MOARTEA ARE UN LOC. RĂSPUNDEREA ARE MAI MULTE ADRESE. CAZUL SELGROS BACĂU ȘI CELE ZECE ANI ÎN CARE JUSTIȚIA ÎNCĂ MAI CAUTĂ RĂSPUNSURILE

Un electrician de 42 de ani a fost electrocutat la 2 august 2016, în timpul unei intervenții asupra unei instalații electrice din incinta Selgros Bacău. A murit nouă zile mai târziu, lăsând în urmă o soție și doi copii. La zece ani de la tragedie, procesul pentru despăgubiri nu s-a încheiat definitiv. Judecătoria Bacău a acordat familiei 240.000 de euro daune morale și 42.167 de lei daune materiale, însă hotărârea a fost atacată cu apel. În proces figurează General Electric SRL și Delgaz Grid SA, în timp ce Selgros, deși reprezintă locul producerii accidentului, nu se numără, potrivit informațiilor publicate despre dosar, printre societățile chemate să răspundă civilmente. Curtea de Apel Bacău a dispus o nouă expertiză tehnică, iar următorul termen este programat pentru 18 noiembrie 2026. Dincolo de disputa financiară, cazul ridică o întrebare esențială: cine trebuie să se asigure că o instalație electrică nu este repusă sub tensiune cât timp un om încă lucrează asupra ei?

NOUĂ ZILE ÎNTRE ELECTROCUTARE ȘI DECES. ZECE ANI FĂRĂ O SOLUȚIE DEFINITIVĂ A DESPĂGUBIRILOR

Accidentul s-a produs la 2 august 2016, în timpul unor lucrări efectuate la o instalație electrică din incinta Selgros Bacău.

Potrivit investigației publicate la 12 octombrie 2026 de jurnalista Keva Iosif, în CANCAN, muncitorul monta siguranțe electrice când instalația ar fi fost repusă sub tensiune înainte de finalizarea intervenției.

Bărbatul a suferit arsuri pe aproximativ 55% din suprafața corpului. A fost internat inițial la Bacău, apoi transferat la București, unde a decedat la 11 august 2016.

Avea 42 de ani și era tatăl a doi copii, minori la momentul accidentului.

Tragedia a declanșat cercetări penale și un proces privind repararea prejudiciilor suferite de familie.

Procurorii au trimis două persoane în judecată, susținând că mai multe încălcări ale obligațiilor de securitate ar fi contribuit la producerea accidentului.

Ulterior, intervenția prescripției răspunderii penale a influențat evoluția cauzei, dar examinarea pretențiilor civile a continuat.

După zece ani, dosarul se află în apel, iar instanța a apreciat că este necesară administrarea unei noi probe tehnice.

Această situație arată diferența dintre producerea unui eveniment, stabilirea răspunderii și obținerea unei soluții judiciare definitive.

Pentru familie, însă, timpul nu a fost unul exclusiv procedural. Copiii au crescut fără tatăl lor, în timp ce consecințele juridice ale accidentului au continuat să fie disputate.

ACCIDENTUL S-A PRODUS LA SELGROS. DE CE ALTE SOCIETĂȚI FIGUREAZĂ ÎN PROCES?

Una dintre particularitățile cauzei este diferența dintre locul accidentului și societățile care figurează ca părți responsabile civilmente.

Potrivit documentării CANCAN, în această calitate sunt menționate General Electric SRL și Delgaz Grid SA, succesoarea fostei E.ON Distribuție România.

Ambele societăți au formulat apel.

Selgros nu figurează, conform aceleiași relatări, printre societățile chemate să răspundă civilmente în dosar.

Această împrejurare nu trebuie transformată într-o concluzie generală privind responsabilitatea juridică a companiei.

Faptul că un accident se produce pe proprietatea unei societăți nu înseamnă automat că aceasta a încălcat obligațiile de securitate.

Dar nici absența sa din categoria părților responsabile civilmente, astfel cum este prezentată în relatarea de presă, nu constituie o constatare judiciară universală că nu ar fi putut exista vreo obligație relevantă.

Într-o intervenție asupra unei instalații electrice pot participa mai multe entități, fiecare având atribuții distincte.

Una poate avea calitatea de angajator al executantului, alta poate exploata instalația sau coordona anumite manevre, iar beneficiarul lucrării poate avea propriile obligații, în funcție de situația contractuală și de prevederile legale.

Răspunderea nu se stabilește prin simpla enumerare a societăților participante.

Contează atribuțiile efective, regulile tehnice aplicabile, conduita persoanelor implicate și legătura de cauzalitate dintre eventualele încălcări și accident.

În lipsa contractelor de lucrări, a documentelor de delimitare a responsabilităților și a hotărârilor judecătorești integrale, nu poate fi stabilită independent repartizarea exactă a obligațiilor fiecărei societăți.

ULTIMA PIULIȚĂ: MOMENTUL ÎN CARE O MANEVRĂ ELECTRICĂ POATE DEVENI FATALĂ

În relatarea împrejurărilor examinate de instanță apare un detaliu tehnic tulburător: victima s-ar fi aflat încă în zona instalației, în timp ce înșuruba ultima piuliță.

Este momentul care concentrează problema esențială a cauzei.

Când s-a considerat că intervenția era încheiată?

Cine avea atribuția de a confirma finalizarea lucrării?

Cine putea dispune ori executa realimentarea instalației?

Ce măsuri împiedicau punerea sub tensiune înainte ca lucrătorul să părăsească zona periculoasă?

Aceste întrebări nu privesc numai conduita individuală a unei persoane. Ele privesc funcționarea întregului sistem de organizare și securitate a lucrărilor.

În intervențiile electrice, scoaterea instalației de sub tensiune, prevenirea realimentării, verificarea absenței tensiunii și autorizarea reluării alimentării constituie măsuri de protecție a căror aplicabilitate concretă depinde de natura lucrării și de normele tehnice.

O instalație poate fi repusă în funcțiune printr-o manevră care durează foarte puțin. Tocmai de aceea, coordonarea dintre persoanele care execută lucrarea și cele care controlează alimentarea este esențială.

În dosarul de la Bacău, ipoteza realimentării premature trebuie stabilită prin probele administrate și aprecierea instanței.

Nu poate fi transformată într-o constatare definitivă de culpă doar pe baza prezentării accidentului în presă.

LEGEA SECURITĂȚII MUNCII: RESPONSABILITATEA NU DISPARE CÂND INTERVIN MAI MULTE FIRME

Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă stabilește obligații pentru angajatori în scopul protejării vieții și sănătății lucrătorilor.

Printre acestea se numără evaluarea riscurilor, organizarea măsurilor de prevenire și protecție, instruirea lucrătorilor și asigurarea condițiilor necesare desfășurării activității în siguranță.

Articolul 16 reglementează cooperarea angajatorilor atunci când lucrători din mai multe întreprinderi desfășoară activități în același loc de muncă.

Această obligație are o relevanță deosebită pentru intervențiile care presupun participarea simultană sau succesivă a mai multor societăți.

Cooperarea nu trebuie să existe numai în contracte sau în documentele interne. Ea trebuie să se reflecte în organizarea concretă a lucrărilor.

În cazul unei instalații electrice, faptul că responsabilitățile sunt împărțite nu elimină necesitatea coordonării lor.

Dar legea nu instituie automat aceeași răspundere pentru toate firmele prezente într-un amplasament.

Pentru fiecare participant trebuie determinată obligația concretă și eventuala încălcare a acesteia.

Aceasta este diferența dintre responsabilitatea generală pentru securitatea muncii și atribuirea juridică a culpei într-un accident individual.

900.000 DE EURO CERUȚI PENTRU SUFERINȚĂ. 240.000 DE EURO ACORDAȚI ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ

După deces, soția și cei doi copii ai victimei s-au constituit părți civile.

Potrivit informațiilor prezentate de CANCAN, fiecare a solicitat câte 300.000 de euro daune morale.

Totalul pretențiilor morale a ajuns astfel la 900.000 de euro.

Separat, familia a cerut inițial 50.000 de lei daune materiale, suma fiind ulterior majorată la 1.176.976 de lei.

În această categorie au fost incluse cheltuieli asociate decesului, precum și venituri viitoare pe care familia considera că victima le-ar fi putut realiza.

O componentă importantă, în valoare de 693.000 de lei, era reprezentată de veniturile estimate din activitatea de apicultură.

Alte 433.896 de lei au fost solicitate în legătură cu întreținerea celor doi copii și diferențele dintre pensia de urmaș și sprijinul material pe care tatăl l-ar fi putut asigura.

Judecătoria Bacău a admis numai parțial pretențiile.

Soției i-au fost acordate 42.167 de lei daune materiale și 80.000 de euro daune morale.

Fiecare dintre cei doi copii a primit câte 80.000 de euro daune morale.

Totalul stabilit în primă instanță este, prin urmare, de 240.000 de euro daune morale, la care se adaugă despăgubirile materiale de 42.167 de lei.

Diferența față de cei 900.000 de euro solicitați ca daune morale este de 660.000 de euro.

Acest calcul nu trebuie interpretat ca o evaluare matematică a suferinței.

Instanțele acordă despăgubiri prin aprecierea circumstanțelor concrete, a prejudiciului și a probelor administrate.

Despăgubirile morale nu reprezintă un preț al vieții victimei, ci o formă juridică de reparare a suferințelor persoanelor apropiate.

Hotărârea Judecătoriei Bacău nu este definitivă, astfel încât cuantumul și celelalte dispoziții supuse apelului pot fi modificate.

VENITURILE VIITOARE DIN APICULTURĂ: UN PREJUDICIU POSIBIL NU ESTE AUTOMAT UN PREJUDICIU DOVEDIT

Una dintre componentele financiare importante ale litigiului privește veniturile pe care victima le-ar fi putut obține în viitor.

Familia a invocat inclusiv activitatea sa de apicultură.

Din punct de vedere juridic, despăgubirea unui venit viitor presupune analizarea probabilității realizării acestuia și a probelor care permit estimarea prejudiciului.

Nu este suficientă simpla afirmație că o persoană ar fi putut câștiga o anumită sumă dacă ar fi trăit.

Trebuie analizate activitatea desfășurată, veniturile anterioare, documentele disponibile și criteriile juridice privind caracterul reparabil al prejudiciului.

Potrivit relatării CANCAN, Judecătoria Bacău a considerat că veniturile viitoare invocate din apicultură nu au fost demonstrate suficient.

În ceea ce privește întreținerea copiilor, instanța a analizat și pensiile de urmaș.

Aceasta este însă evaluarea primei instanțe, supusă controlului judiciar în apel.

Disputa arată dificultatea transformării unei pierderi umane și economice într-un calcul juridic verificabil.

Unele prejudicii pot fi demonstrate prin documente contabile sau contractuale.

Altele necesită estimări.

Iar o parte a pierderii suferite de familie nu poate fi exprimată adecvat prin raportarea la veniturile persoanei decedate.

O NOUĂ EXPERTIZĂ TEHNICĂ DUPĂ ZECE ANI. DE CE MAI ARE NEVOIE INSTANȚA DE PROBE?

Curtea de Apel Bacău a dispus administrarea unei noi expertize tehnice pentru clarificarea împrejurărilor accidentului.

Potrivit informațiilor publicate de CANCAN, valoarea estimată a expertizei este de aproximativ 45.000 de lei, iar onorariul inițial stabilit a fost de 25.000 de lei.

Expertul s-a deplasat inclusiv la locul producerii accidentului pentru examinarea instalației.

La termenul din 7 octombrie 2026, judecata a fost amânată în vederea depunerii raportului.

Următorul termen este programat pentru 18 noiembrie 2026.

Necesitatea unei asemenea expertize evidențiază importanța stabilirii succesiunii operațiunilor și a atribuțiilor tehnice.

Totuși, administrarea unei noi probe nu dovedește automat că expertizele anterioare au fost greșite.

Instanța poate considera necesare lămuriri suplimentare pentru a soluționa criticile formulate în apel.

După zece ani, reconstituirea unui accident tehnic ridică o problemă suplimentară: instalațiile pot fi modificate, personalul poate fi schimbat, iar documentele trebuie corelate cu situația existentă la momentul evenimentului.

Nu există însă suficiente date publice pentru a afirma că probele materiale din acest dosar au fost alterate sau că anumite documente au dispărut.

Asemenea concluzii ar necesita constatări judiciare explicite.

PRESCRIPȚIA PENALĂ NU ESTE O HOTĂRÂRE CĂ ACCIDENTUL NU A EXISTAT

Un alt element al cauzei este intervenția prescripției răspunderii penale.

Aceasta reprezintă o instituție juridică distinctă de stabilirea existenței prejudiciului civil.

Prescripția poate împiedica tragerea la răspundere penală în condițiile prevăzute de lege, dar nu echivalează automat cu o constatare că faptele materiale nu s-au produs.

Nici nu presupune, prin ea însăși, că persoanele trimise în judecată au fost declarate vinovate.

Răspunderea civilă trebuie examinată potrivit propriilor cerințe juridice și procedurale, inclusiv existența prejudiciului și legătura de cauzalitate.

În cazul de la Bacău, procedura privind despăgubirile a continuat, iar soluția este încă supusă apelului.

Fără examinarea integrală a hotărârilor penale și civile, nu poate fi reconstruit independent fiecare efect procedural al prescripției asupra dosarului.

Este însă cert, potrivit relatărilor judiciare publicate, că disputa privind despăgubirile nu s-a încheiat definitiv.

CE AR TREBUI SĂ ÎNVEȚE ANGAJATORII DIN ACEST CAZ

Accidentul din 2016 aduce în atenție o problemă fundamentală a lucrărilor electrice: protecția lucrătorului depinde de funcționarea efectivă a unui sistem de prevenire.

O instrucțiune scrisă nu este suficientă dacă nu este cunoscută, înțeleasă și aplicată în practică.

La fel, existența mai multor firme participante nu poate substitui o delimitare clară a responsabilităților.

Pentru operațiunile asupra instalațiilor electrice, sunt esențiale regulile de separare de sursele de energie, prevenire a realimentării, verificare a condițiilor de lucru și confirmare a încheierii intervenției.

Cercetarea unui accident trebuie să clarifice nu numai acțiunea imediată care a precedat electrocutarea, ci și organizarea muncii și măsurile de prevenire aplicabile.

În materialele publice analizate nu au fost identificate concluziile integrale ale cercetării accidentului de muncă efectuate de autoritățile competente.

Nu au fost identificate nici documente complete privind măsurile preventive dispuse ulterior pentru fiecare societate implicată.

Prin urmare, nu poate fi atribuită unei companii o omisiune ulterioară concretă doar pe baza acestei documentări.

Cazul rămâne însă relevant ca exemplu al modului în care securitatea unei intervenții depinde de coordonarea deciziilor tehnice și a responsabilităților instituționale.

CE ESTE VERIFICAT ȘI CE NU ESTE ÎNCĂ STABILIT INDEPENDENT

Investigația CANCAN din 12 octombrie 2026 constituie sursa principală pentru datele detaliate ale litigiului, inclusiv cuantumul pretențiilor, hotărârea primei instanțe și expertiza dispusă în apel.

Ziarul de Bacău a publicat la 13 octombrie o relatare concordantă asupra accidentului, despăgubirilor și termenului din noiembrie.

Concordanța acestor materiale nu reprezintă însă, singură, o verificare independentă a documentelor judiciare originale.

Pagina publică a Curții de Apel Bacău permite consultarea dosarelor, dar fără identificatorul exact al cauzei nu am putut confirma separat, din fișa individuală a dosarului, fiecare măsură procedurală menționată în presă.

Prin urmare, detaliile privind expertiza, conținutul soluției de primă instanță și următorul termen sunt prezentate cu atribuirea corespunzătoare relatărilor judiciare consultate.

Nu sunt disponibile, în documentarea realizată, poziții actualizate distincte ale General Electric SRL, Delgaz Grid SA sau Selgros referitoare la împrejurările accidentului și la evoluția apelului.

Absența acestor poziții din sursele consultate nu trebuie interpretată drept acceptare a acuzațiilor sau a pretențiilor familiei.

MOARTEA S-A PRODUS ÎNTR-O CLIPĂ. STABILIREA CONSECINȚELOR JURIDICE A DURAT UN DECENIU

La 2 august 2016, un electrician a fost grav rănit în timpul unei intervenții asupra unei instalații electrice din incinta Selgros Bacău.

La 11 august, a murit.

Zece ani mai târziu, familia sa a obținut o hotărâre favorabilă doar parțial în primă instanță, iar procesul privind despăgubirile continuă.

Între aceste două momente se află cercetările penale, problema prescripției, administrarea probelor, evaluarea prejudiciilor și disputa privind responsabilitățile.

Nu se poate reduce o asemenea cauză la suma solicitată de familie și nici la cuantumul acordat de instanță.

Pentru soție și copii, pierderea nu poate fi anulată de o hotărâre judecătorească.

Pentru societățile implicate, procesul trebuie să stabilească obligațiile și răspunderea în limitele probelor și ale legii.

Pentru ceilalți lucrători care intervin zilnic asupra instalațiilor electrice, cazul amintește de importanța unei reguli esențiale: nicio instalație nu trebuie realimentată în condiții care pun în pericol persoanele aflate încă la lucru.

Următorul termen, programat pentru 18 noiembrie 2026, va reprezenta o nouă etapă procedurală, nu neapărat momentul pronunțării unei hotărâri definitive.

MOARTEA A AVUT UN LOC PRECIS: O INSTALAȚIE ELECTRICĂ DIN INCINTA SELGROS BACĂU. RĂSPUNDEREA SE CAUTĂ ÎNSĂ ÎN ATRIBUȚII, CONTRACTE, MANEVRE ȘI DECIZII CARE TREBUIE CLARIFICATE JUDICIAR. IAR DUPĂ ZECE ANI, CEA MAI DUREROASĂ ANTITEZĂ RĂMÂNE ACEEAȘI: FAMILIA NU ÎȘI MAI POATE RECUPERA OMUL PIERDUT, ÎN TIMP CE JUSTIȚIA ÎNCĂ EXAMINEAZĂ ÎNTINDEREA REPARAȚIEI DATORATE.

Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE

(Surse: CANCAN, Keva Iosif, 12 octombrie 2026, „Tragedie în incinta Selgros! Un tată de 42 de ani a murit după ce a fost electrocutat. Familia cere despăgubiri uriașe!”, https://www.cancan.ro/tragedie-in-incinta-selgros-un-tata-de-42-de-ani-a-murit-dupa-ce-a-fost-electrocutat-familia-cere-despagubiri-uriase-21528813; Ziarul de Bacău, 13 octombrie 2026, „Bărbat electrocutat mortal în incinta Selgros Bacău. Procesul, după 10 ani, încă nu s-a încheiat”, https://ziaruldebacau.ro/barbat-electrocutat-mortal-in-incinta-selgros-bacau-procesul-dupa-10-ani-inca-nu-s-a-incheiat/; Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/73772; Portalul instanțelor de judecată, Curtea de Apel Bacău, https://portal.just.ro/32/sitepages/dosare.aspx. Precizare documentară: hotărârea judecătorească integrală și dosarul complet nu au fost examinate direct.)