HEMEIUȘ: TREI ȘCOLI DEZAFECTATE, CLĂDIRI ALE FOSTULUI LICEU PROPUSE PENTRU DEMOLARE ȘI UN HUB EDUCAȚIONAL. CE SE ÎNTÂMPLĂ CU PATRIMONIUL ȘCOLAR AL COMUNEI?

O clădire a fostului liceu din Hemeiuș, reabilitată cu 600.000 de lei. Alte clădiri din aceeași incintă, pentru a căror demolare administrația locală a prevăzut un milion de lei. Terenuri și construcții funcționale pe care Primăria intenționează să le concesioneze unei asociații pentru înființarea unui hub educațional. În paralel, trei școli dezafectate ar urma să fie preluate și să primească alte destinații. Toate aceste informații apar în documentele publice ale administrației. Întrebarea este ce legătură există între ele, ce s-a realizat efectiv și ce se pregătește pentru viitorul patrimoniului școlar al comunei.

## I. TRECUTUL: ȘCOLILE CARE AU RĂMAS FĂRĂ ELEVII LOR

Uneori, istoria unei comunități poate fi urmărită prin ceea ce construiește. Alteori, prin clădirile pe care nu le mai folosește.

În Hemeiuș, Fântânele și Andrieșești, fostele spații de învățământ se află într-o asemenea etapă de transformare.

Pe pagina sa oficială, la capitolul proiectelor finalizate, Primăria Hemeiuș afirmă că se află în proces de preluare a clădirilor fostului liceu tehnologic și a trei școli dezafectate de la administratorul acestora, Școala Gimnazială Hemeiuș.

Intenția anunțată este ca respectivele imobile să fie închiriate, să primească alte destinații și să genereze venituri pentru bugetul local, concomitent cu crearea unor locuri de muncă.

În aceeași prezentare, administrația precizează că lucrează la documentațiile pentru schimbarea destinației fostului Liceu Tehnologic, a Școlii Gimnaziale Fântânele și a Școlii Gimnaziale Andrieșești.

Este prima neclaritate importantă.

Primul pasaj se referă la fostul liceu și la trei școli dezafectate, în timp ce al doilea identifică fostul liceu și numai două școli gimnaziale.

Cele două enumerări nu stabilesc fără echivoc identitatea tuturor imobilelor.

Pentru o investigație patrimonială, această diferență nu este lipsită de semnificație. Fiecare școală ar trebui să aibă o identificare cadastrală, o suprafață, o valoare de inventar, un regim juridic și o cronologie administrativă proprie.

Înainte de a discuta despre valorificare economică, trebuie stabilit exact ce bunuri sunt avute în vedere.

### Fântânele și Andrieșești: o istorie care nu încetează odată cu activitatea școlară

Școlile celor două sate nu pot fi privite exclusiv prin prisma utilității lor economice actuale.

În jurul lor s-au desfășurat activități educaționale și comunitare. Generații succesive au legat memoria acestor locuri de existența școlii.

Această dimensiune istorică nu împiedică în sine reconversia unei clădiri, dar justifică documentarea trecutului ei înainte de luarea unei decizii cu efecte patrimoniale durabile.

Nu avem încă o cronologie completă și verificată a încetării activității didactice în fiecare imobil vizat.

Nu cunoaștem nici toate hotărârile prin care clădirile au fost dezafectate sau eliminate din utilizarea școlară.

Aceste informații sunt importante juridic, deoarece regimul schimbării destinației unei clădiri din baza materială a învățământului poate depinde inclusiv de intervalul scurs de la încetarea activității educaționale.

Trecutul acestor școli trebuie, așadar, reconstituit prin documente, nu presupus.

## II. PREZENTUL: 600.000 DE LEI PENTRU REABILITARE ȘI UN MILION DE LEI PENTRU DEMOLARE

În centrul investigației se află fostul Liceu Tehnologic Hemeiuș, denumit în alte documente Liceul Agricol.

Pe pagina dedicată proiectelor finalizate, Primăria prezintă o investiție de 600.000 lei, finanțată din bugetul local, pentru reabilitarea unei clădiri a liceului și branșarea acesteia la utilități.

Scopul declarat a fost mutarea temporară a elevilor de la două școli aflate în reabilitare.

Aceeași sursă menționează reparații de 100.000 lei la baza sportivă a Primăriei, pentru desfășurarea orelor de educație fizică ale elevilor relocați.

Rezultă că unele spații ale fostului liceu au fost folosite pentru continuarea activităților educaționale.

În paralel, administrația declară că desfășoară proceduri pentru demolarea unor clădiri din aceeași incintă, pe motiv că acestea ar prezenta pericol în exploatare.

Cele două informații nu sunt neapărat contradictorii. O incintă școlară poate cuprinde simultan clădiri funcționale și construcții degradate.

Dar tocmai aici apare întrebarea pe care documentele publice consultate nu o lămuresc: care sunt corpurile reabilitate și care sunt cele propuse pentru desființare?

### Ce prevede Programul anual al achizițiilor publice pentru 2026

Documentul care dă o dimensiune financiară concretă acestei întrebări este Programul anual al achizițiilor publice, anexat proiectului de hotărâre nr. 36 din 16 aprilie 2026.

La categoria contractelor de lucrări, poziția 30, apare obiectivul referitor la desființarea clădirilor din incinta Liceului Agricol.

Valoarea estimată înscrisă este de 1.000.000 lei fără TVA, iar finanțarea este prevăzută din bugetul local.

În anexa programului, achiziția este planificată ca atribuire directă. Această informație impune verificarea naturii exacte a obiectului achiziției, a valorii totale estimate și a încadrării procedurale, în raport cu normele și pragurile aplicabile la data inițierii.

Dar trebuie păstrată o distincție esențială.

Programul anual nu demonstrează că procedura a fost inițiată, contractul a fost atribuit ori suma a fost plătită.

Prin urmare, milionul de lei nu poate fi tratat ca prejudiciu, cheltuială executată sau valoare definitivă a demolării.

El reprezintă o intenție de achiziție suficient de importantă pentru a necesita o documentație justificativă clară.

### Investiția și demolarea: contradicție sau operațiuni asupra unor clădiri diferite?

Există cel puțin trei explicații posibile pentru situația descrisă în documentele Primăriei.

Prima: clădirea reabilitată cu 600.000 lei și clădirile prevăzute pentru demolare sunt distincte, iar operațiunile nu se suprapun.

A doua: anumite spații au fost adaptate pentru utilizare temporară, în timp ce restul ansamblului urma să fie reorganizat în cadrul unui proiect mai amplu.

A treia: strategia de utilizare a patrimoniului a suferit modificări între momentul reabilitării și cel al planificării demolării.

Niciuna dintre aceste explicații nu poate fi declarată adevărată fără documentele tehnice și administrative.

Pentru a reconstitui succesiunea deciziilor sunt necesare identificarea fiecărui corp de clădire, data aprobării investiției de 600.000 lei, documentele de recepție, expertizele care au fundamentat demolarea și hotărârile privind viitoarea utilizare a amplasamentului.

Până la această verificare, avem o succesiune documentară care ridică întrebări, nu dovada unei utilizări necorespunzătoare a banului public.

## III. VIITORUL: UN HUB EDUCAȚIONAL PE TERENUL FOSTULUI LICEU

A treia componentă apare în lista oficială a proiectelor aprobate ale comunei.

La poziția 14, Primăria Hemeiuș prezintă intenția demolării clădirilor dezafectate din incinta Liceului Agricol, urmată de concesionarea terenului și a clădirilor funcționale către o asociație, în parteneriat cu Ministerul Educației, pentru înființarea unui hub educațional.

Prin această formulare, administrația pune într-o relație directă transformarea fizică a fostului ansamblu școlar și un proiect de reutilizare educațională.

Este posibil ca inițiativa să reprezinte o oportunitate pentru comună. Un centru educațional poate reuni activități pentru copii, tineri și adulți, programe de formare sau alte servicii.

Dar pagina oficială nu precizează dacă aceste activități sunt efectiv prevăzute în proiectul local.

Nu este identificată nici asociația care ar urma să beneficieze de concesiune.

Nu sunt prezentate durata operațiunii, suprafața terenului, lista clădirilor funcționale, valoarea economică a bunurilor sau obligațiile concrete ale viitorului beneficiar.

De asemenea, menționarea unui parteneriat cu Ministerul Educației nu reprezintă, prin ea însăși, dovada existenței unui acord semnat.

### Închiriere sau concesionare?

Documentele Primăriei prezintă două forme juridice diferite de utilizare a patrimoniului.

În cazul școlilor dezafectate, este evocată închirierea.

În cazul viitorului hub educațional, administrația vorbește despre concesionare.

Aceste noțiuni nu sunt interschimbabile.

Fiecare presupune condiții juridice și economice proprii, iar aplicabilitatea lor depinde și de regimul bunurilor implicate.

Nu rezultă dacă operațiunile se referă la clădiri distincte, dacă sunt etape ale unei strategii comune sau dacă una dintre intenții a înlocuit-o ulterior pe cealaltă.

O clarificare publică este necesară atât pentru analiza juridică, cât și pentru evaluarea beneficiului comunitar.

### Ce se întâmplă cu terenul după demolare?

Demolarea unei clădiri nu rezolvă automat problema regimului juridic al terenului pe care aceasta se află.

Articolul 146 din Legea nr. 198/2023 și procedurile aprobate prin Ordinul ministrului educației nr. 4.283/2024 reglementează schimbarea destinației bazei materiale a învățământului preuniversitar de stat.

În condițiile prevăzute de aceste norme, sunt relevante data încetării activității didactice, regimul proprietății, categoria bunului, hotărârile administrației și avizele instituționale necesare.

Pentru operațiunile de demolare supuse procedurii de avizare, documentațiile și expertizele tehnice au o importanță esențială.

De aceea, este necesar de stabilit dacă terenurile și clădirile fostului liceu fac parte din baza materială a învățământului, care este situația juridică a fiecăruia și în ce condiții poate fi schimbată destinația ori atribuită folosința.

Nu putem afirma că proiectul de concesionare este nelegal. Dar nici nu putem certifica legalitatea sa fără actele relevante.

## IV. O INVESTIGAȚIE CU TREI STRATURI DE INTERES PUBLIC

Dincolo de cifre și documente, cele trei componente ale situației se întâlnesc într-o singură problemă de administrare a patrimoniului.

Trecutul privește școlile care și-au pierdut funcția educațională, istoricul clădirilor și drepturile constituite asupra lor.

Prezentul privește investițiile realizate, clădirile despre care se afirmă că sunt periculoase, lucrările de demolare planificate și legalitatea procedurilor.

Viitorul privește hubul educațional, posibila concesionare, beneficiarul acesteia și garanțiile că patrimoniul va servi în continuare interesului public.

Aceste trei planuri trebuie analizate împreună, fără a presupune că sunt neapărat incompatibile.

O administrație poate reabilita unele clădiri, poate desființa altele și poate reconverti ansamblul într-un proiect nou. O asemenea strategie poate fi justificată.

Dar coerența sa trebuie să rezulte din documente, nu numai din prezentarea separată a unor proiecte pe site-ul instituției.

## V. CE AR TREBUI CLARIFICAT DE PRIMĂRIA HEMEIUȘ

Pentru lămurirea situației, informațiile publice trebuie completate cu răspunsuri la câteva întrebări concrete.

Care sunt cele trei școli dezafectate menționate de administrație și care este situația juridică a fiecăreia?

Ce corpuri ale fostului liceu au fost reabilitate, cu ce lucrări efective și când au fost recepționate?

Ce construcții sunt vizate de demolarea estimată la un milion de lei și ce expertize justifică necesitatea intervenției?

A fost inițiată sau atribuită achiziția pentru demolare? Dacă da, prin ce procedură, la ce valoare și către ce operator?

Există un proiect tehnic unitar de reorganizare a fostului ansamblu școlar?

Care este identitatea asociației avute în vedere pentru hubul educațional și ce experiență sau capacitate instituțională justifică implicarea acesteia?

Ministerul Educației a emis avize sau a semnat un acord pentru proiectul respectiv?

Ce suprafețe și clădiri ar urma să fie concesionate, pentru ce durată și cu ce obligații concrete?

Ce servicii educaționale ar urma să primească locuitorii comunei și ce garanții există privind accesul copiilor și tinerilor?

Răspunsurile ar permite stabilirea unei cronologii complete, de la fostele funcțiuni școlare până la proiectul de reconversie.

## VI. CONCLUZIE: NU DOAR CE SE DEMOLEAZĂ, CI CE RĂMÂNE

Istoria patrimoniului școlar al comunei Hemeiuș se află la intersecția dintre memoria comunităților, decizia administrativă și investiția publică.

În documentele consultate există trei elemente care nu pot fi ignorate: o investiție de 600.000 lei prezentată ca realizată pentru o clădire a fostului liceu, o demolare estimată la un milion de lei și intenția de concesionare a unor terenuri și clădiri funcționale pentru înființarea unui hub educațional.

Nu știm încă dacă investiția de reabilitare și demolarea privesc aceleași corpuri de clădire. Nu există suficiente informații pentru a identifica beneficiarul viitoarei concesiuni sau pentru a confirma că hubul a trecut de la intenție la implementare.

Tocmai aceste limite documentare justifică continuarea cercetării.

Reconversia fostelor școli poate reprezenta o oportunitate pentru comunitate. Poate însemna conservarea unor bunuri, atragerea unor investiții și apariția unor servicii noi.

Dar beneficiile trebuie demonstrate, iar deciziile asupra patrimoniului trebuie să poată fi urmărite juridic, financiar și administrativ.

Întrebarea centrală rămâne: ce bunuri publice, ce investiții și ce oportunități educaționale vor rămâne efectiv comunității după transformarea fostului patrimoniu școlar?

Pentru Hemeiuș, Fântânele și Andrieșești, răspunsul privește nu doar destinația câtorva clădiri, ci modul în care administrația pregătește viitorul unor locuri care au făcut parte din istoria educației locale.

HEMEIUȘ 100% ONLINE

(Documentare:** Primăria Hemeiuș – „Proiecte finalizate”, „Proiecte aprobate”; Programul anual al achizițiilor publice 2026, anexă la PHCL nr. 36/16.04.2026; Legea nr. 198/2023, art. 146; Ordinul ministrului educației nr. 4.283/2024)