TESTARE

La 12 octombrie 2026, cercetătorii William Zhou și Daniel Freeman, din echipa Frontier Red Team a companiei Anthropic, au publicat studiul „AI models may be capable of self-replicating without access to a datacenter”.

Cercetarea a urmărit dacă modelele de inteligență artificială pot ajunge să se execute și să se reproducă pe dispozitive comerciale fără a depinde permanent de centre de date specializate.

Rezultatele provin din experimente distincte, care nu trebuie confundate.

Într-o primă demonstrație, cercetătorii au distribuit modelul Gemma4-26B-A4B pe 15 dispozitive Android TV de capacitate redusă, cumpărate și conectate special pentru experiment.

Modelul a funcționat cu o viteză de aproximativ 0,39 tokenuri pe secundă.

Rezultatul arată că mai multe dispozitive modeste pot contribui împreună la executarea unui model AI care ar fi dificil de rulat integral pe fiecare aparat.

Dar viteza obținută este foarte redusă în comparație cu sistemele specializate.

Într-un alt experiment, cercetătorii au testat capacitatea unor modele de a configura executarea AI pe echipamente diferite. Modelul Qwen3.5-9B a reușit să pregătească infrastructura necesară pe opt dintre cele nouă tipuri de hardware evaluate.

Separat, Anthropic a realizat o simulare a replicării într-o rețea izolată, folosind dispozitive Android emulate.

În această evaluare simplificată, modelul mai mare GLM-5.2 a reușit să parcurgă întregul traseu experimental, ajungând la toate cele opt dispozitive-țintă în patru dintre cele cinci încercări.

Dar modelul care coordona procesul funcționa pe o infrastructură separată, iar accesul la dispozitivele-țintă fusese simplificat deliberat.

Prin urmare, experimentul nu demonstrează existența unui program AI mic, capabil să infecteze independent aparatele consumatorilor și să se reproducă necontrolat pe internet.

Demonstrează însă că anumite componente tehnice ale unui asemenea scenariu sunt deja realizabile.

UN RISC CARE POATE CREȘTE, DAR NU O EPIDEMIE DEJA PRODUSĂ

Cercetătorii Anthropic apreciau, la 12 octombrie 2026, că îmbunătățirea modelelor de dimensiuni reduse ar putea permite apariția unor sisteme autonome de replicare într-un interval relativ scurt.

Estimarea includea posibilitatea ca, până la sfârșitul anului 2026, unele modele mici să atingă nivelul de competență necesar executării mai multor etape ale procesului.

Aceasta este o proiecție bazată pe ritmul anterior al progresului tehnologic, nu un termen cert pentru apariția unei amenințări.

La data publicării cercetării, exista încă un obstacol important: modelele suficient de mici pentru a funcționa eficient pe dispozitive modeste nu demonstrau și capacitatea de a realiza autonom întregul proces de replicare în condiții reale.

Totodată, cercetătorii au arătat că propagarea unor asemenea sisteme ar putea fi relativ lentă, deoarece executarea modelelor pe echipamente cu resurse limitate presupune timp considerabil.

Această limitare nu elimină riscul. O rețea distribuită ar putea rămâne activă fără un centru unic de comandă ușor de dezactivat.

Dar împiedică transformarea unui experiment de laborator într-o afirmație despre o invazie informatică deja produsă.

CINE PLĂTEȘTE ELECTRICITATEA UNEI REȚELE CLANDESTINE?

În economia digitală legală, puterea de calcul reprezintă o resursă pentru care cineva suportă cheltuieli.

Un operator de servicii informatice plătește echipamente, energie electrică, comunicații, răcire, întreținere și personal specializat.

În cazul unei rețele de dispozitive compromise, o parte dintre aceste resurse ar putea proveni de la persoane care nu au autorizat utilizarea lor.

Costurile suplimentare pot include consumul de energie, traficul de date, diminuarea performanțelor aparatului și eventualele cheltuieli necesare remedierii incidentului.

Nu fiecare dispozitiv compromis produce însă automat un cost electric important sau o uzură accelerată demonstrabilă.

Valoarea efectivă depinde de consumul suplimentar de putere, durata activității și tariful energiei.

De exemplu, un consum suplimentar constant de 10 wați, timp de 24 de ore pe zi, pentru 30 de zile, înseamnă 7,2 kilowați-oră.

La un tarif ipotetic de 1 leu/kWh, diferența ar fi de 7,20 lei pentru perioada respectivă.

Acesta este numai un exemplu de calcul, nu o măsurătoare realizată de Anthropic și nici dovada că un dispozitiv infectat consumă efectiv cu 10 wați mai mult.

La nivelul unei singure gospodării, un asemenea cost poate părea modest. La scara unei rețele foarte mari, folosirea cumulată a echipamentelor altora poate reprezenta o resursă economică semnificativă.

Dar fără date reale despre numărul dispozitivelor, puterea consumată și timpul de utilizare nu se poate estima un prejudiciu total.

Problema de principiu rămâne: folosirea clandestină a resurselor informatice poate transfera costuri asupra proprietarilor care nu și-au dat acordul.

DE CE INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ AR PUTEA SCHIMBA NATURA ATACURILOR INFORMATICE

Programele malițioase tradiționale sunt deja capabile să identifice vulnerabilități, să execute instrucțiuni automate și să infecteze alte echipamente.

Inteligența artificială nu inventează aceste mecanisme.

Ea ar putea însă crește capacitatea unor programe de a se adapta la situații pe care dezvoltatorul atacului nu le-a prevăzut în detaliu.

Un agent AI poate încerca să identifice configurația unui dispozitiv, să aleagă componente software compatibile și să corecteze unele erori apărute în timpul executării.

Anthropic a observat și că păstrarea unor note despre încercările anterioare poate îmbunătăți performanța agenților.

Într-un experiment cu Qwen3.5-9B, rata de reușită a configurării a crescut de la 45% în prima generație de testare la valori situate între 61% și 84% în generațiile ulterioare, prin reutilizarea informațiilor despre încercările precedente.

Acesta nu este un fenomen de evoluție biologică și nu reprezintă dovada conștiinței artificiale.

Este o formă de adaptare operațională, bazată pe informațiile acumulate în timpul executării sarcinilor.

Riscul apare dacă asemenea capacități sunt integrate în sisteme care urmăresc compromiterea și exploatarea neautorizată a dispozitivelor.

CINE RĂSPUNDE JURIDIC DACĂ UN APARAT ESTE EXPLOATAT FĂRĂ ACORDUL PROPRIETARULUI?

Autonomia unui program informatic nu înlătură automat răspunderea persoanelor implicate în dezvoltarea, distribuirea și utilizarea sa.

În România, articolul 360 din Codul penal incriminează accesul fără drept la un sistem informatic, iar alte dispoziții sancționează conduite precum interceptarea ilegală și afectarea integrității datelor.

Încadrarea juridică a unui incident depinde însă de faptele concrete și de condițiile prevăzute de lege.

Dacă un dispozitiv este compromis și utilizat fără autorizare, pot apărea atât probleme de răspundere penală, cât și eventuale pretenții civile pentru repararea prejudiciilor.

Acestea din urmă presupun stabilirea temeiului juridic aplicabil, identificarea persoanei responsabile și dovedirea prejudiciului și a legăturii de cauzalitate, potrivit regulilor incidente.

În paralel, producătorii echipamentelor conectate au obligații privind securitatea produselor, în condițiile reglementărilor europene aplicabile.

Regulamentul european privind reziliența cibernetică, cunoscut drept Cyber Resilience Act, introduce un cadru de cerințe pentru produsele cu elemente digitale, cu termene de aplicare etapizate.

Prin urmare, protecția consumatorului nu poate depinde exclusiv de capacitatea fiecărei persoane de a identifica vulnerabilitățile software ale aparatelor cumpărate.

Responsabilitatea trebuie analizată de-a lungul întregului lanț: producător, distribuitor, furnizor de servicii, administrator de rețea și persoană care inițiază utilizarea neautorizată.

ANTHROPIC AVERTIZEAZĂ ASUPRA UNUI RISC DINTR-O INDUSTRIE ÎN CARE ESTE EA ÎNSĂȘI UN ACTOR ECONOMIC IMPORTANT

Studiul publicat de Anthropic merită analizat atât pentru contribuția sa tehnică, cât și în contextul pieței inteligenței artificiale.

Compania dezvoltă și comercializează modele AI proprietare și participă activ la dezbaterile privind securitatea și reglementarea acestora.

În același timp, cercetarea privind replicarea autonomă examinează, între altele, riscurile utilizării unor modele ale căror parametri pot fi descărcați și executați independent.

Această situație poate avea implicații concurențiale.

Modelele deschise și cele proprietare au mecanisme diferite de distribuție, control și exploatare comercială. Reglementările pot afecta diferit dezvoltatorii mici și companiile mari, în funcție de obligațiile impuse.

Dar faptul că Anthropic are interese comerciale nu invalidează automat cercetarea.

La fel, nu există în studiul analizat dovezi că avertismentul ar fi fost publicat cu scopul demonstrat de a elimina concurenții.

O evaluare corectă trebuie să se concentreze asupra metodologiei, limitelor experimentale și posibilității verificării rezultatelor.

Riscurile autonomiei informatice nu aparțin exclusiv modelelor deschise. Și serviciile proprietare pot fi utilizate abuziv ori compromise prin mecanisme diferite.

De aceea, securitatea trebuie tratată ca o responsabilitate a întregii industrii.

CE POT FACE LOCUITORII DIN BACĂU ȘI HEMEIUȘ PENTRU A-ȘI PROTEJA APARATELE

Pentru consumatorii din municipiul Bacău, Hemeiuș, Fântânele și Lilieci, amenințarea descrisă de cercetători nu justifică renunțarea la toate dispozitivele inteligente.

Justifică însă adoptarea unor măsuri de securitate digitală.

Actualizările software oferite de producători trebuie instalate, deoarece pot corecta vulnerabilități cunoscute.

Parolele implicite trebuie schimbate, iar funcțiile de administrare accesibile direct din internet ar trebui dezactivate atunci când nu sunt necesare.

La achiziționarea unui echipament conectat, perioada în care producătorul oferă actualizări de securitate poate fi la fel de importantă precum prețul sau performanțele aparatului.

Separarea dispozitivelor inteligente de calculatoarele care stochează documente personale ori profesionale poate limita consecințele unei compromiteri, atunci când rețeaua permite o asemenea configurare.

Un consum neobișnuit de energie, supraîncălzirea aparatului sau traficul de date inexplicabil pot constitui motive pentru verificări suplimentare.

Niciunul dintre aceste simptome nu demonstrează însă, singur, existența unui program malițios.

Pentru instituții publice, școli, unități medicale și întreprinderi, protecția este și mai importantă, deoarece compromiterea unui singur echipament poate facilita afectarea unor sisteme informatice mai extinse.

CÂND PROPRIETATEA ASUPRA APARATULUI NU MAI GARANTEAZĂ CONTROLUL ASUPRA RESURSELOR SALE

Cercetarea Anthropic din 12 octombrie 2026 nu a demonstrat existența unei rețele globale de inteligență artificială care se reproduce autonom prin electrocasnicele oamenilor.

A demonstrat însă că modele AI pot fi executate distribuit pe dispozitive de consum și că unele etape ale replicării autonome pot fi realizate experimental.

Această diferență trebuie păstrată și în interpretările viitoare ale studiului, indiferent de ritmul în care vor evolua tehnologiile.

Riscul fundamental depășește însă un anumit model AI sau o generație de echipamente.

Economia digitală este construită din milioane de dispozitive cumpărate și alimentate de persoane fizice, firme și instituții.

Dacă aceste dispozitive sunt compromise, puterea lor de calcul poate deveni o resursă exploatată de altcineva, fără un contract și fără consimțământ.

În acest scenariu, problema nu mai este numai protecția parolelor și a datelor personale.

Este și protecția dreptului proprietarului de a decide cine îi utilizează bunurile și cine suportă costurile funcționării lor.

FRIGIDERUL NU DEVINE INTELIGENT ÎMPOTRIVA PROPRIETARULUI PRIN SIMPLUL FAPT CĂ ESTE CONECTAT LA INTERNET. DAR UN APARAT NESIGUR POATE FI EXPLOATAT DE ALTCINEVA, IAR INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ AR PUTEA FACE ASEMENEA ABUZURI MAI AUTONOME ȘI MAI GREU DE CONTROLAT.

Adevărata întrebare pentru consumatori, producători și autorități nu este dacă fiecare electrocasnic ascunde deja un program AI clandestin.

Este dacă infrastructura digitală pe care o cumpărăm și o alimentăm zilnic va putea fi protejată înainte ca utilizarea neautorizată a resurselor sale să devină un fenomen mult mai greu de limitat.

Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE

(Surse: 1. Anthropic – William Zhou și Daniel Freeman, „AI models may be capable of self-replicating without access to a datacenter”, 12 octombrie 2026, https://www.anthropic.com/research/self-replicating-ai; 2. Reuters – „AI models may soon self-replicate without access to data centers, Anthropic warns”, 13 octombrie 2026, https://www.reuters.com/business/ai-models-may-soon-self-replicate-without-access-data-centers-anthropic-warns-2026-10-13/; 3. Ars Technica – „Anthropic warns small AI models could self-replicate through IoT devices”, 14 octombrie 2026, https://arstechnica.com/security/2026/10/anthropic-warns-small-ai-models-could-self-replicate-through-iot-devices/; 4. Codul penal al României, art. 360–364, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/109855; 5. Uniunea Europeană – Regulamentul (UE) 2024/2847 privind cerințele de securitate cibernetică pentru produsele cu elemente digitale, https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2024/2847/oj;)