LA BLĂGEȘTI, CETĂȚENII SUNT INVITAȚI SĂ SPUNĂ DACĂ ÎNȚELEG CE LE SCRIE STATUL! ASTA PENTRU CĂ ONOR GUVERNUL A DESCOPERIT CĂ ROMÂNII NU VORBESC „FUNCȚIONĂREȘTE”
Redacția HEMEIUȘ 100% - ONLINE
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ | CETĂȚENI | JUDEȚUL BACĂU
După ani în care românii au fost nevoiți să descifreze adrese, decizii, formulare și notificări administrative, Guvernul pare să fi făcut o descoperire epocală: cetățenii vor să înțeleagă ce le comunică instituțiile publice! Secretariatul General al Guvernului a lansat o consultare națională privind claritatea limbajului administrativ, iar Primăria Blăgești, din județul Bacău, a publicat invitația adresată locuitorilor. Până la 30 noiembrie 2026, aceștia pot spune cât de bine înțeleg limba în care le vorbește statul.
În România, limba oficială este româna. O spune chiar Constituția.
Numai că, după ce trece prin câteva birouri, primește un număr de înregistrare și trei semnături, româna administrativă poate deveni o limbă pe care nici profesorul de gramatică n-ar recunoaște-o din prima.
Cetățeanul întreabă simplu: „Ce acte trebuie să aduc?”
Instituția îi poate răspunde într-o frază atât de complicată, încât omul ajunge să aibă nevoie de o nouă cerere pentru explicarea răspunsului la prima cerere.
Desigur, nu toate instituțiile comunică astfel. Dar problema există, iar statul a decis să întrebe populația cât de ușor înțelege mesajele oficiale.
Altfel spus, statul vrea să afle dacă poporul înțelege ce-i spune statul.
## LA BLĂGEȘTI, CONSULTAREA DESPRE LIMBAJUL CLAR ÎNCEPE CU O MICĂ SURPRIZĂ ORTOGRAFICĂ
Primăria Blăgești a publicat invitația la consultarea națională inițiată de Secretariatul General al Guvernului.
Pe pagina instituției, anunțul apare cu titlul:
„CHESTIONAR PENRU CETĂȚENI”
Da, „PENRU”, fără litera „T”.
Nu este o catastrofă administrativă și nici o dovadă că instituția ar comunica sistematic defectuos.
Dar coincidența este savuroasă: tocmai anunțul despre îmbunătățirea comunicării publice oferă un exemplu despre cât de utilă este recitirea textului înainte de publicare.
Uneori, reforma limbajului administrativ poate începe cu o simplă corectură. Și cu un „T” pus la locul lui.
Dincolo de această scăpare, publicarea invitației este utilă: locuitorii comunei pot participa la o consultare care privește relația cetățenilor cu administrația din întreaga țară.
## CINCI–ȘAPTE MINUTE CA SĂ-I EXPLICI GUVERNULUI CE NU ÎNȚELEGI DE LA GUVERN
Chestionarul național poartă titlul „Cât de ușor înțelegeți mesajele instituțiilor publice?” și urmărește identificarea dificultăților întâlnite de cetățeni în comunicarea cu autoritățile.
Participanții pot semnala probleme privind claritatea documentelor, utilizarea termenilor tehnici, prescurtările, accesibilitatea informațiilor și ușurința folosirii site-urilor instituționale.
Potrivit informațiilor comunicate de Instituția Prefectului – Județul Bacău, completarea este anonimă și durează aproximativ 5–7 minute.
TERMEN-LIMITĂ: 30 NOIEMBRIE 2026.
CHESTIONAR ONLINE: https://forms.gle/fpds7gwRNDc677sj7
Nu este necesară deplasarea la primărie.
Și, din fericire, nu se cere un dosar cu șină pentru a explica statului că limbajul său este uneori prea complicat.
## CÂND „DEPUNEȚI DOCUMENTELE” DEVINE O AVENTURĂ PRIN BIROCRAȚIE
Să presupunem că un cetățean trebuie să depună câteva documente.
O instituție ar putea comunica simplu:
„Depuneți documentele necesare la registratură, până la data indicată în anunț.”
Dar aceeași informație ar putea fi îmbrăcată într-o formulare de tipul:
„Persoanele interesate vor proceda la îndeplinirea formalităților aferente transmiterii documentației justificative către compartimentul competent, cu respectarea termenului procedural incident.”
Acestea sunt exemple ilustrative, nu citate din documentele Primăriei Blăgești.
Prima formulare îl ajută pe cetățean să înțeleagă ce trebuie să facă. A doua îl invită la o excursie prin vocabularul administrativ.
Rigoarea juridică nu obligă instituțiile să transforme fiecare instrucțiune într-un examen de interpretare a textului.
Un pensionar trebuie să poată înțelege o decizie privind drepturile sale. Un contribuabil trebuie să știe ce sumă datorează și până când. O persoană care solicită ajutor social trebuie să înțeleagă ce documente îi sunt necesare.
Nu toți cetățenii sunt juriști. Și nici nu trebuie să fie.
O comunicare publică eficientă trebuie să răspundă limpede la cinci întrebări: CINE, CE, UNDE, CÂND ȘI CUM?
## CE VA FACE GUVERNUL CU RĂSPUNSURILE? SĂ SPERĂM CĂ LE VA ȘI ÎNȚELEGE!
Consultarea face parte din demersurile pentru simplificarea limbajului utilizat de administrația publică în relația cu cetățenii, în cadrul Strategiei pentru guvernare deschisă în România 2025–2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 358/2025.
Potrivit obiectivelor anunțate, răspunsurile urmează să contribuie la elaborarea unui raport, a unui glosar de termeni și expresii și a unui ghid privind folosirea unui limbaj administrativ mai clar.
Acestea sunt obiective, nu rezultate deja realizate.
Iar adevăratul test va veni după încheierea consultării.
Vor deveni anunțurile mai clare? Vor fi explicate prescurtările? Vor putea oamenii să afle din prima lectură ce documente trebuie să depună și în ce termen?
Întrebările privesc nu doar Primăria Blăgești, ci toate instituțiile care comunică zilnic cu publicul.
Ar fi o ironie perfectă ca administrația să elaboreze un ghid complicat prin care să explice de ce documentele complicate trebuie simplificate.
## PÂNĂ LA 30 NOIEMBRIE, CETĂȚENII VORBESC. DUPĂ ACEEA, STATUL VA TREBUI SĂ ARATE CE A ÎNȚELES
Pentru locuitorii din Blăgești, consultarea este o ocazie să spună direct ce dificultăți întâmpină atunci când încearcă să înțeleagă informațiile publicate de instituții.
Participarea nu garantează că toate problemele vor fi rezolvate imediat. Dar poate contribui la identificarea celor mai frecvente obstacole.
Termenul de completare este 30 noiembrie 2026, iar chestionarul este disponibil online.
Rămâne însă o întrebare pe care niciun formular nu o poate rezolva singur:
Dacă statul îi întreabă acum pe români de ce nu înțeleg limbajul administrației, va reuși administrația să înțeleagă răspunsurile românilor?
Pentru că, dincolo de glume, relația dintre stat și cetățean ar trebui să înceapă cu ceva elementar: înțelegerea reciprocă.
LIMBA ROMÂNĂ AR TREBUI SĂ FIE SUFICIENTĂ PENTRU CA UN CETĂȚEAN SĂ ÎNȚELEAGĂ CE ÎI COMUNICĂ STATUL ROMÂN. FĂRĂ DICȚIONAR DE „FUNCȚIONĂREȘTE” ȘI FĂRĂ O NOUĂ CERERE PENTRU EXPLICAREA PRIMEI.
Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE
(Surse: 1. Primăria Comunei Blăgești, județul Bacău, anunțul privind chestionarul pentru cetățeni, https://www.primariablagesti.ro/; 2. Instituția Prefectului – Județul Bacău, „Consultare națională privind claritatea limbajului utilizat de administrația publică în relația cu cetățenii”, 30 octombrie 2026, https://bc.prefectura.mai.gov.ro/consultare-nationala-privind-claritatea-limbajului-utilizat-de-administratia-publica-in-relatia-cu-cetatenii/; 3. Secretariatul General al Guvernului, chestionarul „Cât de ușor înțelegeți mesajele instituțiilor publice?”, https://forms.gle/fpds7gwRNDc677sj7; 4. Guvernul României, Hotărârea nr. 358/2025 privind aprobarea Strategiei pentru guvernare deschisă în România 2025–2030;)