(A7) POATE ÎMBOGĂȚI HEMEIUȘUL ȘI, ÎN ACELAȘI TIMP, ÎL POATE FACE MAI GREU DE LOCUIT! PARADOXUL AUTOSTRĂZII CARE SCHIMBĂ DESTINUL UNEI COMUNE

LUMINILE ȘI UMBRELE „CASTELULUI ROȘU”: INVESTIȚII, LOCURI DE MUNCĂ ȘI PROPRIETĂȚI MAI VALOROASE, DAR ȘI RISCUL AGLOMERAȚIEI, AL SCUMPIRII LOCUINȚELOR ȘI AL PIERDERII IDENTITĂȚII LOCALE

Fulga-Florina POPA-ROMAN

La Lilieci, pe DN15, viitorul comunei Hemeiuș se întâlnește cu prezentul. Pe aici circulă oamenii care merg la serviciu, părinții care își duc copiii la școală, transportatorii și locuitorii care se deplasează spre Bacău. Dincolo de această arteră, Autostrada Moldovei A7 redesenează treptat geografia transporturilor din regiune.

Nu departe, „Castelul Roșu”, Parcul Dendrologic și Lacul Lilieci amintesc că Hemeiușul nu este doar o periferie rezidențială a Bacăului. Este o comunitate cu istorie, patrimoniu și un peisaj propriu.

Între aceste două realități — infrastructura modernă și identitatea locală — se va decide o parte importantă a viitorului comunei.

Autostrada poate aduce investiții, locuri de muncă și proprietăți mai valoroase. Dar dezvoltarea poate produce și efecte contradictorii: aglomerație, locuințe mai scumpe, presiune asupra utilităților și diminuarea spațiilor naturale.

Hemeiușul poate deveni mai bogat fără să devină automat mai prosper pentru fiecare locuitor. Acesta este paradoxul A7.

## AUTOSTRADA SE APROPIE. DAR HEMEIUȘUL CREȘTEA DEJA

La 31 august 2026 au fost deschiși circulației 47,10 kilometri noi ai A7, între Adjud și Bacău Sud. Deschiderea a fost etapizată: inițial, circulația a ajuns până la conexiunea Variantei Ocolitoare Bacău cu DN2F, iar extinderea spre Bacău Nord a fost anunțată pentru o etapă ulterioară.

Pentru Hemeiuș, importanța acestei infrastructuri este legată de accesul spre rețeaua rutieră de mare viteză prin conexiunile existente din zona Bacăului. Nodul Bacău Nord nu se află administrativ în Hemeiuș, dar efectele economice ale unei infrastructuri nu se opresc la hotarele localităților.

Un transportator urmărește timpul de deplasare. Un investitor analizează accesul la piețe. Un salariat este interesat de numărul angajatorilor la care poate ajunge.

Totuși, Hemeiușul nu a așteptat autostrada pentru a se transforma.

Potrivit datelor recensămintelor din 2011 și 2021, citate în Proiectul de dezvoltare instituțională al Școlii Gimnaziale „Grigore Tăbăcaru”, populația comunei a crescut de la 4.755 la 6.523 de locuitori.

Diferența este de 1.768 de persoane, reprezentând aproximativ 37,2%.

Documentul școlii indică, pentru anul 2022, 3.404 locuitori în Lilieci și 627 în Fântânele.

Hemeiușul era deja o comună periurbană în expansiune, atrasă în dinamica rezidențială a municipiului Bacău.

A7 nu a creat acest fenomen. Îl poate însă accelera.

Iar o comună care a crescut demografic cu peste o treime într-un deceniu nu își mai poate planifica infrastructura după dimensiunile trecutului.

## MAI MULTE INVESTIȚII ȘI LOCURI DE MUNCĂ. DAR BENEFICIILE NU SUNT AUTOMATE

Hemeiușul are un avantaj economic important: existența Parcului Industrial HIT, apropierea municipiului Bacău și accesul la infrastructura rutieră regională.

Autostrada poate întări această poziție.

Pentru anumite întreprinderi, transportul mai rapid poate reduce costurile logistice și poate extinde piața accesibilă. Pentru salariați, dezvoltarea economică regională poate însemna mai multe opțiuni profesionale.

Această libertate de alegere contează. O persoană care poate ajunge la mai mulți angajatori nu depinde în aceeași măsură de o singură întreprindere sau de o singură piață locală a muncii.

Dar trebuie făcută distincția dintre oportunitate și rezultat.

O autostradă nu produce singură investiții. Firmele au nevoie de utilități, terenuri adecvate, personal calificat și administrație predictibilă.

Nu există în documentarea utilizată date care să demonstreze câte întreprinderi noi au fost atrase în Hemeiuș exclusiv datorită A7. Nici creșterea salariilor locale nu poate fi atribuită deocamdată acestei infrastructuri.

Cel mai imediat avantaj poate fi timpul.

Însă timpul trebuie măsurat între locuință și destinația finală, nu doar între două noduri de autostradă.

Dacă minutele câștigate pe A7 sunt pierdute în trafic la intrarea în Lilieci, beneficiul pentru locuitor devine incomplet.

O autostradă este cu adevărat utilă unei comunități atunci când îmbunătățește deplasarea completă, nu numai segmentul cel mai rapid al călătoriei.

## PARADOXUL IMOBILIAR: PROPRIETARI MAI BOGAȚI, LOCUINȚE MAI GREU DE CUMPĂRAT

Accesibilitatea rutieră poate influența atractivitatea proprietăților.

Pentru proprietarul unui teren, o eventuală creștere a valorii acestuia reprezintă un câștig patrimonial.

Pentru un tânăr care dorește să își construiască prima casă, aceeași evoluție poate deveni un obstacol.

Același metru pătrat nu poate fi simultan scump pentru vânzător și ieftin pentru cumpărător.

Este una dintre contradicțiile dezvoltării periurbane: averea imobiliară a unor locuitori poate crește în același timp în care accesibilitatea locuirii scade pentru alții.

Există și riscul intensificării speculației funciare. Terenurile pot fi cumpărate în anticiparea extinderii zonelor construibile sau a unei creșteri viitoare a cererii.

Tranzacțiile imobiliare sunt activități economice legitime. Problema apare atunci când extinderea construcțiilor depășește capacitatea infrastructurii publice.

Un cartier nou înseamnă gospodării suplimentare, consum de apă, ape uzate, vehicule, copii care au nevoie de școli și locuitori care folosesc serviciile comunei.

Câștigul din vânzarea terenurilor este privat. O parte importantă a costurilor infrastructurii necesare poate ajunge în sarcina comunității.

CINE CÂȘTIGĂ DIN SCUMPIREA TERENURILOR ȘI CINE PLĂTEȘTE INFRASTRUCTURA NECESARĂ NOILOR CONSTRUCȚII?

Aceasta este întrebarea pe care administrația trebuie să o pună înainte de fiecare decizie urbanistică majoră.

Nu poate fi confirmată, pe baza datelor analizate, o creștere procentuală a prețurilor imobiliare din Hemeiuș cauzată de A7.

Pentru o asemenea concluzie sunt necesare tranzacții efective, analizate în timp, nu doar prețurile solicitate în anunțuri.

## LILIECIUL: POARTĂ ECONOMICĂ SAU VIITOR PUNCT DE BLOCAJ?

Autostrăzile pot prelua o parte din traficul de tranzit, dar pot concentra noi deplasări în apropierea nodurilor de acces.

Pentru Lilieci, această diferență este decisivă.

DN15 este simultan drum regional și arteră a vieții cotidiene. Pe el circulă navetiști, transportatori, familii și persoane care merg la cumpărături sau la serviciu.

Dacă activitatea economică și dezvoltarea rezidențială cresc, numărul deplasărilor locale poate crește la rândul său.

Fără planificare, o zonă cu accesibilitate bună se poate transforma într-un coridor comercial dezordonat, cu intrări auto succesive, intersecții aglomerate și spații insuficiente pentru pietoni.

Aceasta este însă o posibilitate, nu un efect deja demonstrat.

Nu există în sursele utilizate măsurători comparative ale traficului pe DN15 care să permită atribuirea unei eventuale aglomerări autostrăzii A7.

Tocmai de aceea sunt necesare monitorizarea fluxurilor rutiere și evaluarea capacității intersecțiilor.

Dar dezvoltarea nu trebuie gândită exclusiv pentru automobil.

Copiii, vârstnicii și persoanele fără mașină au nevoie de trotuare, treceri sigure, transport public și trasee pentru biciclete.

O conexiune coerentă pentru mobilitatea nemotorizată între Bacău, Gherăiești, Lilieci și Hemeiuș ar putea deveni o componentă importantă a dezvoltării locale.

Poți ajunge mai repede la București și totuși să nu poți merge în siguranță pe jos până la magazin.

O AUTOSTRADĂ MODERNĂ NU COMPENSEAZĂ LIPSA INFRASTRUCTURII ELEMENTARE DIN INTERIORUL COMUNEI.

Aceeași problemă privește școlile și utilitățile.

Proiectul de dezvoltare instituțională al Școlii Gimnaziale „Grigore Tăbăcaru” consemnează creșterea efectivelor din clasele pregătitoare–a VIII-a de la 319 elevi, în anul școlar 2023–2024, la 355 în 2025–2026.

Diferența de 36 de elevi reprezintă aproximativ 11,3%.

Creșterea este concentrată în special la ciclul primar, ceea ce impune anticiparea nevoilor viitoare ale ciclului gimnazial.

Noile locuințe aduc copii, consumatori de apă, vehicule și cerere suplimentară pentru servicii publice.

Dacă rețelele de utilități, școlile și drumurile nu cresc proporțional, comuna nu se dezvoltă complet.

Doar se densifică.

## CASTELUL ROȘU ȘI LACUL LILIECI: CE NU POATE FI RECUPERAT PRINTR-O INVESTIȚIE IMOBILIARĂ

Hemeiușul nu este un simplu rezervor de terenuri pentru extinderea Bacăului.

Parcul Dendrologic, asociat istoric cu „Castelul Roșu”, ocupă, potrivit Primăriei Hemeiuș, aproximativ 49 de hectare.

Administrația locală prezintă parcul drept un spațiu cu o diversitate botanică remarcabilă, legat de istoria familiilor Pașcanu și Cantacuzino și de reședința cunoscută sub numele de „Castelul Roșu”.

Lacul Lilieci beneficiază de regim de protecție avifaunistică, fiind inclus în Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004.

Aceste locuri nu sunt simple rezerve funciare.

Sunt elemente de patrimoniu, biodiversitate, peisaj și memorie colectivă.

A7 poate spori accesibilitatea lor pentru vizitatori și poate favoriza inițiative turistice sau educaționale. Dar orice dezvoltare trebuie să respecte regimul juridic aplicabil și să evalueze impactul asupra mediului.

Zgomotul, iluminatul artificial, extinderea construcțiilor și fragmentarea habitatelor sunt presiuni posibile, nu efecte care pot fi atribuite automat autostrăzii.

Problema este însă mai profundă decât protecția juridică.

Oamenii aleg adesea să locuiască în afara orașului pentru liniște, verdeață și spațiu.

Dar acumularea de construcții, vehicule și activități comerciale poate diminua tocmai aceste avantaje.

Este paradoxul suburbanizării: omul pleacă din oraș pentru a găsi o altă viață și descoperă, peste ani, că orașul a venit după el.

Hemeiuș, Lilieci și Fântânele nu trebuie administrate ca teritorii identice.

Lilieciul are o expunere deosebită la fluxurile rutiere și la presiunea periurbană. Hemeiușul concentrează funcții administrative și comunitare. Fântânele are propria identitate istorică și teritorială.

Fiecare sat are nevoie de politici adaptate.

Există și un risc social: apariția unor cartiere rezidențiale în care locuitorii folosesc comuna doar pentru a dormi, fără să participe la viața comunitară.

Familiile nou-venite pot aduce profesii, inițiativă și resurse. Dar integrarea socială are nevoie de școli, spații publice, evenimente și participare civică.

Altfel, Hemeiușul poate deveni o comună cu proprietăți tot mai valoroase, dar cu legături comunitare tot mai slabe.

O COMUNĂ POATE DEVENI BOGATĂ ÎN PROPRIETĂȚI ȘI SĂRACĂ ÎN COMUNITATE.

## CINE CÂȘTIGĂ, CINE PLĂTEȘTE ȘI CUM VOM MĂSURA PROSPERITATEA?

Efectele dezvoltării nu vor fi distribuite uniform.

Proprietarul unui teren poate beneficia de creșterea valorii acestuia. Tânărul fără proprietate poate întâmpina prețuri mai mari.

Transportatorul poate economisi timp. Locuitorul de lângă o arteră intens circulată poate suporta mai mult zgomot.

Salariatul poate avea acces la mai multe oportunități profesionale. Pensionarul fără automobil poate resimți mult mai puțin beneficiile directe ale autostrăzii.

De aceea, succesul A7 pentru Hemeiuș nu trebuie măsurat numai prin investiții, tranzacții imobiliare sau autorizații de construire.

Peste cinci ani, ar trebui să știm câte locuri de muncă au apărut, cum au evoluat salariile și durata navetei, dacă traficul pe DN15 s-a îmbunătățit și dacă tinerii își mai permit să cumpere o locuință.

Ar trebui să știm dacă școlile au suficient spațiu, dacă rețelele de apă și canalizare au ținut pasul cu noile cartiere și dacă pietonii circulă în siguranță.

Ar trebui să știm dacă Lacul Lilieci, Parcul Dendrologic și patrimoniul „Castelului Roșu” sunt mai bine protejate.

Aceste rezultate pot fi evaluate prin date statistice, măsurători de trafic, tranzacții imobiliare efective, autorizații de construire, investiții în utilități și indicatori de mediu.

Administrația locală trebuie să coreleze urbanismul cu infrastructura, să anticipeze presiunile și să asigure transparența deciziilor.

Investitorii trebuie să respecte regulile. Locuitorii trebuie să poată participa la stabilirea priorităților.

Autostrada poate crea oportunități economice. Nu poate decide singură cum vor fi distribuite beneficiile.

Poate apropia Hemeiușul de restul țării. Nu poate construi singură o școală, amenaja un trotuar sau proteja un monument istoric.

Poate crește atractivitatea terenurilor. Nu poate garanta că tinerii vor mai avea posibilitatea să cumpere unul.

În umbra „Castelului Roșu”, întrebarea decisivă nu este dacă A7 va schimba Hemeiușul.

Transformarea accesibilității a început deja.

Întrebarea este alta:

VA DEVENI HEMEIUȘUL DOAR MAI SCUMP CA TEREN SAU VA DEVENI, CU ADEVĂRAT, UN LOC MAI BUN PENTRU OAMENII CARE TRĂIESC AICI?

A7 ESTE ACCELERATORUL. VOLANUL RĂMÂNE AICI. LA HEMEIUȘ.

*(Surse: 1. AGERPRES, „Pistol (CNAIR): Luni, 31 august, deschidem circulația pe autostradă între Adjud și Bacău Sud”, 27.08.2026, https://agerpres.ro/economic/2026/08/27/pistol-cnair-luni-31-august-deschidem-circulatia-pe-autostrada-intre-adjud-si-bacau-sud--1588454; 2. DeBacău, „A7 a ajuns până la jumătatea Centurii Bacăului. Circulația se oprește, deocamdată, la nodul cu DN2F”, 01.09.2026, https://debacau.ro/2026/09/a7-a-ajuns-pana-la-jumatatea-centurii-bacaului-circulatia-se-opreste-deocamdata-la-nodul-cu-dn2f/; 3. Școala Gimnazială „Grigore Tăbăcaru” Hemeiuș, Proiect de dezvoltare instituțională 2023–2027, aprobat la 03.09.2025, https://scoalagrigoretabacaruhemeius.ro/706-2/; 4. Primăria Hemeiuș, „Parcul dendrologic”, https://primariahemeius.ro/comuna/parcul-dendrologic/; 5. Guvernul României, Hotărârea nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/58628; 6. Primăria Hemeiuș, Strategia de dezvoltare locală 2021–2027, document de referință pentru planificarea comunei, https://primariahemeius.ro/pp-content/atasamente/2025/09/HCL-70-Anexa.pdf.)*