NICI CRĂCIUNUL NU MAI ESTE CEEA CE A FOST ODATĂ! TÂRGURILE SE DESCHID CU ȘASE SĂPTĂMÂNI ÎNAINTE DE SĂRBĂTOARE, IAR COMERȚUL O IA ÎNAINTEA LUMINIȚELOR

În România anului 2026, Crăciunul începe, cel puțin în calendarul comercial și turistic, cu mult înainte de 25 decembrie. Craiova și Sibiu au programat deschiderea târgurilor pentru 13 noiembrie, cu 42 de zile înaintea sărbătorii. Brașovul va deschide căsuțele comerciale pe 27 noiembrie, cu trei zile înaintea inaugurării oficiale și aprinderii iluminatului festiv. Iar la Viena, târgul de la Palatul Schönbrunn își va primi vizitatorii încă din 6 noiembrie. Dincolo de atmosfera festivă, se conturează o întrebare care merită pusă: cât din Crăciunul de astăzi mai aparține tradiției și cât a devenit parte a unei industrii a sărbătorilor?

BRAȘOVUL DESCHIDE CĂSUȚELE ÎNAINTE DE APRINDEREA LUMINIȚELOR

Anunțul Primăriei Brașov, făcut public la 9 octombrie, este punctul de plecare al unei discuții care depășește cu mult granițele orașului.

Târgul de Crăciun va avea o avanpremieră comercială pe 27 noiembrie 2026, în timp ce inaugurarea oficială și aprinderea iluminatului festiv sunt programate pentru 30 noiembrie.

Practic, vizitatorii vor putea cumpăra produse de sărbătoare înainte ca orașul să inaugureze oficial atmosfera festivă.

Organizatorii au prevăzut peste 50 de spații comerciale, cu prioritate pentru producătorii și meșteșugarii locali. Este un argument economic legitim: târgurile oferă oportunități de vânzare, promovează produse regionale și atrag vizitatori.

Totuși, succesiunea evenimentelor are și o semnificație simbolică. Comerțul începe înaintea ceremoniei care marchează, pentru public, intrarea orașului în sezonul sărbătorilor.

Nu este o dovadă că tradiția a dispărut, dar este o imagine sugestivă a modului în care sărbătoarea a devenit și un produs economic.

CRAIOVA ȘI SIBIU: CRĂCIUNUL COMERCIAL ÎNCEPE DIN 13 NOIEMBRIE

Brașovul nu este însă exemplul cel mai timpuriu.

La Craiova, Primăria a stabilit perioada 13 noiembrie 2026 – 3 ianuarie 2027 pentru târgul organizat în zona centrală a municipiului. Tema ediției este „Tărâmul elfilor”.

Pregătirile comerciale au început cu mult înaintea deschiderii. Potrivit documentelor municipalității, termenul de înscriere pentru comercianți a fost 4 septembrie, rezultatele selecției urmând să fie comunicate până la 9 octombrie, iar taxele de participare achitate până la 31 octombrie.

Aceste termene arată că târgul reprezintă o activitate economică organizată cu luni înainte, nu doar un eveniment cultural improvizat în apropierea Crăciunului.

La Sibiu, organizatorii au anunțat aceeași dată de deschidere, 13 noiembrie, și închiderea pe 3 ianuarie 2027.

Site-ul oficial promovează o ediție cu peste 120 de expozanți și prezintă cifra de peste 600.000 de vizitatori anual. Aceasta din urmă este o informație comunicată de organizatori, nu un bilanț al ediției din 2026, care încă nu a început.

În ambele orașe, târgurile vor funcționa timp de 52 de zile calendaristice, dacă programul anunțat este respectat.

Crăciunul propriu-zis durează mult mai puțin decât sezonul de activități comerciale construit în jurul său.

LA VIENA, TÂRGUL DE CRĂCIUN SE DESCHIDE CU 49 DE ZILE ÎNAINTEA SĂRBĂTORII

Fenomenul nu este exclusiv românesc.

La Palatul Schönbrunn din Viena, târgul este programat între 6 noiembrie 2026 și 6 ianuarie 2027. Organizatorii anunță peste 90 de căsuțe și o ofertă care combină artizanatul, gastronomia regională și activitățile recreative.

Deschiderea are loc cu 49 de zile înainte de 25 decembrie.

Tot în Viena, târgul de la Rathausplatz este programat să înceapă pe 13 noiembrie.

Aceste calendare demonstrează că extinderea sezonului comercial de Crăciun nu este o particularitate a administrațiilor românești. Ea face parte dintr-un model european în care sărbătorile de iarnă sunt asociate cu turismul, consumul și evenimentele publice de lungă durată.

Există însă o distincție importantă: faptul că târgurile încep devreme în 2026 nu dovedește automat că fiecare ediție începe mai devreme decât precedenta. O asemenea concluzie ar necesita compararea sistematică a calendarelor din mai mulți ani.

DE LA SĂRBĂTOAREA FAMILIEI LA SEZONUL ECONOMIC AL ORAȘELOR

Pentru municipalități și organizatori, un târg care durează șapte sau opt săptămâni poate oferi mai multe oportunități comerciale decât unul limitat la câteva zile.

Hotelurile, restaurantele, transportatorii, comercianții și producătorii locali pot beneficia de prezența vizitatorilor.

Aceste avantaje sunt plauzibile economic, dar amploarea lor trebuie demonstrată prin date concrete: numărul vizitatorilor, încasările, costurile organizării, cheltuielile publice și veniturile generate în economia locală.

Un târg aglomerat nu înseamnă automat un târg profitabil pentru bugetul municipalității. După cum nici investițiile în iluminat și amenajări nu reprezintă, prin ele însele, o risipă.

Evaluarea corectă presupune compararea cheltuielilor cu beneficiile și identificarea celor care suportă costurile, respectiv a celor care obțin veniturile.

Dar există și o dimensiune care nu poate fi redusă la bilanțuri financiare.

În memoria multor generații, Crăciunul era asociat cu pregătirea casei, colindele, întâlnirea familiei, slujbele religioase, masa împreună și bucuria copiilor.

Astăzi, lângă aceste tradiții, s-a dezvoltat un calendar public dominat de iluminat spectaculos, atracții turistice, căsuțe comerciale, gastronomie și divertisment.

Cele două lumi nu sunt obligatoriu incompatibile. Un târg poate păstra meșteșugurile, poate susține producătorii locali și poate deveni un loc de întâlnire pentru comunitate.

Întrebarea este dacă dimensiunea comercială completează tradiția sau începe să o înlocuiască în percepția publicului.

CÂND ÎNCEPE, DE FAPT, CRĂCIUNUL?

În tradiția creștină, Crăciunul este sărbătoarea Nașterii Domnului, celebrată la 25 decembrie de Biserica Ortodoxă Română și de numeroase alte confesiuni creștine.

Pregătirea religioasă are propriul calendar. În tradiția ortodoxă românească, Postul Nașterii Domnului începe la 15 noiembrie.

Prin comparație, târgul de la Schönbrunn se deschide pe 6 noiembrie, înainte chiar de începerea postului, iar cele de la Craiova și Sibiu pe 13 noiembrie.

Această suprapunere de calendare evidențiază diferența dintre timpul religios și timpul comercial al sărbătorii.

Nu există o regulă potrivit căreia un târg trebuie să înceapă numai după o anumită dată religioasă. Nici organizarea unui eveniment comercial în noiembrie nu reprezintă, în sine, o încălcare a tradiției.

Totuși, diferența merită discutată.

Pentru unii, luminile și târgurile prelungesc bucuria așteptării. Pentru alții, ele transformă sărbătoarea într-o succesiune de cumpărături și spectacole, începută atât de devreme încât momentul Crăciunului își pierde din caracterul excepțional.

Ambele percepții pot exista în aceeași comunitate.

CRĂCIUNUL NU DISPARE. DAR SE SCHIMBĂ FELUL ÎN CARE ÎL TRĂIM

Nimeni nu poate demonstra dispariția spiritului Crăciunului doar numărând căsuțele comerciale sau zilele de funcționare ale târgurilor.

Dar calendarele anunțate pentru 2026 arată limpede că sărbătoarea a devenit centrul unui sezon economic și turistic care începe cu multe săptămâni înainte de 25 decembrie și continuă după Anul Nou.

Pentru comercianți, fiecare zi suplimentară poate însemna o nouă oportunitate de vânzare. Pentru orașe, o posibilitate de promovare turistică. Pentru vizitatori, încă o ocazie de petrecere a timpului liber.

Pentru familii, însă, Crăciunul poate însemna cu totul altceva.

O masă la care se adună cei plecați departe. Un colind auzit la poartă. O lumânare aprinsă. Un copil care așteaptă dimineața de 25 decembrie. Sau simplul fapt că, pentru câteva zile, oamenii reușesc să fie împreună.

Niciuna dintre aceste bucurii nu are nevoie de șapte săptămâni de comerț pentru a exista.

Poate că problema nu este că târgurile se deschid prea devreme, ci că riscăm să confundăm durata spectacolului cu profunzimea sărbătorii.

Pentru că un oraș poate aprinde milioane de lumini, poate organiza zeci de evenimente și poate atrage sute de mii de vizitatori.

Dar nu poate cumpăra, cu niciun buget, ceea ce fiecare familie trebuie să păstreze singură: sensul Crăciunului.

ȘI POATE CĂ TOCMAI DE ACEEA CRĂCIUNUL NU MAI ESTE, PENTRU MULȚI, CEEA CE A FOST ODATĂ. NU PENTRU CĂ AU APĂRUT PREA MULTE LUMINIȚE, CI PENTRU CĂ, UNEORI, ÎN SPATELE LOR, UITĂM SĂ MAI CĂUTĂM LUMINA CARE CONTEAZĂ.

(Surse: 1. Primăria Municipiului Craiova, „Criterii de participare comercianți – Târgul de Crăciun Craiova 2026”, calendarul 13.11.2026–03.01.2027, https://primariacraiova.ro/ro/a/3976/criterii-de-participare-comercian%C8%9Ai-t%C3%82rgul-de-cr%C4%82ciun-craiova-2026-13-noiembrie-2026-%E2%80%93-03-ianuarie-2027; 2. Primăria Municipiului Craiova, comunicat privind înscrierea comercianților, 10.08.2026, https://primariacraiova.ro/ro/a/3980/start-la-%C3%AEnscrieri-pentru-t%C3%A2rgul-de-cr%C4%83ciun-craiova-2026-comercian%C8%9Bii-%C8%99i-operatorii-de-agrement-%C3%AE%C8%99i-pot-depune-dosarele-p%C3%A2n%C4%83-pe-4-septembrie; 3. Asociația Events for Tourism, Târgul de Crăciun Sibiu, ediția 2026, https://targuldecraciun.ro/; 4. AGERPRES, 09.10.2026, știrea privind deschiderea anticipată a căsuțelor Târgului de Crăciun din Brașov; 5. Palatul Schönbrunn, calendarul oficial al Târgului de Crăciun 2026, https://www.schoenbrunn.at/en/events/all-events/event/christmas-market-schoenbrunn-palace; 6. Oficiul de Turism din Viena, calendarul târgurilor de Crăciun 2026, https://www.wien.info/ro/de-actualitate-in-viena/iarna-la-viena/pie%C5%A3ele-de-cr%C4%83ciun-din-viena-342692; 7. Portalul oficial de turism al județului Sibiu, calendarul Târgului de Crăciun 2026, sibiu-turism.ro;)