MOINEȘTI, ORAȘUL DE 15 MINUTE? VIN VREMURI GRELE PENTRU LOCUITORII ACESTUI MUNICIPIU. DOCUMENTELE LOCALE ARATĂ O TRANSFORMARE ÎN CURS, ÎN TIMP CE SCENARIILE CLIMATICE INTERNAȚIONALE MERG MULT MAI DEPARTE

Pentru locuitorii municipiului Moinești, tranziția climatică nu mai este doar o temă abstractă din documentele europene și internaționale. Măsuri care privesc direct modul de deplasare, utilizarea autoturismului personal, încălzirea locuințelor, eficiența energetică și consumul sunt deja înscrise în planurile locale aprobate de Consiliul Local. În paralel, documentele și scenariile internaționale aflate în fundalul acestor politici merg mai departe și analizează inclusiv reducerea consumului de carne, cumpărarea unui număr mai mic de haine, diminuarea zborurilor și reducerea dependenței de automobilul personal. Nu toate aceste scenarii au devenit încă reguli locale, dar direcția de transformare este deja documentată.

Povestea nu începe în 2023, când numele municipiului Moinești a intrat într-o controversă publică privind politicile climatice și Cities Race to Zero.

Începe cu mai bine de un deceniu înainte.

Trei documente locale permit astăzi reconstruirea acestei evoluții: HCL nr. 109/20.09.2012 – Planul de Acțiune privind Energia Durabilă 2012–2020, HCL nr. 42/12.03.2020 – Planul de Acțiune privind Energia Durabilă și Clima 2020–2030 și HCL nr. 97/18.04.2024 – PAEDC 2020–2030, Revizia 1.

Privite separat, multe dintre prevederi pot părea simple măsuri de eficiență energetică, mobilitate sau modernizare urbană.

Citite însă cronologic, ele arată o direcție care s-a consolidat treptat.

2012: REDUCEREA UTILIZĂRII AUTOTURISMULUI PERSONAL ERA DEJA PE MASĂ

Prin HCL nr. 109/20.09.2012, municipiul Moinești a aprobat primul Plan de Acțiune privind Energia Durabilă.

Documentul nu privea numai clădirile și consumul administrației.

Domeniile de intervenție cuprindeau transporturile, planificarea teritorială, achizițiile publice și lucrul cu cetățenii.

În materie de mobilitate apare deja ideea încurajării populației să reducă utilizarea autoturismului personal, concomitent cu dezvoltarea zonelor pietonale, limitarea traficului în anumite spații și promovarea transportului public și a bicicletei.

Prin urmare, direcția de reducere a dependenței față de automobil nu apare la Moinești odată cu dezbaterea recentă despre „orașul de 15 minute”.

Ea exista în documentele locale încă din 2012.

2020: ȚINTA CREȘTE, IAR MĂSURILE DEVIN CONCRETE

Prin HCL nr. 42/12.03.2020 este aprobat PAEDC 2020–2030.

Planul calculează că implementarea acțiunilor sale ar putea conduce la o reducere a consumului de energie cu 38,03% și a emisiilor de CO₂ cu 40,45%, în raport cu inventarul de referință.

Cele mai importante sectoare identificate sunt clădirile rezidențiale, transportul privat și comercial și clădirile terțiare.

În domeniul transportului sunt prevăzute managementul traficului, modernizarea coridorului de mobilitate urbană integrată din centrul municipiului, extinderea rețelei de piste de biciclete, mijloace de transport nepoluante, lucrul cu cetățenii și înnoirea parcului auto municipal și privat.

Iar scopul este formulat explicit în document: reducerea cotei modale a deplasărilor cu autoturismul, în beneficiul transportului public, al bicicletei și al mersului pe jos.

Nu este o interpretare atribuită ulterior planului.

Este ceea ce planul spune.

NU ESTE INTERZISĂ DEPLASAREA, DAR ESTE VIZATĂ UTILIZAREA AUTOMOBILULUI

Aici trebuie făcută o distincție importantă.

În cele trei documente analizate nu apare o regulă care să oblige un locuitor să rămână într-o anumită zonă a municipiului.

Nu există o rază juridică de 15 minute.

Nu apare un permis pentru deplasarea între cartiere.

Nu apare o cotă personală de kilometri.

Dar există politici care urmăresc schimbarea modalității în care oamenii se deplasează.

PAEDC cuprinde amenajarea pistelor pentru bicicliști, sistematizarea traficului, serviciul public de biciclete, parcări pentru biciclete și înnoirea parcului auto.

Pentru transportul privat și comercial apare inclusiv înnoirea parcului auto cu automobile EURO 5 și EURO 6, responsabilul indicat fiind „consumator final”.

Alte măsuri vizează reorganizarea fluxului de trafic și campanii adresate cetățenilor pentru utilizarea transportului public și a mijloacelor nepoluante.

Așadar, libertatea persoanei de a se deplasa și politica de reducere a utilizării automobilului sunt două lucruri diferite.

LOCUINȚA PRIVATĂ INTRĂ ȘI EA ÎN TRANZIȚIE

PAEDC identifică sectorul rezidențial drept cel mai mare consumator de energie.

Documentul precizează că, deși locuințele private nu se află sub controlul direct al UAT Moinești, administrația poate acționa prin reglementare, autorizare, standarde tehnice, stimulente și promovarea unor tehnologii mai eficiente.

Planul cuprinde, între altele:

reabilitarea termică a 1.000 de case individuale;

înlocuirea a 800 de surse individuale de producere a energiei termice cu randamente foarte scăzute, fiind indicate drept exemplu sobele de teracotă;

reducerea alimentării cu energie termică în perioadele de neocupare pentru 1.000 de locuințe și montarea robinetelor termostatice;

programe privind energiile regenerabile pentru persoane fizice;

panouri fotovoltaice;

eliminarea iluminatului incandescent și promovarea electrocasnicelor eficiente energetic.

Pentru mai multe asemenea acțiuni apare ca responsabil chiar „consumatorul final”.

Transformarea energetică nu se oprește, așadar, la sediul Primăriei ori la iluminatul stradal.

Ea intră și în sectorul rezidențial.

Dar o precizare juridică este obligatorie: simpla înscriere a unei măsuri într-un PAEDC nu înseamnă că proprietarul care nu o aplică poate fi automat sancționat.

Pentru aceasta trebuie să existe temeiul normativ corespunzător.

2024: DIRECȚIA CONTINUĂ

Prin HCL nr. 97/18.04.2024 este aprobată Revizia 1 a PAEDC 2020–2030.

Structura de bază se păstrează: clădiri municipale, clădiri terțiare, clădiri rezidențiale, iluminat, transport, producerea locală de energie verde și alte măsuri.

Mobilitatea, reducerea emisiilor și eficiența energetică rămân în centrul strategiei.

Avem astfel o continuitate documentară:

2012 – reducerea utilizării autoturismului și promovarea mobilității alternative;

2020 – țintă climatică mai ridicată și măsuri cuantificate;

2024 – continuarea și revizuirea politicii până în 2030.

DE LA MOINEȘTI LA POLITICILE EUROPENE

Moineștiul participă la Convenția Primarilor pentru Climă și Energie.

Actualul angajament al Convenției este legat de cadrul climatic și energetic al Uniunii Europene și are ca repere neutralitatea climatică până în 2050 și reducerea emisiilor UE cu cel puțin 55% până în 2030.

Semnatarii își stabilesc obiective intermediare, elaborează și implementează planuri și raportează evoluția acestora.

Convenția vorbește explicit despre o transformare care implică administrațiile, cetățenii și mediul economic și care atinge transportul, clădirile, energia și alte sectoare ale societății.

Dar aici apare o limită juridică esențială.

Un raport C40, un studiu Arup sau un scenariu climatic internațional nu devine automat drept local aplicabil locuitorului din Moinești.

CARNE, HAINE, ZBORURI ȘI AUTOMOBILE: CE EXISTĂ, DE FAPT, ÎN SCENARIILE C40

Raportul „The Future of Urban Consumption in a 1.5°C World”, elaborat de C40 Cities împreună cu Arup și University of Leeds, analizează consumul urban în șase categorii majore: clădiri și infrastructură, hrană, haine și textile, transport privat, aviație, electronice și electrocasnice.

Iar cifrele care au provocat controverse există într-adevăr în document.

Pentru alimentație, tabelul raportului modelează pentru 2030 un scenariu „progressive” de 16 kg de carne/persoană/an, iar scenariul „ambitious” ajunge la 0 kg de carne.

În ceea ce privește îmbrăcămintea, C40 arăta că scenariul maxim de reducere ar putea coborî achiziția la 3 articole vestimentare noi/persoană/an.

Raportul tratează separat și reducerea emisiilor provenite din transportul privat și aviație, inclusiv prin diminuarea utilizării vehiculelor și reducerea zborurilor.

Aceste cifre nu trebuie negate. Există.

Dar nici nu trebuie transformate într-o lege locală care nu există.

C40: „O ANALIZĂ, NU UN PLAN”

În 2023, C40 a revenit chiar asupra controversei generate de raport.

Organizația a precizat explicit că documentul reprezintă „an analysis, not a plan” și „an invitation, not a prescription”.

C40 spune și că ideile analizate nu sunt destinate să fie aplicate identic fiecărei persoane, comunități sau fiecărui oraș și că nu toate orașele vor urma aceeași cale de reducere a emisiilor.

Distincția este decisivă. Scenariul există.

Obligația juridică nu rezultă automat din scenariu.

„ALIMENTARE DURABILĂ” EXISTĂ ȘI ÎN PAEDC MOINEȘTI. DAR NU ÎNSEAMNĂ CE S-AR PUTEA CREDE

În PAEDC-ul local apare acțiunea intitulată „Promovarea unui mod de alimentare durabil”.

Citită izolat, expresia ar putea conduce la interpretarea că este vorba despre schimbarea alimentației populației.

Dar documentul explică imediat măsura: evitarea folosirii pungilor de plastic, tacâmurilor și farfuriilor de unică folosință în serviciile municipale.

Nu este prevăzută acolo o cotă de carne.

CE NU EXISTĂ ÎNCĂ ÎN ACTELE MOINEȘTIULUI

După examinarea celor trei documente locale, nu am identificat:

o cotă obligatorie de 16 kg carne/persoană/an;

eliminarea obligatorie a consumului de carne;

o limită de trei sau opt articole vestimentare pe an;

o cotă personală de zboruri;

o limită individuală de kilometri;

interdicția de a ieși dintr-un cartier;

o raționalizare generală a cumpărăturilor populației.

Aceasta este situația documentară actuală.

DAR CONSUMUL CETĂȚEANULUI ESTE DEJA PARTE A POLITICII LOCALE

PAEDC include campanii pentru economisirea energiei în consumul propriu, reducerea deșeurilor menajere, reciclarea la nivelul consumatorului și folosirea surselor regenerabile în consumul propriu.

Formularea actuală este în principal de informare, stimulare și mobilizare.

În alte domenii însă, cum sunt construcțiile și performanța energetică, documentele trimit și la cerințe tehnice și de autorizare.

Prin urmare, trebuie privită fiecare măsură separat.

ESTE MOINEȘTIUL UN „ORAȘ DE 15 MINUTE”?

Nici HCL 109/2012, nici HCL 42/2020 și nici HCL 97/2024 nu declară formal Moineștiul drept „oraș de 15 minute”.

Dar o parte importantă dintre instrumentele specifice acestui tip de urbanism sunt deja prezente în politicile municipiului:

reducerea ponderii deplasărilor cu automobilul;

dezvoltarea mersului pe jos;

piste pentru biciclete;

transport public mai puțin poluant;

reorganizarea traficului;

coridoare de mobilitate;

regenerarea și eficientizarea spațiului urban.

Prin urmare, putem vorbi despre o convergență între politicile locale și modelul de proximitate, nu despre existența, în prezent, a unei hotărâri care să declare oficial Moineștiul „oraș de 15 minute”.

CE AR PUTEA URMA

Dacă municipiul continuă actualizarea politicilor în raport cu actualele obiective europene, direcțiile deja previzibile din documentele de politică publică sunt extinderea mobilității pietonale și velo, transport public cu emisii mai mici, renovarea energetică a clădirilor, surse regenerabile, reducerea deșeurilor, economie circulară și alte măsuri pentru diminuarea emisiilor.

Actuala Convenție a Primarilor cere semnatarilor să-și stabilească ținte compatibile cu obiectivele UE și să acționeze către neutralitatea climatică până în 2050.

De aici nu rezultă însă că Moineștiul va adopta obligatoriu cele 16 kg de carne, cele trei haine ori o anumită cotă de zboruri.

Aceste lucruri vor putea fi afirmate numai dacă vor apărea în acte sau politici locale concrete.

CONCLUZIA DOCUMENTELOR: TRANSFORMAREA A ÎNCEPUT, DAR NU TOATE SCENARIILE INTERNAȚIONALE AU DEVENIT ÎNCĂ REGULI LOCALE

Documentele oficiale ale municipiului Moinești arată că o transformare urbană și energetică este deja în desfășurare.

Reducerea ponderii deplasărilor cu autoturismul personal, dezvoltarea mobilității pietonale și velo, modernizarea transportului public, eficientizarea energetică a clădirilor, schimbarea unor surse de încălzire și diminuarea consumului de energie sunt deja obiective asumate prin documentele locale aprobate succesiv în 2012, 2020 și 2024.

În paralel, la nivel internațional există rapoarte, scenarii și cadre de politici climatice care merg mai departe și analizează inclusiv reducerea consumului de carne, cumpărarea unui număr mai mic de articole vestimentare, diminuarea zborurilor și reducerea dependenței de automobilul personal.

Aceste scenarii există și sunt documentate.

Dar simpla lor existență nu le transformă automat în obligații pentru locuitorii municipiului Moinești.

Aici se află, de fapt, linia juridică de separație: Diferența dintre un scenariu internațional și o restricție aplicabilă locuitorului este actul juridic prin care acel scenariu este transpus la nivel local.

Nu ceea ce apare într-un raport extern produce, prin el însuși, efecte juridice asupra unui locuitor din Moinești, ci ceea ce este preluat ulterior, în limitele competențelor legale, prin HCL, PAEDC, PMUD, PUG, regulament local sau alte acte normative și administrative aplicabile.

Faptul că unele scenarii externe nu au devenit încă reguli locale nu garantează că ele vor fi adoptate și nici că vor fi respinse.

Evoluția trebuie urmărită document cu document.

Iar aceasta este, probabil, întrebarea cea mai importantă pentru locuitorii Moineștiului până în 2030 și, ulterior, până în 2050: care dintre politicile analizate astăzi la nivel european și internațional vor rămâne simple scenarii și care vor ajunge, în anii următori, în actele locale care le reglementează viața de zi cu zi?

Răspunsul nu trebuie ghicit. Trebuie căutat în fiecare nouă HCL, în fiecare revizuire PAEDC, în fiecare PMUD, PUG, regulament și proiect de finanțare.

(Surse: 1. Consiliul Local al Municipiului Moinești, HCL nr. 109/20.09.2012 – Planul de Acțiune privind Energia Durabilă 2012–2020; 2. Consiliul Local al Municipiului Moinești, HCL nr. 42/12.03.2020 – Planul de Acțiune privind Energia Durabilă și Clima 2020–2030; 3. Consiliul Local al Municipiului Moinești, HCL nr. 97/18.04.2024 – PAEDC 2020–2030, Revizia 1; 4. EU Covenant of Mayors – Political Commitment, What We Do și cadrul actual al Convenției Primarilor; 5. C40 Cities, Arup și University of Leeds – „The Future of Urban Consumption in a 1.5°C World”; 6. C40 Cities – „A spotlight on consumption-based emissions”, 3 martie 2023; 7. C40 Cities – „New Research Shows How Urban Consumption Drives Global Emissions”; 8. Deșteptarea – documentarea din august 2023 privind Moinești, Cities Race to Zero și angajamentele climatice ale municipiului;)