U.E. NU INTERZICE UNUI REZIDENT ROMÂN DIN HEMEIUȘ SĂ DEȚINĂ UN CONT BANCAR ÎN AFARA U.E. DAR INTERZICE FURNIZAREA DIRECTĂ ÎN SPAȚIUL COMUNITAR A ANUMITOR SERVICII BANCARE DE BAZĂ DE CĂTRE INSTITUȚII DIN STATE TERȚE CARE NU AU O PREZENȚĂ AUTORIZATĂ ÎN UNIUNE, CU ANUMITE EXCEPȚII

CONSECINȚA ECONOMICĂ – UNELE BĂNCI DIN AFARA UE POT CONCLUZIONA CĂ RISCURILE ȘI COSTURILE DE CONFORMITATE NU JUSTIFICĂ MENȚINEREA RELAȚIILOR CU ANUMITE CATEGORII DE CLIENȚI REZIDENȚI ÎN UE ȘI POT DECIDE SĂ NU ÎI MAI ACCEPTE. PRINTRE ACEȘTI CLIENȚI SE POT AFLA, EVIDENT, ȘI CETĂȚENI ROMÂNI REZIDENȚI ÎN HEMEIUȘ.

Dr. Gioni POPA-ROMAN

Un locuitor din Hemeiuș are 50.000 de euro economisiți și dorește să îi păstreze într-o bancă din Elveția, Marea Britanie, Statele Unite sau Singapore.

Poate?

Da. Directiva (UE) 2024/1619 nu îi interzice să dețină un cont bancar în afara Uniunii Europene.

Însă, de la 11 ianuarie 2027, se aplică un nou regim privind furnizarea anumitor servicii bancare de către instituții din state terțe.

UE nu interzice cetățeanului să caute o bancă străină. Stabilește condițiile în care banca poate furniza direct servicii pe piața europeană.

Nu libertatea juridică a clientului este restrânsă direct, ci activitatea furnizorului este supusă unor noi condiții.

## 1. CE INTERZICE, DE FAPT, DIRECTIVA CRD VI?

Directiva (UE) 2024/1619, cunoscută drept CRD VI, introduce articolul 21c în Directiva 2013/36/UE.

Acesta impune, ca regulă, anumitor instituții bancare din state terțe să înființeze o sucursală autorizată în statul membru în care doresc să furnizeze direct servicii bancare de bază.

Sunt vizate atragerea depozitelor și a altor fonduri rambursabile, acordarea creditelor și furnizarea anumitor garanții și angajamente.

Regula nu se aplică automat tuturor serviciilor financiare internaționale, deoarece Directiva prevede excepții și delimitări.

O bancă elvețiană care atrage activ clienți din România pentru serviciile vizate trebuie să respecte regimul european, dacă nu beneficiază de o excepție.

Elementul decisiv nu este cetățenia română, ci condițiile în care serviciul este furnizat în UE.

Termenul european de transpunere a fost 10 ianuarie 2026, iar aplicarea regimului principal începe la 11 ianuarie 2027.

## 2. CUM POATE LOCUITORUL DIN HEMEIUȘ SĂ AIBĂ UN CONT ÎN AFARA UE?

Prima excepție importantă este reverse solicitation – inițiativa proprie și exclusivă a clientului.

Dacă un locuitor din Hemeiuș identifică singur o bancă elvețiană și solicită un serviciu fără să fi fost atras prin demersurile comerciale ale acesteia, poate deveni aplicabilă excepția prevăzută de articolul 21c.

Inițiativa trebuie însă să fie autentică. Banca nu poate atrage sistematic clienți europeni și prezenta ulterior solicitările drept spontane.

În plus, solicitarea unui serviciu nu permite automat comercializarea altor categorii de produse bancare.

A doua delimitare privește utilizarea serviciilor bancare în afara Uniunii Europene.

Considerentul (6) al Directivei precizează că această utilizare trebuie să rămână neafectată. De aceea, serviciile utilizate efectiv în Elveția nu trebuie confundate automat cu cele furnizate direct în România.

Există și o regulă pentru contractele anterioare.

Articolul 21c alineatul (5) protejează drepturile dobândite în baza contractelor existente încheiate înainte de 11 iulie 2026.

Această dată nu trebuie confundată cu 11 ianuarie 2027. Protecția nu exclude însă modificarea ori încetarea contractelor potrivit celorlalte norme și clauze aplicabile.

## 3. DE CE AR PUTEA UNELE BĂNCI SĂ REFUZE CLIENȚI EUROPENI?

Aici intervine problema economică.

O bancă din afara UE trebuie să stabilească dacă veniturile obținute din relațiile cu rezidenții europeni justifică procedurile, costurile și riscurile de conformitate.

Pentru o instituție cu activitate europeană importantă, adaptarea poate fi rentabilă. Pentru una cu puțini clienți din UE, calculul poate fi diferit.

Unele bănci ar putea decide să nu mai accepte anumite categorii de rezidenți europeni, fără ca Uniunea Europeană să le fi interzis acestor persoane să dețină conturi externe.

Efectele pot varia și în funcție de valoarea economică a relației bancare.

Un client cu 20.000 de euro și unul cu 20 de milioane de euro nu generează neapărat aceleași venituri. Serviciile individualizate destinate patrimoniilor mari pot justifica uneori costuri administrative superioare.

Aceasta este o ipoteză economică, nu dovada că Directiva urmărește favorizarea clienților bogați.

Reglementarea furnizorului poate influența indirect accesul consumatorului la serviciile disponibile.

## 4. CE SPUN EBA ȘI INDUSTRIA FINANCIARĂ INTERNAȚIONALĂ?

În septembrie 2025, organizații precum UK Finance, Swiss Finance Council, Bank Policy Institute, Japanese Bankers Association, BAFT și Loan Market Association au susținut un document comun privind transpunerea articolului 21c.

Au semnalat dificultăți de implementare și posibile efecte asupra serviciilor financiare transfrontaliere.

Aceste avertismente exprimă perspectiva industriei și nu demonstrează că efectele anticipate se vor produce în toate cazurile.

Autoritatea Bancară Europeană (EBA), într-un raport din 23 iulie 2025, a analizat noul regim și dificultățile evaluării impactului său, fără să identifice suficiente elemente pentru a recomanda modificarea articolului 21c.

Directiva nu impune închiderea automată a conturilor externe ale rezidenților români.

Nu există nici temei pentru afirmația că toate băncile elvețiene, britanice, americane sau singaporeze vor refuza clienții din România.

Rămâne însă posibilitatea unor decizii comerciale restrictive, a căror amploare nu poate fi stabilită anticipat cu certitudine.

## 5. CE ÎNSEAMNĂ CONCRET PENTRU UN CETĂȚEAN DIN HEMEIUȘ?

Ion locuiește în Hemeiuș. Are 50.000 de euro și dorește să deschidă un cont la o bancă elvețiană.

UE nu îi spune: „Ion, nu ai voie să deții un cont acolo.”

Dar articolul 21c stabilește condițiile în care banca poate furniza direct anumite servicii în România.

Dacă Ion contactează instituția din proprie și exclusivă inițiativă, poate deveni aplicabilă excepția *reverse solicitation*. Dacă utilizează serviciile în afara UE, trebuie analizate condițiile concrete ale acelei operațiuni.

Însă chiar și atunci când serviciul poate fi furnizat legal, banca nu este automat obligată să îl accepte.

Dacă instituția refuză categoria de clienți din care face parte Ion, acesta rămâne liber juridic să caute un cont în Elveția, dar nu îl poate deschide la banca respectivă.

Aceasta este diferența dintre interdicția juridică și restricția economică de fapt.

Afirmația „UE a interzis românilor conturile bancare din afara Uniunii” este falsă.

Dar nici afirmația „nu se schimbă nimic pentru cetățean” nu surprinde întreaga problemă.

Noul regim modifică condițiile aplicabile anumitor furnizori bancari și poate influența indirect oferta disponibilă clienților, inclusiv celor din Hemeiuș.

NU ESTE O INTERDICȚIE JURIDICĂ DE A-ȚI ȚINE BANII ÎN AFARA UNIUNII EUROPENE. DAR POATE DEVENI, PENTRU UNII CLIENȚI ȘI LA UNELE BĂNCI, O DIFICULTATE PRACTICĂ MAI MARE DE A FACE EXACT ACEST LUCRU.

O LIBERTATE JURIDICĂ POATE CONTINUA SĂ EXISTE CHIAR ȘI ATUNCI CÂND POSIBILITĂȚILE ECONOMICE DE A O EXERCITA SE RESTRÂNG.

---

(Surse: 1. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, Directiva (UE) 2024/1619, 31 mai 2024, articolul 21c și dispozițiile privind aplicarea – https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32024L1619; 2. Autoritatea Bancară Europeană (EBA), „Report on the direct provision of banking services from third countries”, 23 iulie 2025 – https://www.eba.europa.eu/publications-and-media/press-releases/eba-publishes-report-direct-provision-banking-services-third-countries; 3. UK Finance, „Position Paper on the National Transposition of Article 21c CRD VI”, septembrie 2025 – https://www.ukfinance.org.uk/policy-and-guidance/guidance/position-paper-national-transposition-article-21c-crd-vi; 4. Swiss Finance Council, „Joint Association Position on the National Transposition of Art. 21c CRD VI”, septembrie 2025 – https://www.swissfinancecouncil.org/news-views/positions/joint-association-position-on-the-national-transposition-of-art-21c-crd-vi).

NOTĂ EDITORIALĂ: Analiza distinge între dispozițiile Directivei (UE) 2024/1619 și posibilele consecințe economice asupra politicilor comerciale ale băncilor. Exemplul locuitorului din Hemeiuș este ipotetic. Nu se afirmă existența unei interdicții generale de deținere a conturilor bancare în afara UE și nici un refuz generalizat al rezidenților români de către băncile din state terțe.