INVENȚIA ELVEȚIANĂ CARE AR PUTEA REDUCE CONSUMUL DE GAZ ÎN CASELE DIN HEMEIUȘ. CE NE POATE ADUCE ANUL 2027? DE LA PROTOTIPUL SOLARHEAT AL ETH ZÜRICH LA O POSIBILĂ STRATEGIE LOCALĂ DE ÎNCĂLZIRE CU ENERGIE SOLARĂ

ENERGIE ȘI TEHNOLOGIE • HEMEIUȘ

Uneori, o invenție apărută într-un laborator aflat la mii de kilometri distanță ne face să privim altfel o problemă de acasă: cum ne putem încălzi locuințele mai ieftin și cu mai puțin gaz?**

La 18 august 2026, universitatea elvețiană ETH Zürich a prezentat proiectul SolarHeat, dezvoltat de inginerul Luca Thommen. Este vorba despre un colector solar termic conceput să producă direct căldură pentru industrie, folosind materiale relativ ieftine și o construcție simplificată.

Spre deosebire de panourile fotovoltaice, care produc electricitate, sistemul concentrează lumina solară cu ajutorul unor elemente reflectorizante și transferă căldura către apă sau aer.

Prototipul a atins temperaturile urmărite în testele efectuate la ETH Zürich. Tehnologia vizează procese industriale care necesită temperaturi de până la aproximativ 150°C.

Deocamdată, SolarHeat nu este un produs demonstrat pentru încălzirea locuințelor. Dar cercetarea elvețiană readuce în discuție o posibilitate foarte concretă pentru Hemeiuș: folosirea căldurii solare pentru a reduce consumul de combustibili.

Nu promisiunea unei case fără gaz din 2027 este știrea certă. Știrea este apariția unui prototip care încearcă să facă energia solară termică mai accesibilă economic.

## O CASĂ NU ARE NEVOIE DE 150°C

O locuință nu are nevoie, în mod obișnuit, de agent termic la temperatura utilizată în numeroase procese industriale.

Încălzirea în pardoseală funcționează la temperaturi relativ reduse, iar radiatoarele pot utiliza temperaturi moderate, dacă instalația și clădirea sunt proiectate corespunzător.

Prin urmare, performanța unui colector nu trebuie judecată numai după temperatura maximă pe care o atinge.

Pentru proprietarul unei case contează alte întrebări: câtă energie utilă produce, când este disponibilă, cât poate fi stocată și cât costă instalația pe întreaga durată de utilizare.

Un sistem care atinge 150°C nu este automat mai economic pentru o gospodărie decât unul proiectat pentru apă caldă și încălzire la temperaturi reduse.

De aceea, SolarHeat trebuie urmărit ca inovație industrială, în timp ce soluțiile rezidențiale trebuie evaluate după nevoile reale ale fiecărei clădiri.

## SOARELE ESTE GRATUIT. INSTALAȚIA NU

Energia primită de la soare nu vine cu o factură. Echipamentele necesare pentru captarea și utilizarea ei, da.

Colectoarele, rezervoarele de acumulare, pompele, conductele, automatizările și montajul presupun costuri. La acestea se pot adăuga întreținerea și eventualele reparații.

Tocmai aici intervine originalitatea proiectului SolarHeat.

Luca Thommen nu a inventat principiul încălzirii solare. A încercat să simplifice construcția unui colector industrial, folosind o proporție importantă de materiale izolatoare ușoare și relativ ieftine, cu metal numai acolo unde este necesar.

Obiectivul declarat este obținerea unei performanțe comparabile cu aceea a soluțiilor industriale existente, dar la costuri mai mici.

Prototipul funcționează. Rămâne însă de demonstrat cât va costa un produs comercial, cât de durabil va fi și câtă energie utilă va livra în condiții reale de exploatare.

Între un prototip reușit și o investiție rentabilă există o distanță pe care numai testele și cifrele o pot acoperi.

## CE POATE FACE DEJA ENERGIA SOLARĂ PENTRU O CASĂ DIN HEMEIUȘ

Există o diferență importantă între invenția elvețiană și tehnologia solară termică disponibilă pentru clădiri.

Prima se află în dezvoltare pentru aplicații industriale. A doua este deja utilizată pentru prepararea apei calde și, în anumite configurații, pentru încălzirea spațiilor.

Comisia Europeană confirmă aceste utilizări și posibilitatea combinării sistemelor solare termice cu pompe de căldură sau alte surse de încălzire.

Într-o gospodărie, colectoarele pot încălzi un agent termic, iar energia poate fi transferată către un rezervor de acumulare.

De acolo, căldura este folosită în funcție de necesarul clădirii și de configurația instalației.

Centrala pe gaz poate rămâne sursă auxiliară. Când energia solară este suficientă, consumul de gaz scade. Când nu este, centrala completează necesarul.

Pentru o casă din Hemeiuș, obiectivul realist nu trebuie să fie neapărat eliminarea imediată a gazului, ci reducerea consumului fără sacrificarea confortului termic.

Iar această posibilitate poate fi analizată folosind tehnologii existente, fără să așteptăm comercializarea SolarHeat.

## PRIMĂVARA ȘI TOAMNA POT ADUCE PRIMELE ECONOMII

Iarna este perioada cea mai dificilă pentru încălzirea solară.

Necesarul de căldură crește, zilele sunt mai scurte, iar radiația solară disponibilă poate fi redusă.

Dar sezonul de încălzire nu înseamnă numai ianuarie și februarie.

În zilele favorabile de primăvară și toamnă, un sistem solar termic dimensionat corespunzător poate contribui la încălzirea locuinței.

Nu este obligatoriu ca soarele să acopere singur necesarul din cea mai rece noapte a anului pentru ca investiția să fie utilă.

Important este câtă energie convențională poate înlocui pe parcursul întregului an.

Economia depinde de orientarea și suprafața colectoarelor, umbrire, izolația casei, consumul de apă caldă, capacitatea de acumulare și eficiența instalației.

Nu putem promite fiecărei gospodării o reducere de 30%, 50% sau 70% a facturii fără măsurători și calcule individuale.

O economie reală trebuie demonstrată, nu presupusă.

## APA CALDĂ MENAJERĂ: CEL MAI SIMPLU ÎNCEPUT

Există însă o utilizare mai previzibilă a energiei solare termice: prepararea apei calde menajere.

De apă caldă avem nevoie tot anul, inclusiv vara, când încălzirea locuinței este oprită.

În perioadele însorite, colectoarele pot acoperi o parte importantă a acestui necesar, în funcție de dimensionare și consum.

Aici apare una dintre cele mai simple întrebări pentru proprietari: dacă avem nevoie de apă caldă, de ce să nu analizăm și posibilitatea încălzirii ei direct de la soare?

Nu înseamnă că orice instalație solară este automat rentabilă.

Înseamnă că avem deja o tehnologie matură, care merită comparată cu soluțiile existente.

Hemeiușul nu trebuie să aștepte invenția viitorului pentru a evalua posibilitățile prezentului.

## CE SPUN REGULILE EUROPENE DESPRE ENERGIA SOLARĂ ÎN CLĂDIRI

Discuția despre încălzirea solară nu mai privește doar laboratoarele și producătorii de echipamente.

Ea face parte și din politica europeană privind performanța energetică a clădirilor.

Comisia Europeană arată că energia solară poate fi folosită în clădiri atât pentru producerea electricității, cât și pentru prepararea apei calde și încălzire.

Normele europene prevăd introducerea treptată a cerințelor privind instalațiile solare pentru anumite categorii de clădiri noi și clădiri publice, în condiții de adecvare tehnică și economică.

Proprietarii locuințelor rezidențiale existente nu sunt obligați automat, prin directiva europeană, să își instaleze colectoare sau panouri solare.

Pentru Hemeiuș, acest context contează mai ales în cazul viitoarelor construcții și al investițiilor în clădiri publice.

Orice obligație concretă trebuie însă analizată potrivit legislației naționale aplicabile, categoriei clădirii și condițiilor tehnice.

## DE LA O GOSPODĂRIE LA O COMUNITATE

O gospodărie care economisește gaz își poate reduce cheltuielile cu energia.

Dacă mai multe gospodării obțin economii măsurabile, efectul se poate cumula la nivelul comunității.

Dar o strategie locală nu trebuie construită numai în jurul caselor individuale.

Pot fi analizate și clădirile publice: școli, grădinițe, sedii administrative sau alte imobile cu un consum semnificativ de apă caldă și căldură.

Nu toate sunt la fel de potrivite.

O școală cu activitate redusă în timpul verii poate avea un profil de consum diferit de cel al unei clădiri utilizate zilnic, pe tot parcursul anului.

De aceea, înainte de a cumpăra echipamente trebuie stabilit ce clădire are nevoie de ele și ce economie poate produce investiția.

O tehnologie este cu adevărat utilă comunității atunci când rezolvă o problemă concretă, nu când arată bine într-o prezentare.

## CE NE POATE ADUCE ANUL 2027

În august 2026, Luca Thommen declara că urmărește dezvoltarea unui produs pregătit pentru piață într-un interval de aproximativ un an și testarea tehnologiei într-o instalație-pilot.

Acesta este un obiectiv de dezvoltare, nu o garanție comercială.

În consecință, anul 2027 ar putea aduce noi informații despre performanța, costurile și posibilitățile de utilizare industrială ale SolarHeat.

Nu există însă o confirmare oficială că sistemul va fi disponibil pentru gospodăriile din Hemeiuș în acel an.

Nici adaptarea sa pentru încălzirea rezidențială nu a fost demonstrată prin datele publicate de ETH Zürich.

2027 poate fi un an al evaluării tehnologiei elvețiene, nu un termen cert pentru renunțarea la gaz în locuințele comunei.

Tocmai această diferență face necesară o abordare serioasă.

## UN POSIBIL PROIECT-PILOT „HEMEIUȘ SOLAR TERMIC 2027”

Comuna ar putea analiza oportunitatea unui proiect-pilot pentru reducerea consumului de energie într-o clădire locală.

Nu ar fi obligatoriu să utilizeze prototipul SolarHeat, destinat în prezent industriei.

Ar putea fi selectată o tehnologie solară termică deja disponibilă, dimensionată în funcție de consumul și caracteristicile clădirii.

Înaintea investiției ar trebui comparate și alternativele: îmbunătățirea izolației, modernizarea instalației, pompe de căldură sau alte sisteme hibride.

Dacă analiza justifică investiția, ar putea urma instalarea unui sistem și monitorizarea lui timp de un an.

Aceasta este o propunere editorială, nu un proiect deja aprobat sau finanțat de administrația locală.

Un singur sistem bine ales și douăsprezece luni de măsurători pot oferi comunității mai mult decât promisiuni despre economii spectaculoase.

## CE AR TREBUI MĂSURAT

Un proiect-pilot trebuie să producă răspunsuri verificabile.

Câtă energie termică generează într-un an? Câtă ajunge efectiv la consumatori? Cât gaz economisește? Cât costă instalarea, exploatarea și întreținerea?

Cum funcționează în ianuarie, aprilie și octombrie? Ce pierderi apar la acumularea căldurii? În cât timp ar putea fi recuperată investiția?

Pentru comparație trebuie cunoscut și consumul anterior al clădirii, ajustat, pe cât posibil, pentru diferențele de temperatură exterioară și de utilizare.

Altfel, o iarnă mai blândă ar putea fi confundată cu o economie produsă de instalație.

Ceea ce trebuie măsurat nu este numai căldura produsă de colector, ci reducerea reală a energiei cumpărate și a cheltuielilor.

Fără aceste date, procentele de economie și termenele de amortizare rămân simple presupuneri.

## UN POSIBIL PROGRAM „HEMEIUȘ SOLAR TERMIC 2027–2030”

Un eventual program local ar putea începe cu inventarierea clădirilor, analiza consumurilor și identificarea soluțiilor tehnice potrivite.

Ar urma compararea costurilor, verificarea surselor de finanțare și selectarea unuia sau a două proiecte-pilot.

Numai dacă rezultatele sunt favorabile ar avea sens discutarea extinderii.

Nu ar trebui să fie un program construit în jurul unei singure tehnologii sau al unui singur furnizor.

Ar trebui să fie un program orientat către reducerea costurilor energetice, eficiență și rezultate publice verificabile.

În această formulă, administrația locală nu devine propagandistul unei invenții și nici adversarul ei.

Devine instituția care compară soluții și decide în interesul comunității.

## NU TREBUIE SĂ ALEGEM ÎNTRE GAZ ȘI SOARE

Poate că aceasta este cea mai importantă idee pentru proprietarii de locuințe.

Nu este obligatoriu să alegem între două extreme: numai gaz sau numai energie solară.

Într-un sistem hibrid, soarele poate furniza o parte din energia necesară, iar o sursă auxiliară poate acoperi diferența.

Pentru alte clădiri, o pompă de căldură sau o combinație de tehnologii poate fi mai potrivită.

Nu există o singură soluție optimă pentru toate gospodăriile.

Contează eficiența clădirii, consumul, costul investiției, posibilitățile de întreținere și energia economisită.

Scopul nu este să înlocuim gazul cu orice preț, ci să obținem confort termic sigur, cu cheltuieli cât mai bine justificate.

## DE CE MERITĂ URMĂRITĂ INVENȚIA ELVEȚIANĂ

SolarHeat nu este astăzi soluția miraculoasă care poate fi montată pe fiecare casă din Hemeiuș.

Este un proiect real, dezvoltat la ETH Zürich, al cărui prototip a demonstrat atingerea temperaturilor urmărite pentru utilizări industriale.

Dacă dezvoltatorul reușește să reducă semnificativ costurile, tehnologia ar putea contribui la înlocuirea gazului în anumite procese industriale.

Dar pentru gospodăriile din Hemeiuș, cea mai importantă concluzie este mai largă.

Putem urmări invențiile viitorului fără să ignorăm soluțiile care există deja. Putem reduce dependența de gaz fără să promitem imposibilul. Și putem decide pe baza măsurătorilor, nu a entuziasmului.

Răspunsul nu trebuie căutat într-un slogan despre energia verde.

El trebuie căutat într-o clădire reală, într-un sistem potrivit, în costuri transparente și în douăsprezece luni de rezultate măsurate.

Iar dacă rezultatele vor fi bune, poate că una dintre schimbările energetice importante ale Hemeiușului nu va începe cu o nouă conductă de gaz.

Va începe cu un colector orientat spre soare și cu o decizie luată pe baza cifrelor.

Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE

(Surse: 1. ETH Zürich, Carmen Raggenbass, „An ETH researcher facilitates the breakthrough of solar heat in industry”, 18 august 2026, https://ethz.ch/en/news-and-events/eth-news/news/2026/08/an-eth-researcher-facilitates-the-breakthrough-of-solar-heat-in-industry.html; 2. ETH Entrepreneurship, „Luca Thommen – SolarHeat”, https://entrepreneurship.ethz.ch/startups-spinoffs/find-offers-programs-space-grants-for-entrepreneurs/pioneer-fellowship/current-fellows/20241/solar-heat.html; 3. Comisia Europeană, „Solar energy in buildings”, https://energy.ec.europa.eu/topics/energy-efficiency/energy-performance-buildings/energy-performance-buildings-directive/solar-energy-buildings_en; 4. Comisia Europeană, „Solar energy”, https://energy.ec.europa.eu/topics/renewable-energy/solar-energy_en; 5. Comisia Europeană, Centrul Comun de Cercetare, „Solar Thermal Energy in the European Union – 2025 Status Report”, https://setis.ec.europa.eu/solar-thermal-energy-european-union-2025-status-report-technology-development-trends-value-chains_en.)