HEMEIUȘ: REVISTA CULTURALĂ „ATENEU” ÎȘI ARE UNA DINTRE RĂDĂCINI AICI. DE LA GRIGORE TĂBĂCARU LA RECUNOAȘTEREA ANUNȚATĂ ÎN SPANIA

Revista culturală „Ateneu”, fondată la Bacău în martie 1925 de George Bacovia și Grigore Tăbăcaru, are una dintre rădăcinile sale în comuna Hemeiuș. Aici s-a născut Tăbăcaru, pedagogul și publicistul care a contribuit la întemeierea publicației, iar casa-muzeu care îi poartă numele este astăzi monument istoric. Un secol mai târziu, revista a fost desemnată pentru Premiul pentru Presă Culturală al Casei Române de Cultură din Getafe, Spania, în cadrul unei ceremonii programate pentru 24 octombrie 2026. Distincția anunțată readuce în atenție nu doar istoria unei reviste, ci și o întrebare importantă pentru Hemeiuș: cât de bine își cunoaște și își protejează comuna propria moștenire culturală?

## O CASĂ DIN HEMEIUȘ ȘI O REVISTĂ AJUNSĂ PÂNĂ ÎN SPANIA

Pe strada Grigore Tăbăcaru din Hemeiuș, la numărul 557, în apropierea Primăriei, se află o clădire cu o semnificație care depășește granițele comunei.

Este Casa-Muzeu „Grigore Tăbăcaru”, înscrisă în Lista monumentelor istorice sub codul BC-IV-m-B-00936.

În acest loc se păstrează memoria unui om care a contribuit la apariția uneia dintre cele mai cunoscute reviste culturale ale Bacăului.

La 14 martie 1883, în Hemeiușul care aparținea atunci comunei Fântânele, se năștea Grigore Tăbăcaru.

Patruzeci și doi de ani mai târziu, numele său avea să apară alături de cel al lui George Bacovia pe primele numere ale revistei „Ateneul literar”.

În octombrie 2026, publicația care continuă această tradiție editorială a fost inclusă între laureații anunțați ai unor premii organizate de comunitatea românească din Getafe, Spania.

Între casa din Hemeiuș, Bacăul interbelic și orașul spaniol se întinde o istorie de peste un secol.

Nu este povestea unei publicații apărute neîntrerupt, fără dificultăți sau schimbări. Este istoria unei inițiative culturale reluate și continuate de generații diferite.

Iar unul dintre oamenii de la începutul ei provenea din Hemeiuș.

## CINE A FOST GRIGORE TĂBĂCARU, DINCOLO DE NUMELE UNEI STRĂZI?

Grigore Tăbăcaru s-a născut la 14 martie 1883 și a murit la Bacău, la 9 martie 1939.

A fost pedagog, publicist, profesor și animator cultural, preocupat de modernizarea învățământului și de dezvoltarea vieții intelectuale.

A urmat cursurile școlare la Bacău, apoi Școala Normală de Institutori și studii universitare de filosofie și litere.

Biografia sa consemnează o activitate desfășurată în mai multe localități, de la Hemeiuș și Bacău până la București, Iași și Tecuci.

În 1904, a fost învățător la Școala Germană din Hemeiuș.

Ulterior, s-a implicat în cercetarea pedagogică, în formarea cadrelor didactice și în dezvoltarea unor inițiative culturale.

La Tecuci a contribuit la înființarea Ateneului Cultural „Ștefan Petică”.

Revenit la Bacău, a participat la conducerea Societății Ateneul Cultural, înființată la 25 ianuarie 1925.

Din acest mediu intelectual avea să se nască revista fondată împreună cu George Bacovia.

Numele lui Tăbăcaru nu trebuie privit, așadar, doar prin asocierea cu un poet celebru.

El a avut propria contribuție la pedagogia românească, la organizarea culturală și la dezvoltarea presei.

Pentru Hemeiuș, această biografie arată că un intelectual format în legătură cu lumea satului și cu școala românească a participat la construirea unei instituții culturale care a depășit granițele județului.

## MARTIE 1925: DOUĂ NUME LA ÎNCEPUTUL REVISTEI

În martie 1925 apărea la Bacău primul număr al publicației cunoscute astăzi sub numele „Ateneu”.

Direcția Județeană pentru Cultură Bacău consemnează că pe coperta primelor numere figura titulatura „Ateneul literar”, cu Grigore Tăbăcaru și George Bacovia în calitate de directori.

Era o inițiativă legată de viața intelectuală a orașului, într-o perioadă în care asociațiile culturale, școlile și publicațiile aveau un rol important în formarea publicului cititor.

Tăbăcaru aducea experiența pedagogului și a organizatorului cultural.

Bacovia contribuia cu prestigiul unei creații poetice care avea să devină un reper al literaturii române moderne.

Împreună, au asociat numele lor unei publicații care avea să fie revendicată și continuată de alte generații.

Dar centenarul revistei trebuie înțeles corect.

Prima serie nu a continuat fără întrerupere până în prezent.

În august 1964, poetul Radu Cârneci a inițiat seria nouă a revistei „Ateneu”, marcând relansarea publicației într-un alt context istoric și cultural.

Prin urmare, în 2025 s-au împlinit o sută de ani de la prima apariție, nu o sută de ani de publicare neîntreruptă.

Această distincție nu diminuează importanța aniversării.

Dimpotrivă, ea arată că o instituție culturală poate supraviețui în memoria publică și poate fi relansată după perioade de întrerupere.

## CASA-MUZEU DIN HEMEIUȘ: UN PATRIMONIU CARE RIDICĂ ÎNTREBĂRI

La Hemeiuș, moștenirea lui Grigore Tăbăcaru nu există numai în documente și bibliografii.

Ea are un reper material: casa-muzeu care îi poartă numele.

Institutul Național al Patrimoniului o identifică în baza de date a muzeelor și colecțiilor din România, cu anul înființării 1973.

Fișa instituțională menționează obiecte, fotografii și documente privind viața pedagogului, alături de exponate de etnografie locală.

Accesul publicului este indicat ca fiind posibil la cerere.

Mai mult, Regulamentul local de urbanism al comunei Hemeiuș include zona casei memoriale, a bisericii ortodoxe și a Primăriei în zona construită protejată ZCP 2.

Prin urmare, valoarea clădirii este recunoscută atât în evidențele patrimoniului cultural, cât și în documentația urbanistică.

Dar existența unor protecții legale și administrative nu dovedește automat că monumentul se află într-o stare bună de conservare.

Într-un studiu publicat în 2018, în revista de specialitate „Carpica”, cercetătorul Dimitrie-Ovidiu Boldur semnala degradări ale clădirii și probleme privind utilizarea spațiului memorial.

Sunt constatări istorice, nu o expertiză actualizată la 29 octombrie 2026.

Tocmai această diferență justifică întrebările de astăzi.

În ce stare se află monumentul? Ce lucrări de conservare sau restaurare au fost realizate după 2018? Unde sunt păstrate obiectele și documentele memoriale? Ce poate vizita publicul și în ce condiții?

Aceste întrebări nu presupun existența unor nereguli actuale.

Ele privesc responsabilitatea de a conserva și valorifica un bun cultural cu o semnificație directă pentru istoria comunei.

O casă memorială nu își îndeplinește întregul rol educativ numai prin înscrierea în Lista monumentelor istorice. Valoarea ei devine accesibilă comunității atunci când patrimoniul este îngrijit, cunoscut și prezentat publicului.

## DE CE A FOST DESEMNATĂ „ATENEU” PENTRU PREMIUL DE LA GETAFE?

În iunie 2026, Casa Română de Cultură din Getafe a anunțat desemnarea revistei băcăuane „Ateneu” pentru Premiul pentru Presă Culturală, în cadrul Premiilor „Ion Heliade Rădulescu pentru Constanță în Jurnalism”.

Potrivit motivării comunicate public, organizatorii au invocat continuitatea tradiției editoriale, calitatea grafică și literară și contribuția publicației la promovarea creației și criticii literare românești.

Nu era un premiu destinat unui singur articol.

Era o recunoaștere a parcursului unei publicații culturale.

Distincția aparține unei organizații a comunității românești din Spania și nu trebuie confundată cu un premiu acordat de statul spaniol.

Această origine îi conferă însă o semnificație particulară.

O comunitate de români stabilită în străinătate a ales să aducă în atenție o publicație care își are începuturile în Bacăul interbelic.

Iar prin numele lui Grigore Tăbăcaru, povestea revistei se întoarce și în Hemeiuș.

## GALA DIN 24 OCTOMBRIE: CE ȘTIM ȘI CE RĂMÂNE DE CONFIRMAT

Festivitatea a fost programată pentru 24 octombrie 2026, la Centrul Cultural La Alhóndiga din Getafe, în regiunea Madrid.

Evenimentul a fost inclus în proiectul „România între Culturi 2026” și în gala „Minte, inimă și grai străbun”.

Programul a fost asociat celebrării a 145 de ani de relații diplomatice dintre România și Spania și aniversării a 85 de ani de la înființarea Radio România Iași.

Alături de revista „Ateneu”, organizatorii au anunțat distincții pentru Radio România Iași și realizatoarea Petronela Cotea Mihai.

La 29 octombrie 2026, documentele consultate confirmă includerea revistei între laureații anunțați și programarea ceremoniei.

Nu a fost identificată însă o relatare post-eveniment suficient de clară care să confirme înmânarea efectivă a premiului unui reprezentant al revistei.

Din acest motiv, distincția este prezentată ca recunoaștere anunțată, fără a transforma programul galei într-o relatare despre o decernare neverificată.

## O REVISTĂ CARE CONTINUĂ SĂ PARTICIPE LA VIAȚA CULTURALĂ

„Ateneu” nu este numai o pagină din istoria Bacăului.

Publicația continuă să apară, să găzduiască literatură, critică, eseuri și comentarii culturale și să participe la promovarea autorilor contemporani.

În septembrie 2026, revista a acordat propriile premii literare.

Filip Florian a fost recompensat cu Premiul „George Bălăiță” pentru proză, Alina Bako cu Premiul „Constantin Călin” pentru istorie și critică literară, iar Constantin Țînteanu cu Premiul pentru publicistică.

Aceste distincții trebuie separate de premiul anunțat la Getafe.

La Bacău, revista recunoaște contribuțiile unor autori. În Spania, revista însăși a fost desemnată pentru o distincție.

Continuitatea activității editoriale este documentată și prin edițiile recente ale publicației.

Dar relevanța contemporană nu se măsoară exclusiv prin vechime sau prin premii.

Pentru o evaluare completă ar fi necesare și date despre tiraj, distribuție, public, finanțare și accesul cititorilor la edițiile tipărite sau digitale.

Sunt întrebări firești pentru o publicație culturală susținută instituțional și prezentă în viața publică a județului Bacău.

## CE AR PUTEA FACE HEMEIUȘUL CU ACEASTĂ MOȘTENIRE?

Pentru Hemeiuș, istoria revistei „Ateneu” oferă mai mult decât motivul unei știri aniversare.

Grigore Tăbăcaru face legătura dintre școala românească, pedagogie, publicistică și cultura Bacăului.

Casa-muzeu reprezintă un punct material al acestei istorii.

Iar revista fondată împreună cu George Bacovia arată cum o inițiativă culturală locală poate traversa generații și poate dobândi recunoaștere dincolo de România.

Această legătură ar putea fi valorificată prin activități școlare, vizite culturale și colaborări cu instituțiile de patrimoniu.

Dar primul pas nu ar trebui să fie organizarea unui eveniment festiv.

Ar trebui să fie clarificarea situației actuale a casei-muzeu, a patrimoniului pe care îl adăpostește și a condițiilor în care oamenii îl pot cunoaște.

O comunitate își onorează personalitățile nu doar prin numele atribuite străzilor, ci și prin felul în care păstrează și transmite ceea ce au lăsat în urmă.

## CONCLUZIA REDACȚIEI

În martie 1925, Grigore Tăbăcaru, născut la Hemeiuș, și George Bacovia au contribuit la apariția revistei „Ateneu” la Bacău.

Un secol mai târziu, publicația a fost desemnată pentru o distincție culturală anunțată în comunitatea românească din Getafe.

Între aceste două momente se află o istorie editorială cu întreruperi, relansări și generații succesive de autori.

Pentru Hemeiuș, legătura este cât se poate de concretă: unul dintre fondatori s-a născut aici, iar casa-muzeu care îi poartă numele se află încă în comună.

„Ateneu” a fost fondată la Bacău, dar una dintre rădăcinile sale se află în Hemeiuș. Iar cea mai importantă formă de a onora această moștenire este ca generațiile de astăzi să aibă posibilitatea să o cunoască, nu doar să îi întâlnească numele într-o carte de istorie.

Redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE

(Surse: 1. Direcția Județeană pentru Cultură Bacău, material privind centenarul revistei „Ateneu”: https://djcbacau.ro/index.php/informatii?start=18; 2. Institutul Național al Patrimoniului, Casa-Muzeu „Grigore Tăbăcaru”: https://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?-casa-muzeu-grigore-tabacaru-hemeiusi-bacau=&k=1641; 3. Biblioteca „V. A. Urechia” Galați, biografia lui Grigore A. Tăbăcaru: https://www.bvau.ro/infoghid/index.php/Grigore_A._TABACARU; 4. Primăria Hemeiuș, Regulamentul local de urbanism: https://site-vechi.primariahemeius.ro/fisiere/pagini_fisiere/Regulament_Local_de_Urbanism.pdf; 5. Dimitrie-Ovidiu Boldur, studiu privind Casa-Muzeu „Grigore Tăbăcaru”, „Carpica”, XLVII, 2018: https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1035504; 6. Radio România Internațional, 23.10.2026, anunțul premiilor de la Getafe: https://www.rri.ro/actualitate/jurnal-romanesc/jurnal-romanesc-23-10-2026-id1074527.html; 7. Deșteptarea, anunțul premiului „Ateneu”, 10.06.2026: https://www.desteptarea.ro/revista-ateneu-din-bacau-premiata-de-casa-romana-de-cultura-din-getafe/; 8. Revista „Ateneu”, arhiva edițiilor: https://revista-ateneu.ro/editii-integrale-in-format-pdf/;)