HEMEIUȘUL CRĂCIUNURILOR UITATE: CRĂCIUNUL DE DINAINTEA CRĂCIUNULUI – CÂND ÎNCEPEA SĂRBĂTOAREA (I)
Redacția HEMEIUȘ 100% - ONLINE
Un brad împodobit în curte, turte pregătite pentru Ajun, haine primite la pom și felicitări lucrate de copii. Din mărturiile păstrate la Hemeiuș se desprinde o sărbătoare care începea cu mult înaintea mesei festive: în gospodărie, în școală și în grija pentru cei care aveau nevoie de ajutor.
În copilăria Anei Georgescu, Crăciunul avea un brad mare, așezat în curte. Tatăl îl aducea din pădure și îl împodobea. Darurile erau dulciuri și fructe; când ajungeau banii, se adăugau haine ori încălțăminte.
În reportajul publicat de Elena Țîntaru la 23 decembrie 2011, femeia își localiza copilăria la Hemeiuș. Își amintea gospodăria părinților, care creșteau păsări, vaci, oi și porci, și prima friptură pregătită într-un ceaun mare, alături de mămăligă. Aceasta rămăsese, pentru ea, cel mai frumos dar de Crăciun.
Este amintirea unei familii, fără ani individualizați. Dar îi păstrează pe cei care munceau pentru sărbătoare: tatăl care aducea pomul, părinții care pregăteau masa și căutau bani pentru daruri.
Ajunul intra mai întâi în gospodărie
Înainte de colindători, erau turtele.
Învățătoarea Mihaela-Gabriela Vrabie, de la Școala „Grigore Tăbăcaru”, consemna într-un studiu publicat în 2016 un obicei al locului: pentru venirea preotului cu Ajunul, gospodinele pregăteau turte cu julfă din semințe de cânepă ori cu nucă și puneau pe masă o sticlă cu vin. Seara venea vremea colindului.
În această descriere, sărbătoarea se vede dinăuntrul casei, prin ceea ce trebuia pregătit înainte de sosirea oaspeților. Masa, primirea preotului și colindatul alcătuiau momente ale aceleiași așteptări.
Lenuța Trofin-Radovici adăuga în 2022 alte elemente ale memoriei locale: bradul, cozonacii, colacii, sarmalele, cârnații și caltaboșii. În textul său apar copiii porniți pe ulițele Hemeiușului la colindat și spectacolele organizate de școală ori de primărie.
Sunt consemnări târzii. Nu datează fiecare obicei și fiecare gospodărie, dar păstrează o parte pe care documentele administrative o surprind rar: munca dinaintea sărbătorii și pregătirea casei pentru primirea celorlalți.
În evocarea publicată de Lenuța Trofin-Radovici în 2022, pregătirea Crăciunului avea și o altă dimensiune: reunirea familiei, inclusiv a membrilor plecați departe. Masa și primirea copiilor ori a nepoților apar în aceeași memorie a sărbătorii. Este o consemnare despre Hemeiuș, fără datarea unor întoarceri individuale.
Începutul secolului se caută și sub numele Fântânele
Pentru a ajunge la lumea anilor 1900–1916 trebuie urmărite și schimbările administrative. Istoricul Primăriei consemnează numele Hemeiuș în 1900, revenirea la Fântânele în 1904, cu sediul la Hemeiuș, și reluarea numelui Hemeiuș în 1930.
Nici începuturile școlii nu sunt consemnate unitar: pagina Primăriei indică pentru Hemeiuș atât 1859, cât și 1861, iar cronologia publicată de școală adaugă 1858. Pentru Fântânele, Primăria indică 1910, în timp ce cronologia școlară consemnează 1956. Diferențele cer confruntarea actelor, cu separarea începutului instituției de clădiri și reorganizări.
Aceste repere arată unde trebuie căutate urmele copiilor și ale instituțiilor. Ele nu ne spun încă ce se pregătea într-o anumită casă în Ajunul anului 1905. Pentru gospodăriile de la începutul secolului, mărturiile datate rămân insuficiente.
Copilul care își amintea hainele primite la brad
O altă ușă se deschide în amintirea lui Costache Bolfă.
La 8 iulie 2006, *Ziarul de Bacău* publica relatarea sa despre familia princiară de pe domeniul asociat Castelului Roșu. Bărbatul își amintea cum, în copilărie, ajungea la brad, vedea artificii aprinse în pom și primea daruri după colinde ori recitări.
În pachete erau pantaloni, flanele, căciuli și ciorapi.
Inventarul acesta dă greutate mărturiei. În amintirea copilului au rămas și luminile pomului, și hainele folositoare. Pentru o asemenea ocazie, lumea domeniului se întâlnea cu aceea a copiilor din sat.
Darurile erau oferite de Anul Nou, preciza martorul. Bradul nu ne îngăduie să mutăm întâmplarea în ziua de Crăciun.
Costache Bolfă vorbea și despre două clădiri, numite în memoria sa Castelul Roșu și Castelul Alb. Relatarea nu datează fiecare întâlnire, iar identificările genealogice din ea necesită confruntare separată. Mărturia păstrează întâlnirea cu bradul și darurile; nu stabilește singură întreaga cronologie a domeniului.
La Fântânele, istoria copiilor trece prin școală și orfelinat
În spatele poveștii festive se află și o istorie a nevoilor copiilor.
Istoricul educației publicat de Primărie consemnează la Fântânele o școală elementară de meserii în 1917, cu trei clase și 66–71 de elevi, iar la Andrieșești, începutul școlii primare în 1918. Menționează și o școală pregătitoare pedagogică în 1918–1919.
Orfelinatul „Principele Mircea” este plasat la Fântânele din 1919, cu 150 de copii.
Relația dintre instituții trebuie lămurită din arhive. Reperele nu documentează un Crăciun al orfelinatului la Fântânele în 1917.
La Lilieci, aceeași sursă datează școala în 1934 și construirea sediului în 1936–1938, cu sprijin princiar.
Copiii domeniului, elevii satelor și copiii orfelinatului apar astfel în documente diferite. Viețile lor nu pot fi reunite într-o singură scenă festivă. Toate fac însă parte din istoria comunității în care darul putea însemna o haină, iar grija pentru copil trebuia să continue și după sărbători.
Decembrie 1940: biserica grav avariată
Pentru credincioșii din Hemeiuș, apropierea Crăciunului din 1940 a venit după o lovitură care afectase chiar locul întâlnirii lor.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 avariase grav biserica. Istoricul publicat de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului arată că nu s-a mai putut sluji în clădire până după restaurarea încheiată în 1948.
Înaintea dezastrului, lăcașul trecuse prin reparații în 1934, consolidări în 1937 și pictare în 1938.
Crăciunul urma la numai câteva săptămâni după cutremur. Biserica reparată și înfrumusețată în anii precedenți devenise inutilizabilă.
Locurile unde s-au ținut slujbele în perioada închiderii nu au fost încă stabilite din documentele consultate. Rămâne de recuperat felul în care oamenii au păstrat viața religioasă atunci când nu și-au mai putut folosi biserica.
Deceniile pentru care lipsesc încă vocile familiilor
După război, restaurarea bisericii și schimbările școlilor au modificat viața instituțiilor. Cronologiile publicate de Primărie și de școală nu concordă însă asupra tuturor reorganizărilor.
Aceste date nu pot ține locul mărturiilor despre sărbătorile familiilor. Istoricul comunei indică separat dezafectarea Castelului Roșu în 1999.
Sunt repere ale instituțiilor, fără să alcătuiască o cronică a Crăciunului. Mărturia Anei Georgescu aduce un reper pentru copilăria postbelică la Hemeiuș, fără să acopere întregul interval 1945–1989.
Pentru deceniul 1990–2000 și pentru gospodăriile din celelalte comunități, documentarea rămâne insuficientă.
Fotografiile de familie, caietele de colinde și amintirile foștilor elevi ar putea aduce aici ceea ce istoricele administrative nu păstrează: pregătirea alimentelor, învățarea colindelor și munca dinaintea serbărilor. Până la recuperarea lor, experiențele celor patru comunități nu pot fi uniformizate.
Când darul a devenit o acțiune pregătită împreună
După anul 2000, presa locală permite urmărirea unor pregătiri de sărbătoare cu organizatori, beneficiari și date.
La 10 decembrie 2002, *Ziarul de Bacău* anunța proiecte caritabile ale Asociației Betania pentru sărbătorile de iarnă. Programul general urma să depășească 15.000 de euro, iar Primăria Hemeiuș se afla între instituțiile care ceruseră sprijin. Suma privea întreaga inițiativă; nu stabilește cât a revenit efectiv comunei.
În decembrie 2008, o altă campanie avea beneficiarii precizați: 25 de copii din programul SOS Satele Copiilor Hemeiuș. *Deșteptarea* relata că elevi și profesori strânseseră bani și bunuri în valoare de 2.500 de lei. Darurile fuseseră oferite la o serbare cu colinde.
Pregătirea se vede în mobilizarea participanților, colectarea bunurilor și întâlnirea cu copiii. Darul avea în spate o muncă făcută împreună.
În 2011, școlile „Grigore Tăbăcaru” și „Ion Simionescu” participau la un proiect cu poezii religioase și obiceiuri de iarnă. Relatarea din *Deșteptarea* amintește contribuția Silviei Lăslău și sprijinul cadrelor didactice pentru recuzită.
Debutul avusese loc la 17 decembrie, la Teatrul „Bacovia” din Bacău.
Pentru zilele următoare erau anunțate opriri la Primărie, HIT Park, SOS Satele Copiilor, Căminul Cultural și la Iași. Acest program arată amploarea pregătirilor, fără să confirme separat desfășurarea fiecărei opriri.
Andrieșești: o întâlnire de sfârșit de an
Andrieșești apare și ca loc de întâlnire pentru oameni veniți din afara satului.
La 29 decembrie 2008, *Deșteptarea* relata că programul de sfârșit de an al filialei băcăuane a Asociației Nevăzătorilor se încheiase cu o petrecere într-o pensiune de aici. Momentele artistice și premierea avuseseră loc anterior la sediul asociației, în Bacău.
Este o manifestare de după Crăciun. Relatarea documentează folosirea unui spațiu din Andrieșești pentru întâlnirea festivă; nu dovedește un obicei vechi al gospodăriilor satului.
Colindele plecau și dincolo de comună
În decembrie 2015, copiii SOS din Hemeiuș au participat la „Alaiul datinilor” de la DGASPC Bacău. Relatarea îi surprinde în holul instituției, devenit scenă. Era o participare a copiilor din Hemeiuș la un eveniment desfășurat în municipiu.
Pentru 17 decembrie 2016, raportul școlar înregistrează concursul „Colind de Crăciun”, cu 190 de elevi înscriși în rândul tabelului. Documentul păstrează reperul și categoria numerică; nu constituie singur o listă nominală de prezență.
Felicitarea trecută de la ecran la mâinile altui copil
La 12 decembrie 2017, două școli au lucrat împreună la un obiect mic, pregătit pentru sărbătoare: felicitarea.
Elevii claselor a VI-a și a VII-a de la „Ion Simionescu” Lilieci au realizat componenta electronică a proiectului „Co-creații între generații: Felicitarea de Crăciun”.
Elevii clasei a III-a de la „Grigore Tăbăcaru” Hemeiuș au continuat lucrul în format fizic, scriind mesajele de mână și decorând desenele. Felicitările au fost expuse la Centrul de Documentare și Informare.
Unii copii realizau imaginea, alții adăugau mesajul și lucrul manual. Felicitarea păstra contribuția ambelor școli.
La 27 noiembrie 2018, elevi de la Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău veneau la Hemeiuș cu îmbrăcăminte, jucării, cărți și dulciuri. Întâlnirea a inclus program artistic și colinde.
Relatarea o lega și de „Săptămâna Altfel” și de apropierea Centenarului, fără a o limita la Crăciun.
Cărți pentru Hemeiuș, daruri din Lilieci pentru Holt
La 15 decembrie 2022, elevi de la Școala „Miron Costin” din Bacău au venit la Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Hemeiuș cu o colectă de carte pentru beneficiarii Centrului „Sfântul Ierarh Dosoftei”.
Relatarea eparhială descrie întâlnirea copiilor, colindele și prezentarea unor informații despre biserică.
Tot în decembrie 2022, sprijinul plecat din Lilieci a ajuns la copii dintr-o altă comunitate.
În proiectul de la Parohia Holt, 30 de scrisori au primit răspuns favorabil prin implicarea Centrului familial „Maria Bronx”, a lui Daniel Zodian și a Gabrielei Iftimescu.
Geografia darului depășea satul. Contribuția venea din Lilieci, iar beneficiarii acestei acțiuni erau legați de proiectul din Holt.
La începutul lui decembrie 2023, elevii Colegiului Național „Ferdinand I” au revenit la școala din Hemeiuș. Au adus daruri și au cântat colinde acompaniate la acordeon, în jurul bradului împodobit.
În relatarea publicată la 7 decembrie, profesoara Laura Gavriliță numește și omul care coordona proiectul la Hemeiuș: învățătoarea Gabriela Silișteanu. Colaborarea începuse cu câțiva ani înainte; articolul nu îi precizează anul de început.
În 2025, pregătirea se vede și în fișele achizițiilor
Fișa Transparența24 pentru DA39457697 indică 49.586 de lei pentru pachete-cadou de Crăciun destinate copiilor, furnizor fiind ROMDYL OFFICE SRL. Sunt afișate datele de 5 și 8 decembrie 2025 pentru publicare și finalizare.
Fișa DA39585445 indică 25.000 de lei pentru Asociația Plaiurile Moldovei. Oferta privea o manifestare pentru 28 decembrie 2025 și îi menționa pe Ionuț și Doinița Dolănescu.
Valorile afișate în cele două fișe dau 74.586 de lei: 49.586 + 25.000.
Este subtotalul acestor înregistrări, nu cheltuiala totală certificată a comunei pentru sărbători. Fișele secundare nu dovedesc singure recepția și plata integrală, iar tratamentul TVA nu a fost clarificat.
Pentru istoricul viitor, vor fi o parte a poveștii: ceea ce s-a comandat și s-a pregătit. Documentele de recepție și plată, fotografiile și mărturiile participanților trebuie să completeze imaginea.
EPILOG — Ce rămâne după sărbătoare
O sută douăzeci și cinci de ani despart reperele 1900 și 2025. Între ele, memoria sărbătorilor a ajuns până la noi în fragmente.
Avem bradul din curtea copilăriei Anei Georgescu, turtele și mesele din consemnările învățătoarelor, hainele din amintirea lui Costache Bolfă, felicitările lucrate de elevi, cărțile și răspunsurile la scrisori.
Hemeiuș, Lilieci, Fântânele și Andrieșești apar inegal în materialele recuperate. Această diferență nu măsoară bogăția tradițiilor lor. Măsoară cât de mult din memoria fiecăreia a ajuns, până acum, la noi.
Fragmentele au însă un punct de întâlnire: ceva pregătit pentru cineva. O masă, o haină, un mesaj, o carte.
Istoria sărbătorii începe și cu această muncă discretă, făcută înainte să se audă primul colind.
POST-SCRIPTUM – ÎNTREBĂRI JURNALISTICE LEGITIME
1. Către Primăria Hemeiuș și Arhivele Naționale – Serviciul Județean Bacău: Ce documente, fotografii și programe se păstrează despre pregătirile și manifestările de Crăciun din cele patru comunități înainte de 1990?
2. Către deținătorii arhivelor școlare: Ce documente clarifică datele concurente privind începutul școlii din Hemeiuș și relația școlii de meserii din 1917 cu instituțiile apărute ulterior la Fântânele?
3. Către deținătorii arhivei orfelinatului „Principele Mircea”: Există registre de cheltuieli, corespondență sau fotografii despre pregătirea sărbătorilor și distribuirea darurilor?
4. Către administratorii patrimoniului Castelului Roșu și deținătorii arhivelor familiei princiare: Ce documente datează întâlnirile cu copiii, identifică organizatorii și disting clădirile domeniului?
5. Către Parohia Ortodoxă Hemeiuș: Unde s-au ținut slujbele de Crăciun când biserica avariată în 1940 nu a putut fi folosită?
6. Către Parohia Romano-Catolică Lilieci și parohiile din Fântânele și Andrieșești: Ce cronici și mărturii păstrează despre pregătirile religioase, colindat și ajutorarea celor vulnerabili înainte de 1989?
7. Către școlile din comună: Ce caiete, programe, fotografii și înregistrări documentează serbările de iarnă și pregătirea lor?
8. Către Primăria Hemeiuș: Pentru achizițiile de iarnă din 2025, care sunt sumele efectiv achitate, numărul beneficiarilor și documentele de recepție? Ce confirmă desfășurarea manifestărilor contractate?
9. Către locuitorii celor patru comunități și urmașii familiilor de aici: Cine păstrează fotografii, scrisori, rețete, caiete de colinde sau amintiri databile despre pregătirile Crăciunului?
Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE
(Surse: 1. Mihaela-Gabriela Vrabie, „Obiceiuri și tradiții băcăuane”, Anuarul Învățătorilor, 2016, p. 225, https://aibacau.ro/wp-content/uploads/2013/02/anuarul-c3aenvc483c5a3c483torilor-2016.pdf; 2. Lenuța Trofin-Radovici, „Folclor, obiceiuri și tradiții la Hemeiuș”, Anuarul Învățătorilor, nr. 9/2022, pp. 27–28, https://aibacau.ro/wp-content/uploads/2023/03/anuar-varianta-fin-.pdf; 3. Mirela Romaneț, „Amintirea unui copil care primea cadouri de la familia princiară”, Ziarul de Bacău, 8 iulie 2006, https://ziaruldebacau.ro/amintirea-unui-copil-care-primea-cadouri-de-la-fam/; 4. Primăria Hemeiuș, „Educație”, Primăria Hemeiuș, fără dată precizată, https://primariahemeius.ro/comuna/educatie/; 5. Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, „IPS Ioachim a resfințit biserica Parohiei Hemeiuș din Protopopiatul Bacău”, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, 20 septembrie 2020, https://eprb.ro/ips-ioachim-resfintit-biserica-parohiei-hemeius-din-protopopiatul-bacau; 6. Ziarul de Bacău, „Moș Crăciun va împărți din partea Betaniei cadouri de 15.000 de euro”, Ziarul de Bacău, 10 decembrie 2002, https://ziaruldebacau.ro/mos-craciun-va-imparti-din-partea-betaniei-cadouri-de-15-000-de-euro/; 7. Deșteptarea, „Anul acesta Moș Crăciun este profesor”, Deșteptarea, 19 decembrie 2008, https://www.desteptarea.ro/anul-acesta-mos-craciun-este-profesor/; 8. Deșteptarea, „Tradiții și obiceiuri la Hemeiuș”, Deșteptarea, 20 decembrie 2011, https://www.desteptarea.ro/traditii-si-obiceiuri-la-hemeius/; 9. Școala Gimnazială „Grigore Tăbăcaru”, „Felicitarea de Crăciun”, comunicare școlară, 12 decembrie 2017; 10. Deșteptarea, „Popas al copilăriei la Hemeiuș”, Deșteptarea, 28 noiembrie 2018; 11. Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, „Colectă de carte pentru copiii Centrului Sfântul Ierarh Dosoftei al Parohiei Hemeiuș”, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, 16 decembrie 2022, https://eprb.ro/colecta-de-carte-pentru-copiii-centrului-sfantul-ierarh-dosoftei-al-parohiei-hemeius-protoieria; 12. Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, „Vrei să fii bun, de Crăciun?”, relatare privind Parohia Holt, decembrie 2022; 13. Transparența24, „Achiziție pachete-cadou de Crăciun, DA39457697”, Transparența24, decembrie 2025, https://transparenta24.ro/achizitie/4352832-comuna-hemeiusi-consiliul-local-hemeius/33219946-romdyl-office-srl/DA39457697; 14. Transparența24, „Achiziție organizare eveniment datini și obiceiuri de Crăciun, DA39585445”, Transparența24, 19 decembrie 2025, https://transparenta24.ro/achizitie/4352832-comuna-hemeiusi-consiliul-local-hemeius/28602480-asociatia-plaiurile-moldovei/DA39585445; 15. Primăria Hemeiuș, „Istoric”, Primăria Hemeiuș, fără dată precizată, https://primariahemeius.ro/comuna/istoric/; 16. Deșteptarea, „Datini strămoșești și colinde la Protecția Copilului”, Deșteptarea, 18 decembrie 2015; 17. Școala Gimnazială „Grigore Tăbăcaru”, „Raport 2016–2017”, document școlar, p. 23, rândul 20; 18. Școala Gimnazială „Grigore Tăbăcaru”, „Cronologia instituțiilor de învățământ”, document școlar, fără dată precizată; 19. Silvia Pătrășcanu, „Asociația Nevăzătorilor și-a premiat campionii”, Deșteptarea, 29 decembrie 2008; 20. Laura Gavriliță, „Voluntariatul Moșului Nicolae – Bucurii de neuitat”, Deșteptarea, 7 decembrie 2023, https://www.desteptarea.ro/voluntariatul-mosului-nicolae-bucurii-de-neuitat/; 21. Elena Țîntaru, „Întreaga viață, dedicată celor pe care i-a născut: «Pentru copiii mei fac orice»”, Deșteptarea, 23 decembrie 2011, https://www.desteptarea.ro/intreaga-viata-dedicata-celor-pe-care-i-a-nascut-pentru-copiii-mei-fac-orice/;)