INVESTIGAȚIE ȘTIINȚIFICĂ ȘI ISTORICĂ: DOUĂ HEMEIUȘURI - CEL DIN PREZENTĂRILE TURISTICE ȘI CEL CERCETAT ÎNTR-O CARTE PREMIATĂ DE ACADEMIA ROMÂNĂ

Valentin-Alexandru MAZĂRE

Primăria prezintă un parc cu peste 1.300 de specii de arbori și arbuști și 280 de soiuri de trandafiri. Cercetările științifice consemnează trei repere succesive — 1.346 de taxoni în inventarul din 1989, 1.060 în studiul din 2005 și 831 de taxoni lemnoși în monografia publicată în 2023 —, alături de 208 soiuri de trandafiri și un cadastru verde digital. Ce s-a schimbat efectiv, cine răspunde de conservare și de ce prezentarea turistică nu explică aceste diferențe?

Hemeiușul are un patrimoniu natural de prestigiu, dar și o cercetare științifică recunoscută de Academia Română. „Monografia Arboretumului Hemeiuș”, semnată de Ioana-Maria Pleșca și publicată în 2023, a primit Premiul „Marin Drăcea”. Cartea oferă însă mai mult decât o confirmare a valorii parcului. Ea aduce în discuție transformarea unei colecții dendrologice istorice, diferențele dintre inventare și existența unor instrumente digitale de monitorizare. În același timp, prezentarea turistică a comunei continuă să utilizeze valori numerice pentru care nu precizează anul de referință. În spatele acestor diferențe se află întrebări despre pierderi biologice, schimbări ale mediului, responsabilități instituționale și conservarea unui patrimoniu viu.

## 1. O CARTE DESPRE HEMEIUȘ, PREMIATĂ DE ACADEMIA ROMÂNĂ

La 8 decembrie 2025, Academia Română a publicat lista premiilor acordate lucrărilor științifice din anul 2023.

În domeniul silviculturii, ecologiei, cercetării forestiere și protecției mediului, Premiul „Marin Drăcea” a revenit volumului „Monografia Arboretumului Hemeiuș”, semnat de Ioana-Maria Pleșca.

Lucrarea a apărut la Editura Silvică, în 2023, și cuprinde 212 pagini. Potrivit cuprinsului și recenziilor de specialitate, monografia examinează istoria arboretumului, condițiile climatice și pedologice, colecțiile vegetale, fauna, valoarea peisagistică și necesitatea conservării.

Un loc important îl ocupă cadastrul verde, realizat cu instrumente digitale. Distincția Academiei Române recunoaște valoarea contribuției științifice.

Pentru comunitatea Hemeiușului apare însă o întrebare suplimentară. Ce se întâmplă cu rezultatele cercetării după ce lucrarea a fost premiată? Sunt ele folosite pentru actualizarea informațiilor publice Contribuie la monitorizarea exemplarelor valoroase? Fundamentează lucrările de întreținere și conservare?

Premiul reprezintă un motiv de prestigiu. Utilizarea cercetării poate deveni un beneficiu concret pentru patrimoniu.

## 2. TREI INVENTARE, TREI MOMENTE DIFERITE DIN ISTORIA COLECȚIEI

Recenzia publicată de József Pál Frink în revista *Bucovina Forestieră*, în 2024, consemnează trei repere esențiale.

1989 — 1.346 de taxoni. Primul studiu monografic, însoțit de o hartă a arboretumului, prezenta un inventar al arborilor, arbuștilor și lianelor.

2005 — 1.060 de taxoni. Un studiu monografic realizat de ing. Maria Rațiu, rămas nepublicat, actualiza informațiile privind colecția.

Monografia publicată în 2023 — 831 de taxoni lemnoși. Cercetarea Ioanei-Maria Pleșca descrie colecția prin 831 de taxoni lemnoși, incluzând arbori, arbuști și liane.

Diferența numerică dintre primul și ultimul reper este de 515 taxoni, aproximativ 38,3% din valoarea inventarului din 1989.

Dar aceste cifre trebuie interpretate corect. Un taxon nu este obligatoriu o specie. Inventarele botanice pot include specii, subspecii, varietăți, hibrizi sau cultivaruri. De asemenea, cele trei studii pot utiliza delimitări și criterii de identificare diferite.

Anul 2023 este anul publicării ultimei monografii, nu data demonstrată a inventarierii fiecărui exemplar.

Pentru stabilirea intervalelor reale dintre observațiile de teren trebuie consultate metodologiile și registrele primare.

Prin urmare, diferența de 515 taxoni nu demonstrează dispariția a 515 specii. Dar existența unei reduceri numerice în inventarele prezentate justifică investigarea schimbărilor biologice reale.

Ce taxoni au dispărut? Ce taxoni au fost reclasificați? Ce exemplare au fost introduse ulterior? Ce diferențe provin din metodologia cercetării?

Nu este suficient să constatăm că numărul s-a modificat. Trebuie să aflăm ce anume s-a schimbat în colecție.

## 3. STUDIUL DIN 2005: DOCUMENTUL CARE POATE EXPLICA REGRESUL CONSEMNAT DE CERCETĂTORI

Studiul realizat de Maria Rațiu în 2005 reprezintă o piesă documentară deosebit de importantă. Deși nu a fost publicat, rezultatele sale sunt menționate în monografia recentă și în recenzia științifică din 2024.

Potrivit recenziei, inventarul din 2005 indica o evoluție regresivă a colecției. Printre cauzele menționate se numără scăderea nivelului apei freatice, seceta, căderile abundente de zăpadă și gerurile puternice.

Aceste explicații descriu factori capabili să afecteze vegetația. Dar pentru a înțelege amploarea efectelor este necesară examinarea studiului original.

Trebuie stabilit dacă acesta conține liste comparative ale taxonilor, date despre mortalitatea exemplarelor și observații privind condițiile de mediu. La fel de important este să aflăm dacă au fost formulate recomandări de conservare și ce documente consemnează aplicarea lor.

Studiul din 2005 nu este doar o etapă bibliografică. Poate reprezenta legătura dintre istoria colecției și măsurile administrative adoptate pentru protejarea ei.

## 4. ARBORETUMUL HEMEIUȘ: UN OBSERVATOR AL SCHIMBĂRILOR DE MEDIU?

Situat în lunca Bistriței, arboretumul cuprinde exemplare vegetale introduse și aclimatizate în condiții locale diferite de cele din regiunile lor de origine. Această caracteristică îi conferă valoare pentru studiul adaptării arborilor.

Monografia, potrivit rezumatului publicat de Editura Silvică, consemnează deteriorări ale vegetației și dispariția unor taxoni sensibili sub influența unor fenomene meteorologice excesive.

În documentarea istorică apare și problema scăderii nivelului pânzei freatice. Aceste constatări deschid o direcție de cercetare cu implicații dincolo de Hemeiuș.

Există măsurători istorice ale nivelului apei subterane? Ce indică datele climatice despre episoadele de secetă și ger? Ce exemplare au fost afectate cel mai puternic? Sunt disponibile evidențe ale plantărilor și ale supraviețuirii taxonilor introduși?

Nu putem atribui fiecare diferență dintre inventare schimbărilor climatice sau hidrologice fără documente suplimentare. Dar putem cerceta în ce măsură arboretumul păstrează informații despre reacția arborilor la modificările mediului.

Un parc dendrologic vechi de peste un secol poate fi valoros nu numai pentru arborii care au supraviețuit, ci și pentru informațiile despre cei care nu au rezistat.

## 5. TRANDAFIRII: 280 DE SOIURI ÎN PREZENTAREA TURISTICĂ, 208 ÎN MONOGRAFIE

Diferențele dintre prezentarea publică și documentarea științifică apar și în privința colecției de trandafiri.

Primăria Hemeiuș reproduce informații atribuite Direcției Silvice Bacău, potrivit cărora parcul deține 280 de soiuri și 1.500 de fire de trandafiri. Recenzia monografiei din 2023 consemnează însă 208 soiuri.

Diferența numerică este de 72 de soiuri. Nu știm, pe baza surselor disponibile, dacă această diferență reprezintă dispariții biologice, modificări ale colecției, reclasificări sau inventare realizate în momente diferite.

Mai mult, trebuie clarificată relația dintre evidența rozariului și cei 831 de taxoni lemnoși. Nu este corect să adunăm automat aceste valori fără verificarea metodologiei. O comparație între listele nominale ale soiurilor ar permite identificarea diferențelor reale.

O colecție de trandafiri nu se conservă numai prin numărul de soiuri înscris într-o prezentare. Se conservă prin identificare, evidență, întreținere și reînnoire documentată.

## 6. SUPRAFAȚA ARBORETUMULUI: 50, 49 SAU 48,37 DE HECTARE?

Un alt aspect al investigației privește suprafața parcului.

Recenzia monografiei menționează un domeniu istoric de aproximativ 50 de hectare. Primăria Hemeiuș prezintă o suprafață de aproximativ 49 de hectare. Monografia recentă indică 48,37 hectare.

Aceste valori nu dovedesc automat diminuarea suprafeței arboretumului. Primele două reprezintă aproximări, iar documentele pot utiliza delimitări diferite.

Dar situația trebuie clarificată prin acte cadastrale și planuri. Care este suprafața juridică actuală? Ce limite sunt înscrise în documentele cadastrale? Ce suprafață a fost efectiv cercetată în fiecare inventar? Au existat modificări de perimetru? Ce instituție deține evidențele actualizate?

O comparație științifică a colecției presupune și identificarea precisă a suprafeței pe care inventarierea a fost realizată.

## 7. CADASTRUL VERDE DIGITAL: CERCETAREA A CREAT DEJA UN INSTRUMENT DE MONITORIZARE

Un rezultat important al monografiei îl reprezintă cadastrul verde al Arboretumului Hemeiuș.

Recenziile de specialitate descriu o bază de date realizată într-un sistem GIS, în care exemplarele pot fi localizate pe hartă și identificate în teren. Lucrarea include și planșe privind distribuția colecției în parcele. Aceasta înseamnă că există deja o bază tehnică pentru evidența digitală a patrimoniului dendrologic.

Dar trebuie stabilită diferența dintre realizarea unui cadastru digital în cadrul unei cercetări și utilizarea continuă a acestuia pentru administrarea colecției.

Prima este documentată prin lucrarea științifică. A doua necesită verificări suplimentare.

Cine administrează baza GIS? Când a fost actualizată ultima dată? Există proceduri pentru consemnarea arborilor dispăruți, a plantărilor și a intervențiilor? Este utilizată în planificarea lucrărilor de conservare? Pot vizitatorii consulta o versiune publică a hărții?

Nu avem confirmarea că baza de date este accesibilă online sau actualizată permanent.

Întrebarea administrativă nu mai este dacă se poate realiza un inventar digital, ci ce utilizare concretă are instrumentul care a fost deja creat.

## 8. CINE DEȚINE, CINE ADMINISTREAZĂ, CINE CONSERVĂ ȘI CINE PROMOVEAZĂ PARCUL?

Pentru o analiză administrativ-civică riguroasă trebuie separate patru categorii de responsabilități.

Proprietatea și regimul juridic al terenului. Acestea trebuie stabilite prin actele de proprietate, evidențele cadastrale și documentele instituționale actuale.

Administrarea și exploatarea arboretumului. Sunt relevante documentele care stabilesc instituția responsabilă, competențele sale, obligațiile de întreținere și resursele alocate.

Cercetarea și conservarea științifică. Trebuie identificat cine deține inventarele, cine actualizează cadastrul verde și cine stabilește sau aplică măsurile de protejare a exemplarelor valoroase.

Informarea și promovarea turistică. Primăria Hemeiuș răspunde pentru informațiile publicate pe propriul site și poate clarifica sursele și datele folosite.

Recenzia științifică prezintă arboretumul ca parte a patrimoniului INCDS „Marin Drăcea”, instituție cu rol important în cercetarea dendrologică. Totuși, atribuțiile juridice actuale și obligațiile de administrare trebuie identificate prin documentele în vigoare.

Nu ar fi corect să atribuim Primăriei eventuale deficiențe de conservare numai pentru că aceasta promovează parcul. La fel, nu putem presupune că fiecare recomandare a cercetătorilor a devenit automat o obligație executorie pentru administrator.

Răspunderea instituțională trebuie stabilită prin acte, competențe și obligații concrete.

## 9. PREZENTAREA TURISTICĂ ȘI INVENTARUL ȘTIINȚIFIC TREBUIE SĂ VORBEASCĂ DESPRE ACELAȘI PATRIMONIU

Prezentarea Primăriei Hemeiuș pune accentul pe frumusețea peisagistică, arborii valoroși, trandafiri și Castelul Roșu. Este firesc ca promovarea turistică să evidențieze elementele spectaculoase ale parcului. Dar informațiile numerice ar trebui să fie însoțite de anul inventarului și de sursa acestuia.

Când o prezentare oficială vorbește despre peste 1.300 de specii, fără precizarea perioadei, publicul poate înțelege că cifra descrie colecția actuală.

Cercetările succesive arată însă că situația necesită explicații. Ar fi utilă diferențierea dintre diversitatea istorică maximă documentată, inventarele ulterioare și cea mai recentă situație confirmată de administrator.

Același principiu trebuie aplicat colecției de trandafiri și suprafeței parcului. Nu este nevoie ca prezentarea turistică să reproducă întreaga monografie. Este suficient să ofere informații corecte, datate și verificabile, în colaborare cu specialiștii.

Un patrimoniu natural nu este promovat mai bine prin repetarea celor mai mari cifre istorice. Este promovat mai bine atunci când publicul îi cunoaște adevărata valoare și evoluție.

## 10. CE POATE ÎNVĂȚA BACĂUL DIN CERCETAREA ARBORILOR DE LA HEMEIUȘ?

Arboretumul reprezintă rezultatul unui proces îndelungat de introducere, aclimatizare și monitorizare a unor arbori proveniți din regiuni geografice diferite.

Această experiență ar putea oferi informații utile pentru amenajarea spațiilor verzi din municipiul Bacău și din zona metropolitană. Dar adaptarea unui arbore la condițiile din parc nu garantează automat că aceeași specie este potrivită pentru orice stradă sau zonă urbană.

Trebuie examinate solul, disponibilitatea apei, temperaturile, spațiul pentru rădăcini și cerințele de întreținere.

O colaborare între cercetători și administrațiile locale ar putea identifica rezultatele aplicabile în practică. Nu afirmăm că asemenea colaborări lipsesc. Solicităm să aflăm ce proiecte, recomandări sau activități există deja.

Cercetarea de la Hemeiuș poate avea o utilitate publică mai mare atunci când rezultatele ei contribuie nu numai la protejarea arboretumului, ci și la decizii mai bune privind arborii plantați în localitățile din jur.

## 11. CONCLUZIE: CE S-A SCHIMBAT ÎN PARC ȘI CE S-A FĂCUT PENTRU A-L CONSERVA?

Hemeiușul are un patrimoniu dendrologic remarcabil și o monografie premiată de Academia Română. Dar între promovarea turistică și cercetarea științifică există diferențe documentare care merită explicate.

Inventarele indică 1.346, 1.060 și 831 de taxoni.

Pentru trandafiri apar valori de 280 și 208 soiuri.

Suprafața este descrisă prin valori istorice și actuale care necesită confruntare cadastrală.

Iar cercetarea a produs un cadastru verde digital a cărui utilizare administrativă trebuie clarificată.

Aceste diferențe nu dovedesc automat dispariția unui anumit număr de specii sau existența unei neglijențe administrative. Dar justifică întrebări precise despre schimbările reale și măsurile de conservare.

Pentru comunitate, întrebarea decisivă este: CE REZULTATE CONCRETE AU PRODUS CERCETĂRILE PENTRU CONSERVAREA ARBORETUMULUI ȘI INFORMAREA PUBLICULUI?

Un parc dendrologic nu își pierde valoarea pentru că se schimbă. Istoria schimbărilor face parte din valoarea sa științifică.

HEMEIUȘUL MERITĂ CA PATRIMONIUL SĂU SĂ FIE PREZENTAT CU ACEEAȘI SERIOZITATE CU CARE A FOST CERCETAT.

Redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE

## P.S. — POST-SCRIPTUM JURNALISTIC. SOLICITĂRI OFICIALE PRIVIND INVENTARIEREA, CONSERVAREA ȘI ADMINISTRAREA ARBORETUMULUI HEMEIUȘ

1. CĂTRE INCDS „MARIN DRĂCEA” — INVENTARELE ISTORICE Solicităm identificarea studiilor și documentelor primare aferente inventarelor din 1989 și 2005 și cercetării publicate în 2023, cu precizarea perioadelor efective de teren, metodelor, delimitărilor și categoriilor taxonomice utilizate.

2. STUDIUL REALIZAT DE MARIA RAȚIU ÎN 2005 Solicităm precizarea locului în care se păstrează studiul, a statutului său și a condițiilor de consultare sau obținere a unei copii, cu respectarea drepturilor aplicabile.

3. COMPARAREA CELOR TREI INVENTARE Solicităm documentele comparative existente privind taxonii dispăruți, taxonii reclasificați, exemplarele nou introduse și eventualele diferențe metodologice.

4. FACTORII DE MEDIU ȘI PIERDERILE BIOLOGICE Solicităm rapoartele și studiile existente privind mortalitatea arborilor, evoluția pânzei freatice, seceta, gerurile și pagubele provocate de fenomene meteorologice extreme.

5. COLECȚIA DE TRANDAFIRI Solicităm precizarea anilor și metodologiilor inventarelor care consemnează 280, respectiv 208 soiuri de trandafiri, precum și listele nominale disponibile și situația actualizată a rozariului.

6. SUPRAFAȚA ȘI LIMITELE ARBORETUMULUI Solicităm documentele cadastrale și administrative existente privind suprafața actuală, limitele terenului, regimul juridic și eventualele modificări istorice documentate ale perimetrului.

7. CADASTRUL VERDE ȘI HARTA GIS Solicităm data ultimei actualizări, instituția responsabilă de gestionarea bazei, procedurile de actualizare, modul în care instrumentul este utilizat pentru conservare și condițiile de acces la informațiile publicabile.

8. PLANURILE DE CONSERVARE ȘI INVESTIȚIILE Solicităm programele, rapoartele, situațiile de lucrări și documentele bugetare existente pentru perioada 2020–2026, inclusiv indicatorii prin care au fost evaluate rezultatele intervențiilor.

9. ATRIBUȚIILE ȘI RESPONSABILITĂȚILE INSTITUȚIONALE Solicităm identificarea documentelor în vigoare care stabilesc titularul dreptului de proprietate, administratorul arboretumului și obligațiile privind conservarea, evidența științifică și întreținerea.

10. CĂTRE PRIMĂRIA HEMEIUȘ — INFORMAȚIILE DIN PREZENTAREA TURISTICĂ Solicităm comunicarea surselor și anilor de referință pentru cifrele privind cele peste 1.300 de specii, cele 280 de soiuri de trandafiri și suprafața parcului, precum și a documentelor existente referitoare la actualizarea prezentării publice.

SEPARAT — INVITAȚIE LA INTERVIU ADRESATĂ CERCETĂTOAREI IOANA-MARIA PLEȘCA

Publicația HEMEIUȘ 100% ONLINE propune un dialog despre comparabilitatea inventarelor, evoluția taxonilor, influența factorilor de mediu, cadastrul verde și recomandările de conservare.

Această invitație este un demers jurnalistic distinct de solicitările întemeiate pe Legea nr. 544/2001.

Pentru informațiile de interes public, solicitările vor fi transmise oficial instituțiilor competente. În cazul inexistenței unor documente sau al imposibilității legale de comunicare, solicităm precizarea motivelor și transmiterea informațiilor care pot fi făcute publice.

(Surse: 1. Academia Română, lista oficială a premiilor pentru lucrările anului 2023, publicată în decembrie 2025 — Premiul „Marin Drăcea”; 2. Primăria Hemeiuș, „Prezentare generală”, informațiile privind Parcul Dendrologic Hemeiuș; 3. Ioana-Maria Pleșca, „Monografia Arboretumului Hemeiuș”, Editura Silvică, Voluntari, 2023, 212 pagini, ISBN 978-630-6623-01-3; 4. József Pál Frink, „Recenzii”, „Bucovina Forestieră”, vol. 24(1), 2024, pp. 97–99, DOI: 10.4316/bf.2024.009; 5. Editura Silvică, cuprinsul monografiei, inclusiv capitolul consacrat cadastrului verde; 6. Recenzia monografiei din „Revista de Silvicultură și Cinegetică”, privind baza de date GIS și harta arboretumului; 7. Biblioteca Națională a României, evidența CIP din noiembrie 2023; 8. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.)