RO WALLET: CINE I-A ÎNTREBAT PE ROMÂNI DACĂ VOR PORTOFEL DIGITAL? M.A.I. ANUNȚĂ 95% DISPONIBILITATE DE UTILIZARE ÎNTR-UN SONDAJ CU 3.065 DE PARTICIPANȚI, DAR PROIECTUL ERA DEJA ÎN DEZVOLTARE

Ministerul Afacerilor Interne a anunțat, la 6 octombrie 2026, că 95% dintre participanții la o consultare ar utiliza portofelul digital RO Wallet. Rezultatul provine însă din răspunsurile a 3.065 de persoane, fără ca informațiile metodologice prezentate public să demonstreze reprezentativitatea statistică a sondajului pentru întreaga populație. Mai mult, proiectul era deja în dezvoltare înaintea consultării, iar documentele tehnice oficiale arată că unele reguli importante privind datele personale, inclusiv utilizarea CNP-ului, nu erau încă definitivate. În timp ce statul pregătește lansarea aplicației, legislația europeană garantează caracterul voluntar al utilizării. Ancheta HEMEIUȘ 100% ONLINE examinează ce demonstrează sondajul, ce nu demonstrează, ce informații va putea conține portofelul, cine va putea solicita datele cetățenilor și ce drepturi au românii care refuză să îl folosească.

BUCUREȘTI, 9 OCTOMBRIE 2026. România pregătește introducerea RO Wallet, portofelul european de identitate digitală care ar urma să permită identificarea electronică și prezentarea unor documente și informații oficiale prin intermediul telefonului mobil.

Proiectul este prezentat ca un instrument de simplificare a relației dintre cetățeni, instituții și furnizorii de servicii.

Dar comunicarea publică a Ministerului Afacerilor Interne a adus în prim-plan o cifră care necesită o examinare atentă: 95% dintre românii chestionați ar fi dispuși să utilizeze RO Wallet.

Cifra poate crea impresia unui consens aproape general.

Numai că între disponibilitatea declarată de participanții la un chestionar și acordul populației există o diferență esențială.

Românii care nu au participat la consultare nu și-au exprimat, prin simpla lor absență, acordul pentru utilizarea portofelului digital.

Iar această problemă nu este singura identificată în documentele analizate.

SONDAJUL MAI: 3.065 DE RĂSPUNSURI ȘI UN PROCENT DE 95%

Consultarea s-a desfășurat între 13 și 27 septembrie 2026.

Potrivit comunicatului MAI din 6 octombrie, au fost înregistrate 3.065 de răspunsuri complete.

Dintre participanți, 85% au declarat că ar utiliza cu siguranță RO Wallet, iar 10% că probabil l-ar utiliza.

Alte 3% dintre răspunsuri au indicat preferința pentru documentele pe hârtie.

MAI a folosit formularea românii chestionați, nu afirmația că 95% din întreaga populație a României susține proiectul.

Distincția trebuie păstrată inclusiv atunci când rezultatul este preluat de presă.

Un sondaj nu devine reprezentativ pentru o țară numai pentru că are câteva mii de participanți.

Pentru o asemenea concluzie trebuie cunoscute metodologia, modul de selectare a respondenților, structura eșantionului, eventualele ponderări și limitele statistice ale cercetării.

Comunicatul analizat nu prezintă suficiente informații pentru a demonstra că răspunsurile pot fi extrapolate la întreaga populație a României.

Dacă participarea a fost voluntară, persoanele interesate de digitalizare puteau avea o probabilitate mai mare de a răspunde.

Acesta este un risc metodologic posibil, nu o dovadă că sondajul a fost manipulat.

Mai există un detaliu: procentele comunicate pentru utilizarea sigură, utilizarea probabilă și preferința pentru documentele fizice însumează 98%.

Diferența poate proveni din alte opțiuni sau din rotunjiri, dar prezentarea publică nu oferă o explicație completă.

Nu există dovezi suficiente pentru a afirma că sondajul a fost falsificat.

Există însă o limită clară a concluziilor care pot fi extrase din rezultatele publicate.

CE AU CERUT PARTICIPANȚII: CONTROL ASUPRA DATELOR, NU DOAR O APLICAȚIE COMODĂ

Rezultatele consultării conțin informații care au primit mai puțină atenție decât procentul de 95%.

Potrivit MAI, 96% dintre respondenți ar dori să utilizeze cartea de identitate prin RO Wallet, 94% permisul de conducere, iar 92% cardul de sănătate.

În privința utilizărilor practice, 89% au indicat controalele în trafic, 84% relația cu instituțiile publice, 79% serviciile medicale și farmaceutice, iar 78% serviciile bancare.

Pentru călătorii și utilizarea la frontieră, procentul comunicat este de 92%.

Dar preferințele referitoare la protecția datelor sunt la fel de importante.

84% dintre participanți vor să știe cine le-a verificat informațiile și când.

80% solicită protejarea accesului la aplicație prin amprentă sau PIN, iar 77% vor să controleze exact ce date prezintă și cui.

Aceste rezultate arată că interesul pentru identitatea digitală este însoțit de preocupări privind confidențialitatea.

Disponibilitatea de a utiliza RO Wallet nu echivalează cu acceptarea necondiționată a oricărei modalități de colectare, transmitere sau verificare a datelor personale.

PROIECTUL RO WALLET ERA DEJA ÎN DEZVOLTARE ÎNAINTEA CONSULTĂRII

Documentația tehnică oficială a proiectului include materiale datate 31 august 2026.

Consultarea publică a început la 13 septembrie.

Prin urmare, dezvoltarea RO Wallet preceda consultarea.

Această cronologie nu dovedește o neregulă.

România are obligații europene privind punerea la dispoziție a unui portofel de identitate digitală.

Regulamentul (UE) 2024/1183 a modificat cadrul eIDAS și a stabilit reguli pentru portofelele europene de identitate digitală.

Dar consultarea MAI nu a fost un referendum prin care populația să decidă dacă România introduce sau nu identitatea digitală.

A fost o consultare privind disponibilitatea de utilizare și preferințele respondenților, organizată într-un moment în care proiectul avea deja documentație tehnică.

Mai important, obligația unui stat de a pune la dispoziție o asemenea soluție nu trebuie confundată cu obligația cetățeanului de a o utiliza.

DOCUMENTELE OFICIALE: CNP-UL FACE PARTE DIN ARHITECTURA IDENTITĂȚII DIGITALE ROMÂNEȘTI

Unul dintre documentele importante pentru înțelegerea proiectului este Romanian PID Rulebook, versiunea preliminară 0.1 din 31 august 2026.

PID reprezintă datele de identificare personală utilizate în cadrul portofelului.

Regula RO_PID_18 identifică două categorii de atribute naționale suplimentare: codul numeric personal și informațiile referitoare la împlinirea anumitor praguri de vârstă.

Regula RO_PID_19 prevede includerea CNP-ului în datele de identificare personală emise de autoritatea competentă.

Includerea CNP-ului în setul de date nu înseamnă că acesta trebuie divulgat automat fiecărei instituții sau companii care verifică identitatea utilizatorului.

Există o diferență juridică și tehnică între deținerea unui atribut verificabil și prezentarea lui efectivă către o entitate solicitantă.

Problema este stabilirea condițiilor în care acel atribut poate fi cerut.

CNP-ul reprezintă un identificator persistent, folosit în numeroase sisteme administrative.

Solicitarea lui fără o justificare adecvată poate facilita corelarea informațiilor despre aceeași persoană.

Regulile naționale privind condițiile concrete de solicitare a CNP-ului trebuie să fie clare, restrictive și verificabile.

Documentația preliminară identifică aspecte care necesită încă definitivare, inclusiv în materia utilizării anumitor atribute.

ADRESA, TELEFONUL ȘI E-MAILUL NU SUNT INCLUSE ÎN SETUL ROMÂNESC DE BAZĂ PID

Regula RO_PID_11 prevede excluderea din setul românesc de bază al datelor de identificare personală a atributelor privind adresa.

Sunt excluse și adresa de e-mail și numărul de telefon mobil.

Aceasta reprezintă o limitare concretă a informațiilor incluse în PID.

Totuși, nu înseamnă că portofelul digital nu va putea utiliza niciodată documente sau atestări electronice separate care conțin asemenea informații.

Portofelul digital nu trebuie confundat cu transmiterea automată a tuturor informațiilor personale către fiecare entitate care solicită identificarea.

Protecția depinde însă de regulile de divulgare și de implementarea lor efectivă.

DOVADA VÂRSTEI FĂRĂ COMUNICAREA DATEI COMPLETE A NAȘTERII

Regula RO_PID_20 introduce praguri de vârstă de 14, 16, 18 și 65 de ani.

Aceste atribute sunt concepute pentru divulgare selectivă.

De exemplu, o persoană ar putea demonstra că are cel puțin 18 ani fără să transmită data completă a nașterii.

O asemenea funcționalitate poate reduce cantitatea de informații personale comunicate.

Dar avantajul tehnologic nu rezolvă singur problema solicitărilor excesive.

Dacă un serviciu trebuie doar să verifice majoratul, solicitarea suplimentară a CNP-ului sau a întregii identități trebuie justificată separat.

UN DOCUMENT TEHNIC PRELIMINAR, CU REGULI ÎNCĂ NEFINALIZATE

La 31 august 2026, Romanian PID Rulebook era publicat în versiunea 0.1.

Documentația oficială indica faptul că secțiunile 5.2–5.4, capitolul 7 și anexa A nu aveau încă un conținut definitiv.

De asemenea, 25 dintre cele 61 de identificatoare de prevederi erau rezervate pentru dezvoltări ulterioare.

Versiunea respectivă nu era pregătită pentru notificare sau evaluare integrală.

Printre aspectele aflate încă în lucru se regăseau mecanisme privind emiterea, ciclul de viață al datelor, revocarea și anumite garanții de confidențialitate.

Un document preliminar incomplet nu dovedește că produsul final va fi nesigur sau ilegal.

Dar nici nu poate fi prezentat drept dovada unei implementări deja finalizate și auditate integral.

Aceasta este una dintre limitele importante ale verificării publice la data documentării.

CINE EMITE IDENTITATEA DIGITALĂ ȘI CINE ADMINISTREAZĂ APLICAȚIA?

Potrivit documentației oficiale, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor are rolul de furnizor al datelor de identificare personală.

Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației este identificată drept furnizor al portofelului.

Emiterea datelor oficiale și administrarea aplicației sunt funcții distincte.

Arhitectura presupune mecanisme criptografice, certificate, verificarea autenticității și interacțiuni cu entități care solicită informații.

Separarea responsabilităților trebuie însoțită de reguli verificabile privind accesul la date și administrarea infrastructurii.

Existența acestor componente nu demonstrează supravegherea generalizată a cetățenilor, dar justifică examinarea modului în care sunt protejate informațiile.

ISTORICUL TRANZACȚIILOR: CINE POATE VEDEA CÂND ȘI UNDE ESTE UTILIZAT PORTOFELUL?

Una dintre cele mai importante probleme juridice și tehnice privește jurnalizarea tranzacțiilor.

Articolul 9 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2979 stabilește cerințe privind înregistrarea tranzacțiilor efectuate prin portofelele europene de identitate digitală.

Sunt vizate inclusiv tranzacțiile nereușite.

Informațiile înregistrate pot include data și ora, identificarea entității solicitante, categoriile de date solicitate și prezentate și alte elemente prevăzute de regulament.

Acest mecanism poate servi utilizatorului pentru verificarea interacțiunilor și identificarea unor solicitări suspecte.

Dar există și o problemă care trebuie explicată public.

Articolul 9 alineatul (5) reglementează posibilitatea accesului furnizorului portofelului la jurnale, în condițiile prevăzute de regulament, inclusiv necesitatea pentru furnizarea serviciului și consimțământul explicit prealabil al utilizatorului.

Prin urmare, afirmația că furnizorul nu poate avea acces niciodată, în nicio împrejurare, la istoricul tranzacțiilor ar fi inexactă.

La fel de inexact ar fi să afirmăm că această dispoziție demonstrează existența unui sistem centralizat de supraveghere.

Regulamentul stabilește condiții și limite.

Modul concret în care acestea vor funcționa trebuie verificat în implementarea românească.

Rămân importante întrebările privind locul stocării jurnalelor, mecanismele de criptare, accesul efectiv al furnizorului și controlul exercitat de utilizator.

Regulamentul prevede și posibilitatea exportării informațiilor jurnalizate.

Un istoric accesibil cetățeanului poate reprezenta un instrument de protecție.

Un istoric accesibil nejustificat altor entități ar ridica probleme grave de confidențialitate.

Diferența o fac regulile și implementarea lor.

REGULAMENTUL EUROPEAN GARANTEAZĂ DREPTUL CETĂȚEANULUI DE A REFUZA PORTOFELUL DIGITAL

Articolul 5a alineatul (15) din cadrul eIDAS modificat consacră caracterul voluntar al utilizării portofelelor europene de identitate digitală.

Reglementarea protejează persoanele care nu utilizează portofelul împotriva restricțiilor sau dezavantajelor în accesarea serviciilor publice și private, a pieței muncii și în exercitarea activităților economice.

De asemenea, cadrul european urmărește păstrarea posibilității de identificare și autentificare prin alte mijloace existente.

Statul trebuie să pună la dispoziție un portofel european de identitate digitală.

Cetățeanul nu este obligat, prin această dispoziție, să îl utilizeze.

Această diferență trebuie cunoscută de fiecare persoană.

Un cetățean care nu are telefon compatibil, nu dorește aplicația sau preferă documentele tradiționale nu trebuie dezavantajat în mod contrar dreptului european.

Caracterul voluntar trebuie verificat în practică.

Dacă alternativele tradiționale ar deveni inaccesibile sau disproporționat de împovărătoare, ar apărea o problemă serioasă privind respectarea acestei garanții.

Dreptul de a refuza RO Wallet nu trebuie să rămână o formulare teoretică.

El trebuie să poată fi exercitat efectiv.

PROTECȚIA ÎMPOTRIVA URMĂRIRII ȘI CORELĂRII DATELOR

Regulamentul european privind identitatea digitală conține dispoziții destinate prevenirii urmăririi și corelării neautorizate a tranzacțiilor utilizatorilor.

Articolul 5b stabilește reguli privind entitățile care se înregistrează pentru a utiliza portofelele și scopurile declarate ale solicitării informațiilor.

Aceste mecanisme trebuie aplicate împreună cu principiile Regulamentului general privind protecția datelor.

Nu orice instituție care verifică identitatea are dreptul să solicite toate datele persoanei.

Nu orice verificare a vârstei justifică solicitarea CNP-ului.

Respectarea minimizării datelor reprezintă una dintre condițiile esențiale ale protecției vieții private.

DOCUMENTAȚIA PUBLICĂ NU ÎNLOCUIEȘTE AUDITAREA CODULUI-SURSĂ

MAI a publicat pe GitHub documentație privind arhitectura RO Wallet.

Depozitul oficial rowallet-documentation precizează însă că nu include codul-sursă și documentația pentru dezvoltatori, acestea urmând să fie publicate ulterior.

Publicarea documentației este un element de transparență.

Dar examinarea arhitecturii nu este echivalentă cu examinarea implementării.

Securitatea depinde și de codul efectiv, configurațiile infrastructurii, gestionarea certificatelor, mecanismele de actualizare și protecția împotriva vulnerabilităților.

În lipsa accesului la implementarea completă și la rezultatele verificărilor relevante, nu poate fi afirmat că întreaga versiune destinată lansării a fost auditată independent și integral.

Această constatare nu demonstrează existența unor funcționalități ascunse.

CERTIFICAREA ESTE OBLIGATORIE ÎN CADRUL EUROPEAN, DAR NU POATE FI ÎNLOCUITĂ CU PROMISIUNI

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2981 stabilește cadrul certificării portofelelor europene de identitate digitală.

Evaluarea trebuie să privească cerințele relevante de funcționalitate, securitate și protecție a datelor.

Pentru verificarea publică vor conta organismul competent, schema aplicată, versiunea evaluată și domeniul certificării.

Un sondaj favorabil nu reprezintă un certificat de securitate.

Nici o prezentare publică a proiectului nu poate înlocui verificările tehnice prevăzute de legislație.

CÂT COSTĂ RO WALLET ȘI CINE PRIMEȘTE CONTRACTELE?

Un proiect de identitate digitală presupune mai mult decât dezvoltarea unei aplicații pentru telefon.

Sunt necesare infrastructuri de emitere și verificare, integrări cu registre publice, mecanisme de securitate, certificare, mentenanță și actualizări.

Cheltuielile trebuie analizate separat de alte investiții privind digitalizarea administrației și cărțile electronice de identitate.

Din documentele examinate pentru această anchetă nu a putut fi stabilită o valoare totală distinctă și completă a proiectului RO Wallet.

Nu a putut fi reconstituită nici lista exhaustivă a contractanților și subcontractanților implicați.

Această lipsă de informații în documentarea disponibilă nu demonstrează cheltuieli ilegale sau deturnări de fonduri.

Dar împiedică, în acest stadiu, o evaluare financiară completă a proiectului.

Transparența trebuie să privească atât funcționarea tehnică, cât și contractele, costurile și responsabilitățile instituționale.

CALENDARUL MAI: TESTARE ÎN OCTOMBRIE 2026 ȘI ÎNROLARE PUBLICĂ DIN 2027

Potrivit calendarului prezentat de MAI, la 31 octombrie 2026 ar urma să fie disponibil mediul de testare pentru partenerii care vor integra RO Wallet.

Prima etapă de înrolare publică este programată pentru ianuarie 2027 și îi privește pe titularii cărților electronice de identitate.

Procedura anunțată presupune citirea cipului prin NFC și utilizarea PIN-ului documentului.

În trimestrul al treilea din 2027 este prevăzută extinderea către titularii cărților de identitate clasice, prin verificarea identității în prezență.

MAI a anunțat și prezentarea proiectului la Bruxelles, în perioada 29–30 octombrie 2026, în cadrul EUDI Wallet Launchpad.

Aceste date reprezintă termene și obiective anunțate, nu etape deja realizate.

RO WALLET NU ESTE EURO DIGITAL ȘI NU EXISTĂ DOVEZI CĂ AR CONTROLA CUMPĂRĂTURILE SAU DEPLASĂRILE

În dezbaterile publice, identitatea digitală este uneori asociată cu euro digital, banii programabili și limitarea libertății de circulație.

Aceste teme trebuie separate.

RO Wallet este un instrument de identificare și prezentare a unor date verificabile.

Euro digital reprezintă un proiect monetar distinct, dezvoltat în cadrul Eurosistemului.

Banca Centrală Europeană afirmă că euro digital nu este conceput ca monedă programabilă care să limiteze cumpărarea anumitor bunuri sau utilizarea banilor în anumite perioade ori zone.

În documentele examinate nu au fost identificate dovezi că RO Wallet ar conține mecanisme pentru expirarea banilor, restricționarea cumpărăturilor sau blocarea deplasărilor cetățenilor.

Nu a fost identificată nici o legătură operațională demonstrată între RO Wallet și conceptul urbanistic al orașelor de 15 minute.

Posibilele riscuri viitoare pot fi cercetate.

Dar nu pot fi prezentate drept fapte dovedite fără documente și mecanisme concrete.

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI ȘI DREPTURILE FUNDAMENTALE NU SUNT SUSPENDATE DE DIGITALIZARE

Articolul 26 din Constituția României protejează viața intimă, familială și privată.

Articolul 28 garantează secretul corespondenței în domeniul său de aplicare, iar articolul 53 stabilește condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi și libertăți.

Articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene protejează viața privată și datele personale.

Regulamentul general privind protecția datelor impune legalitate, transparență, minimizarea informațiilor și securitatea prelucrării.

Aceste norme nu interzic introducerea identității digitale.

Dar obligă autoritățile să respecte limitele legale ale prelucrării datelor.

Simpla dezvoltare a RO Wallet nu demonstrează încălcarea Constituției.

Orice utilizare concretă a sistemului trebuie însă să respecte garanțiile constituționale și europene.

CONCLUZIE: UN SONDAJ NU POATE TRANSFORMA TĂCEREA ROMÂNILOR ÎN ACORD PREZUMAT

Documentele oficiale permit stabilirea unor concluzii importante.

MAI a consultat 3.065 de persoane, iar 95% dintre acestea au declarat că ar utiliza sigur sau probabil RO Wallet.

Nu a fost demonstrată, prin informațiile metodologice publicate în comunicatul analizat, reprezentativitatea rezultatului pentru întreaga populație a României.

Proiectul era deja în dezvoltare înaintea sondajului, iar România are obligații europene privind furnizarea unui portofel de identitate digitală.

Documentația tehnică preliminară include CNP-ul în datele de identificare personală și prevede mecanisme de divulgare selectivă, dar unele reguli naționale necesită încă definitivare.

Legislația europeană stabilește cerințe pentru jurnalizarea tranzacțiilor, protecția confidențialității și certificarea sistemului.

În același timp, garantează caracterul voluntar al utilizării.

Nu există suficiente dovezi pentru a afirma că sondajul MAI a fost falsificat, că RO Wallet este un mecanism de supraveghere generalizată sau că aplicația va controla banii și deplasările cetățenilor.

Există însă suficiente elemente documentare pentru a justifica o evaluare publică riguroasă a reprezentativității sondajului, implementării tehnice, securității, costurilor și respectării drepturilor individuale.

Digitalizarea poate simplifica viața cetățenilor.

Dar nu poate justifica transformarea unei opțiuni într-o obligație mascată.

Cei 3.065 de respondenți au exprimat propriile preferințe.

Nu au votat în numele tuturor românilor.

Iar cei care nu au fost întrebați nu pot fi considerați automat de acord.

Adevăratul test al RO Wallet nu va fi procentul prezentat înaintea lansării, ci respectarea drepturilor fiecărui cetățean după lansare.

Inclusiv a dreptului de a spune NU.

Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE

(Surse: 1. Ministerul Afacerilor Interne, comunicatul de presă din 6 octombrie 2026 privind consultarea RO Wallet, https://www.mai.gov.ro/comunicat-de-presa-1247/; 2. Ministerul Afacerilor Interne, documentația oficială RO Wallet, https://github.com/Ministerul-Afacerilor-Interne/rowallet-documentation; 3. Ministerul Afacerilor Interne, Romanian PID Rulebook, versiunea 0.1 din 31 august 2026, https://github.com/Ministerul-Afacerilor-Interne/rowallet-pid/blob/master/RO_PID.md; 4. Ministerul Afacerilor Interne, Rationale for the Romanian PID Rulebook, https://github.com/Ministerul-Afacerilor-Interne/rowallet-pid/blob/master/Rationale.md; 5. Ministerul Afacerilor Interne, depozitul oficial rowallet-pid, https://github.com/Ministerul-Afacerilor-Interne/rowallet-pid; 6. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, Regulamentul (UE) 2024/1183 privind cadrul european pentru identitatea digitală, https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2024/1183/oj; 7. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, Regulamentul (UE) nr. 910/2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2014/910/oj; 8. Comisia Europeană, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2979 privind cerințele pentru portofelele europene de identitate digitală, versiunea consolidată din 11 august 2026, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:02024R2979-20260811; 9. Comisia Europeană, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2981 privind certificarea portofelelor europene de identitate digitală, https://eur-lex.europa.eu/eli/reg_impl/2024/2981/oj; 10. Comisia Europeană, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2977 privind datele de identificare personală și atestatele electronice ale atributelor, https://eur-lex.europa.eu/eli/reg_impl/2024/2977/oj; 11. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția datelor personale, https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2016/679/oj; 12. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, articolele 7 și 8; 13. Constituția României, republicată, articolele 26, 28 și 53; 14. Banca Centrală Europeană, întrebări frecvente privind euro digital, https://www.ecb.europa.eu/euro/digital_euro/faqs/html/ecb.faq_digital_euro.en.html; 15. Banca Centrală Europeană, informații privind funcționarea propusă a euro digital, https://www.ecb.europa.eu/euro/digital_euro/how-it-works/html/index.uk.html;)