HEMEIUȘ: O ȘCOALĂ CU REZULTATE BUNE LA EXAMENE, DAR CU MII DE ABSENȚE RAPORTATE CHIAR DE ȘCOALĂ. CE AR PUTEA DEZVĂLUI SIMULAREA COMUNĂ DIN ȘASE JUDEȚE ALE MOLDOVEI?

Valentin-Alexandru MAZĂRE

În perioada 7–9 decembrie 2026, inspectoratele școlare din Bacău și alte cinci județe ale Moldovei intenționează să organizeze o simulare regională a examenelor naționale, cu subiecte comune și evaluarea lucrărilor de către profesori din județele participante. În Hemeiuș, un document publicat chiar de Școala Gimnazială „Grigore Tăbăcaru” arată de ce o asemenea evaluare merită privită dincolo de clasamentul notelor. Instituția raportează rezultate bune la Evaluarea Națională 2025, dar și 13.248 de absențe în anul școlar 2025–2026, dintre care 3.961 nemotivate. Între performanțele de la examen, frecvența școlară și creșterea numărului de elevi se conturează o realitate educațională mai complexă decât sugerează o simplă medie.

O școală poate avea rezultate bune la examene și, în același timp, dificultăți importante în activitatea de zi cu zi.

Cele două realități nu se exclud.

Rezultatele examenelor arată ce au reușit să demonstreze candidații la un anumit moment. Frecvența școlară, evoluția performanțelor și condițiile de învățare descriu însă un proces mult mai lung.

La Hemeiuș, această diferență poate fi observată în proiectul de dezvoltare instituțională al Școlii Gimnaziale „Grigore Tăbăcaru”, document publicat pe site-ul instituției. El conține date despre Evaluarea Națională, numărul elevilor, absențele înregistrate și dificultățile identificate în activitatea școlară.

Informațiile capătă o relevanță suplimentară în perspectiva simulării regionale programate pentru luna decembrie.

Șase județe vor utiliza un mecanism comun de evaluare, dar elevii provin din școli cu realități educaționale diferite.

Întrebarea este dacă rezultatele acestei testări vor permite identificarea unor dificultăți care nu sunt vizibile în statisticile finale ale examenelor.

## Rezultate bune la Evaluarea Națională 2025

Potrivit proiectului de dezvoltare instituțională, Școala Gimnazială „Grigore Tăbăcaru” raportează pentru Evaluarea Națională 2025 un total de 32 de candidați prezenți la ambele probe.

Dintre aceștia, 30 au obținut medii de cel puțin 5, reprezentând 93,75% din totalul participanților.

Media generală consemnată este 7,24.

La limba și literatura română, media raportată a fost 7,38, iar la matematică, 7,11.

Patru candidați au obținut medii generale mai mari de 9.

Aceste rezultate indică o proporție ridicată a candidaților care au obținut medii de cel puțin 5.

Totuși, ele trebuie interpretate în limitele indicatorilor prezentați.

O medie generală nu arată, singură, evoluția fiecărui elev, dificultățile întâmpinate pe parcursul anilor de studiu sau diferențele dintre clase și structurile școlare.

În plus, chiar documentul instituției semnalează probleme care nu pot fi observate numai din rezultatele finale ale examenului.

## 32 de candidați în documentul școlii, 15 în bazele de date educaționale

Cercetarea documentară a identificat o diferență între raportarea instituțională și informațiile publicate de două platforme educaționale.

În timp ce proiectul de dezvoltare instituțională consemnează 32 de candidați și media generală 7,24, platformele BacPlus și scolile.ro afișează pentru școala din Hemeiuș 15 candidați și media 7,70.

Diferența este de 17 candidați și 0,46 puncte între mediile prezentate.

Aceasta nu constituie, prin ea însăși, dovada unei erori.

Școala Gimnazială „Grigore Tăbăcaru” funcționează ca unitate cu personalitate juridică și include Școala Gimnazială „Ion Simionescu” din Lilieci.

Un raport de activitate din anul școlar 2016–2017 arată că instituția a centralizat în trecut rezultatele Evaluării Naționale pentru cele două structuri.

Este posibil, așadar, ca cele 32 de rezultate din documentul strategic să privească întreaga unitate școlară, iar cele 15 afișate de platformele educaționale să se refere numai la una dintre structuri.

Dar această explicație nu este încă demonstrată pentru anul 2025.

Documentul decisiv pentru verificare este raportul privind organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale, înregistrat cu nr. 1579 din 24 iulie 2025, menționat în proiectul instituțional.

Până la confruntarea rezultatelor distincte pentru Hemeiuș și Lilieci, cifrele trebuie prezentate cu precizarea sursei și a perimetrului de raportare cunoscut.

Diferența dintre două statistici nu înseamnă automat că una este greșită. Poate însemna că ele măsoară lucruri diferite.

## Ceea ce școala însăși identifică drept dificultate

Dincolo de rezultatele examenului, proiectul de dezvoltare instituțională conține observații critice privind evoluția performanțelor școlare.

În diagnoza instituției sunt menționate stagnarea mediilor la disciplinele de examen în perioada analizată și existența unor decalaje de 0,7–1,1 puncte față de media județeană.

Aceste constatări aparțin conducerii școlii și sunt prezentate în documentul său strategic.

Ele nu reprezintă concluziile unei evaluări independente realizate de redacție.

Pentru verificarea exactă a decalajelor ar fi necesară confruntarea seriilor de rezultate și a metodologiei utilizate de instituție.

Totuși, observațiile arată că școala nu își limitează diagnoza la procentul candidaților cu medii de cel puțin 5.

Această abordare este importantă.

Un rezultat bun într-un anumit an nu exclude existența unor dificultăți de pregătire în alte generații sau la anumite discipline.

## 13.248 de absențe într-un singur an școlar

Una dintre cele mai importante informații din document privește frecvența elevilor.

Potrivit proiectului de dezvoltare instituțională, în anul școlar 2025–2026, elevii din clasele pregătitoare până la clasa a VIII-a au acumulat, în total, 13.248 de absențe, dintre care 3.961 au fost nemotivate.

Din totalul absențelor nemotivate, 3.228 au fost înregistrate în rândul elevilor de gimnaziu, adică al celor din clasele a V-a până la a VIII-a.

Raportate la totalul de 3.961 de absențe nemotivate, acestea reprezintă aproximativ 81,5%.

În același timp, potrivit proporțiilor prezentate de instituție, elevii de gimnaziu reprezentau aproximativ 42,8% din efectivul școlar analizat.

Cu alte cuvinte, ciclul gimnazial concentra peste patru cincimi din absențele nemotivate, deși cuprindea mai puțin de jumătate dintre elevi.

Această distribuție este mai relevantă decât simpla menționare a totalului absențelor.

Ea arată unde se concentrează problema frecvenței școlare.

Totuși, cifrele trebuie interpretate corect.

Cele 13.248 de absențe nu înseamnă 13.248 de zile în care elevii au lipsit de la școală. În evidențele școlare, absențele sunt înregistrate la nivelul orelor de curs, potrivit regulilor aplicabile.

De asemenea, totalul nu arată câți elevi au lipsit frecvent și câți au avut doar absențe ocazionale.

Un număr relativ redus de elevi cu absențe repetate poate influența semnificativ totalul.

Pentru o analiză completă ar fi necesară distribuția absențelor pe elevi, clase și perioade, cu respectarea protecției datelor personale.

Nici legătura dintre absențe și rezultatele examenelor nu poate fi stabilită automat.

Datele indică o problemă de frecvență, dar nu demonstrează că aceasta a determinat rezultatul unui anumit candidat.

Simularea poate măsura nivelul pregătirii. Nu poate explica, singură, de ce un elev a acumulat dificultăți școlare.

## Hemeiuș: mai mulți locuitori, mai mulți elevi

Documentul școlii oferă și o perspectivă asupra schimbărilor demografice ale comunei.

Potrivit datelor recensămintelor utilizate în proiect, populația comunei Hemeiuș a crescut de la 4.755 de locuitori în 2011 la 6.523 în 2021.

Diferența este de 1.768 de locuitori, reprezentând o creștere de aproximativ 37,2%.

În aceeași perioadă mai recentă analizată de instituție, numărul elevilor din clasele pregătitoare până la clasa a VIII-a a crescut de la 319 în anul școlar 2023–2024 la 355 în 2025–2026.

Sunt 36 de elevi în plus, echivalentul unei creșteri de aproximativ 11,3%.

Cele două serii statistice acoperă perioade diferite și nu trebuie interpretate ca o relație cauzală demonstrată.

Totuși, ele descriu o comună aflată în creștere demografică și o unitate școlară care raportează efective mai numeroase.

Potrivit diagnozei instituționale, creșterea este concentrată în ciclul primar. În anii următori, aceste generații vor avansa către gimnaziu.

O asemenea evoluție poate influența necesarul de săli de clasă, personal didactic și resurse educaționale.

În acest context, rezultatele examenelor reprezintă doar unul dintre indicatorii necesari pentru planificarea activității școlare.

## Șase județe pregătesc aceeași simulare

În perioada 7–9 decembrie 2026 este programată o simulare regională a Evaluării Naționale și Bacalaureatului.

La organizare participă inspectoratele școlare din Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

Potrivit informațiilor comunicate public, fiecare județ pregătește variante de subiecte.

Pentru fiecare disciplină este selectată una dintre variantele propuse, urmând ca elevii participanți din toate cele șase județe să primească subiectele comune.

Lucrările urmează să fie evaluate prin platforma Ministerului Educației, cu participarea profesorilor din alte județe partenere.

Ida Vlad, inspectorul școlar general al județului Bacău, a confirmat public acordul de organizare convenit la reuniunea inspectorilor școlari generali din 21 septembrie 2026.

La 7 octombrie, reprezentanții inspectoratelor au discutat detaliile privind elaborarea subiectelor, organizarea probelor, evaluarea și centralizarea rezultatelor.

Mecanismul urmărește organizarea testării în condiții comparabile. Folosirea acelorași subiecte poate elimina una dintre dificultățile comparațiilor dintre simulări județene separate: utilizarea unor variante cu niveluri diferite de dificultate. Dar nu elimină diferențele dintre condițiile în care elevii se pregătesc.

## Cine elaborează subiectele și cine răspunde pentru ele?

Organizarea regională ridică întrebări privind responsabilitățile instituționale.

Dacă fiecare județ propune variante, iar una este selectată pentru fiecare disciplină, trebuie cunoscute procedurile prin care subiectele sunt verificate înaintea utilizării.

Cine confirmă respectarea programei? Cine validează baremele? Cum sunt corectate eventualele erori identificate înaintea probelor?

Aceste întrebări nu reprezintă suspiciuni privind existența unor nereguli.

Ele privesc transparența unui proces educațional în care participă șase inspectorate.

Sursele publice consultate descriu mecanismul general, dar nu permit reconstituirea integrală a procedurii finale de validare.

Același lucru este valabil pentru repartizarea evaluatorilor și gestionarea eventualelor diferențe de notare.

Corectarea interjudețeană poate contribui la uniformizarea procesului, dar obiectivitatea evaluării depinde și de aplicarea consecventă a baremelor și a procedurilor.

## Județe diferite, rezultate diferite

Rezultatele inițiale ale Evaluării Naționale din vara anului 2026 oferă un context pentru înțelegerea diferențelor regionale.

Potrivit unei sinteze secundare a datelor, Suceava a înregistrat 83,3% medii de cel puțin 5, Bacăul 78,7%, iar Vasluiul 69,3%.

Diferența dintre valorile prezentate pentru Suceava și Vaslui este de 14 puncte procentuale.

Aceste procente trebuie confruntate cu datele statistice primare ale Ministerului Educației înainte de certificarea lor definitivă.

Mai important, rezultatele din vara anului 2026 aparțin altei generații decât cea care va participa la simularea din decembrie.

Ele pot descrie contextul educațional regional, dar nu pot fi folosite pentru a anticipa performanța viitorilor participanți.

Nici diferențele dintre județe nu pot fi atribuite exclusiv activității profesorilor sau capacității elevilor.

Pentru o interpretare riguroasă trebuie analizate condițiile educaționale, participarea la examen, distribuția notelor și alte caracteristici relevante.

## Simularea regională are antecedente

Informațiile publice indică existența unor forme anterioare de colaborare și simulare în anul școlar 2025–2026.

Inspectoratul Școlar Județean Vaslui păstrează o arhivă cu subiecte, bareme și proceduri utilizate la testările din acea perioadă.

Existența acestor documente confirmă organizarea unor simulări anterioare, dar nu demonstrează că toate cele șase județe au folosit exact aceleași proceduri și subiecte.

Pentru a stabili ce reprezintă continuitate și ce reprezintă noutate în organizarea din decembrie 2026, este necesară confruntarea documentelor inspectoratelor participante.

Prin urmare, simularea actuală nu trebuie prezentată nici ca o premieră absolută, nici ca o repetare identică a unui proiect anterior.

## Ce ar putea dezvălui simularea pentru Hemeiuș?

Pentru elevii din Hemeiuș care se pregătesc de Evaluarea Națională, simularea poate oferi informații despre nivelul pregătirii la disciplinele de examen.

Rezultatele ar putea arăta ce tipuri de exerciții creează dificultăți, unde apar diferențe de performanță și ce competențe necesită consolidare.

Pentru profesori, aceste informații ar putea fi utilizate în organizarea activităților de pregătire înaintea examenelor din vara anului 2027.

Pentru conducerea școlii, ele ar putea completa diagnoza instituțională deja existentă.

Dar simularea nu va răspunde automat tuturor întrebărilor. Ea nu va explica singură cauzele absențelor, nu va demonstra de ce anumite generații au rezultate diferite și nu va putea stabili, fără analize suplimentare, eficiența fiecărei măsuri educaționale.

În plus, la data redactării nu este confirmat în sursele consultate numărul elevilor din Hemeiuș care vor participa efectiv la testare.

Orice concluzie despre succesul sau eșecul acesteia ar fi prematură.

## Ce ar trebui să se întâmple după 9 decembrie?

Pentru comunitatea din Hemeiuș, rezultatele simulării ar putea deveni cu adevărat utile dacă ar fi analizate în legătură cu problemele deja identificate în documentele școlii.

Nu ar fi suficientă publicarea unei medii generale. Ar conta participarea elevilor, rezultatele pe discipline, dificultățile întâmpinate și măsurile educaționale adoptate ulterior.

Ar fi relevantă și urmărirea evoluției pregătirii până la simulările naționale din primăvara anului 2027 și până la examenele propriu-zise.

O asemenea analiză ar trebui să țină seama de faptul că rezultatele școlare pot fi influențate de numeroși factori.

Îmbunătățirea unei medii nu demonstrează, prin ea însăși, eficiența unei singure intervenții.

Dar poate constitui un semnal care merită cercetat.

## O școală nu poate fi redusă la media examenului

Documentele publicate de Școala Gimnazială „Grigore Tăbăcaru” din Hemeiuș descriu o instituție cu rezultate bune raportate la Evaluarea Națională 2025, dar și cu dificultăți identificate în propria diagnoză.

În anul școlar 2025–2026, potrivit versiunii publicate a proiectului instituțional, elevii au acumulat 13.248 de absențe, dintre care 3.961 nemotivate.

Totodată, școala raportează creșterea efectivelor și semnalează probleme privind evoluția performanțelor.

Aceste date nu justifică etichetarea instituției drept o școală cu rezultate slabe. Dar nici rezultatele bune la examen nu justifică ignorarea celorlalți indicatori.

O școală poate reuși să pregătească bine o generație pentru examen și, în același timp, să aibă nevoie de soluții pentru frecvența școlară, recuperarea dificultăților de învățare și organizarea activității viitoare.

Simularea regională din decembrie va adăuga o nouă evaluare la această imagine. Ceea ce va conta însă nu va fi numai nota obținută de elevi. Va conta dacă informațiile rezultate din testare vor fi folosite pentru a înțelege mai bine problemele existente și pentru a pregăti mai eficient generația care va susține examenele naționale în 2027.

Șase județe pot organiza aceeași simulare. Dar fiecare școală va trebui să găsească propriile răspunsuri la problemele pe care evaluarea le-ar putea scoate la iveală.

Redactia Hemeius 100% Online

(Surse: 1. Școala Gimnazială „Grigore Tăbăcaru” Hemeiuș — Proiectul de dezvoltare instituțională 2023–2027, versiunea publicată online, cu date privind rezultatele Evaluării Naționale, absențele, efectivele și diagnoza instituțională: https://scoalagrigoretabacaruhemeius.ro/706-2/. 2. Școala Gimnazială „Grigore Tăbăcaru” Hemeiuș — Raportul de activitate pentru anul școlar 2016–2017, utilizat pentru documentarea practicii istorice de centralizare a rezultatelor pentru Hemeiuș și Lilieci. Documentul este menționat în cercetarea arhivei instituționale. 3. BacPlus — Bază de date privind rezultatele Evaluării Naționale la nivelul unităților școlare: https://www.bacplus.ro/ 4. scolile.ro — Informații comparative privind rezultatele școlare: https://scolile.ro/ 5. Mesagerul de Bacău — Declarațiile inspectorului școlar general Ida Vlad privind acordul de organizare și mecanismul simulării regionale: https://mesagerulbacau.ro/premiera-in-moldova-elevii-din-bacau-si-alte-cinci-judete-sustin-simularea-examenelor-nationale-in-decembrie/ 6. Radio România Actualități — Informații privind elaborarea subiectelor și evaluarea interjudețeană: https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/simulare-regionala-pentru-evaluarea-nationala-si-bacalaureat-id234804.html 7. Ministerul Educației și Cercetării — Rezultatele inițiale ale Evaluării Naționale 2026: https://www.edu.ro/press_rel_45_26_rezultate_ENVIII_26_IC 8.Inspectoratul Școlar Județean Vaslui — Arhiva simulărilor examenelor naționale din anul școlar 2025–2026: https://isj.vs.edu.ro/uncategorized/simulari-examene-nationale-2026/ 9.Portalul oficial al Evaluării Naționale 2025 — Rezultatele examenului, sursă primară pentru reconcilierea raportărilor: https://evaluare.edu.ro/2025/rezultate/index.html)