ROMÂNIA, MAI SCUMPĂ DECÂT ÎȘI IMAGINA UN ROMÂN STABILIT ÎN CHINA? SIBIANUL DAN TOMOZEI A CHELTUIT ÎN NICI TREI SĂPTĂMÂNI CÂT FAMILIA SA ÎN TREI–PATRU LUNI LA BEIJING! DAR CUM MAI TRĂIESC ROMÂNII DIN SALARIILE ȘI PENSIILE DE ACASĂ?

Fulga-Florina POPA-ROMAN

Un român stabilit de peste 15 ani în China revine în țara natală și constată că, în mai puțin de trei săptămâni, a cheltuit cât ar cheltui familia sa în trei–patru luni la Beijing. Este experiența relatată de jurnalistul sibian Dan Tomozei, în emisiunea „Marius Tucă Show”. Dincolo de comparația financiară, care trebuie înțeleasă în limitele unei experiențe personale, se naște o întrebare mult mai incomodă: dacă un român care trăiește în capitala Chinei consumă atât de repede un buget în România, cum reușesc să trăiască aici, lună după lună, cei care depind exclusiv de salariile și pensiile românești?

## 1. UN SIBIAN LA BEIJING. CINE ESTE DAN TOMOZEI?

Dan Tomozei este jurnalist și scriitor român, originar din Sibiu, stabilit în capitala Chinei din anul 2010. Are o experiență de peste trei decenii în presă, activând în România pentru instituții media precum *Tribuna* din Sibiu, Mediafax, PRO TV și *Jurnalul Național*. După stabilirea în China, și-a continuat activitatea jurnalistică la Radio China Internațional, parte a China Media Group.

Este autorul mai multor volume dedicate societății chineze și relațiilor româno-chineze, printre care *Descoperind China – Beijing*, *Dialoguri la Beijing* și *Diplomația Panda*. De peste 15 ani, Beijingul reprezintă locul în care trăiește și își desfășoară activitatea profesională.

Această împrejurare conferă o particularitate declarației sale: comparația nu este făcută de un turist care descoperă China pentru prima dată, ci de un român care cunoaște cheltuielile cotidiene ale unei gospodării din capitala chineză.

Tocmai de aceea, experiența relatată merită analizată. Nu pentru că ar demonstra automat că România este mai scumpă decât China, ci pentru că ridică problema diferenței dintre prețurile afișate și capacitatea reală a unei familii de a le suporta.

## 2. ÎN NICI TREI SĂPTĂMÂNI, BUGETUL PE TREI–PATRU LUNI. CÂT DE MARE ESTE DIFERENȚA?

Comparația relatată de Dan Tomozei poate fi exprimată matematic. Dacă folosim convențional luni de 30 de zile, trei–patru luni înseamnă 90–120 de zile. Trei săptămâni înseamnă 21 de zile.

Rezultă: 90 ÷ 21 = 4,29 sau 120 ÷ 21 = 5,71

Prin urmare, dacă aceeași sumă de bani a fost consumată în România în 21 de zile, dar ar fi acoperit 90–120 de zile de cheltuieli obișnuite la Beijing, ritmul mediu de consumare a bugetului ar fi fost de aproximativ 4,3–5,7 ori mai mare. Cum relatarea se referă la mai puțin de trei săptămâni, raportul ar putea fi chiar superior.

Este o diferență considerabilă. Dar trebuie precizat ce anume măsoară acest calcul. Nu demonstrează că toate prețurile din România sunt de aproape șase ori mai mari decât în China. Arată numai raportul dintre două ritmuri de cheltuire a banilor, așa cum rezultă din experiența relatată. Pentru o comparație economică riguroasă ar trebui cunoscute sumele exacte, numărul persoanelor, tipurile de cheltuieli și condițiile de locuire din ambele țări.

O vizită în România poate include deplasări, restaurante, cumpărături ocazionale sau alte cheltuieli care nu apar în rutina obișnuită a unei familii stabilite la Beijing. Această distincție nu diminuează interesul declarației. Îi stabilește limitele.

## 3. PARADOXUL ROMÂNESC: PREȚURI RELATIV MICI ÎN EUROPA, DAR CHELTUIELI GREU DE SUPORTAT

Există un aparent paradox. Potrivit datelor Eurostat privind nivelurile comparative ale prețurilor, România se situează printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai reduse niveluri generale ale prețurilor pentru consumul gospodăriilor.

Pentru anul 2025, nivelul general al prețurilor din România reprezenta aproximativ 65% din media Uniunii Europene.

La categoria alimentelor și băuturilor nealcoolice, nivelul comparativ era de aproximativ 80% din media europeană.

La prima vedere, aceste cifre ar putea sugera că România este o țară relativ ieftină. Dar există o diferență fundamentală între prețul unui produs și efortul financiar necesar pentru cumpărarea lui.

Un produs poate fi mai ieftin în România decât în Germania, dar poate reprezenta o parte mai mare din venitul unei familii românești.

Pentru un salariat sau pensionar, întrebarea esențială nu este cât costă produsul în raport cu media europeană.

Este cât din propriul venit trebuie să aloce pentru a-l cumpăra. O țară poate avea prețuri relativ reduse în comparațiile internaționale și, în același timp, gospodării pentru care cheltuielile obligatorii reprezintă o povară considerabilă.

Acesta este paradoxul care merită investigat.

## 4. CÂT DIN SALARIU ÎȚI MAI RĂMÂNE DUPĂ CE PLĂTEȘTI DREPTUL DE A TRĂI?

Să privim bugetul unei gospodării obișnuite.

Mai întâi trebuie plătită locuința: chirie, rată bancară sau cheltuieli de întreținere. Urmează energia electrică, încălzirea, apa, canalizarea și celelalte utilități. Apoi alimentele, transportul, medicamentele, îmbrăcămintea și cheltuielile copiilor. Abia după acestea se poate discuta despre economii, vacanțe, cultură sau investiții personale.

Dar ce se întâmplă atunci când aproape întregul venit este consumat de prima categorie de cheltuieli?

O familie poate avea un venit lunar și, totuși, să nu dispună de o rezervă financiară reală. O reparație a autoturismului, o avarie la instalația de încălzire sau o problemă medicală poate dezechilibra bugetul. De aceea, costul vieții nu trebuie analizat numai prin prețurile produselor, ci și prin proporția veniturilor absorbită de necesitățile cotidiene.

Adevărata întrebare nu este doar cât câștigă un român, ci câți bani îi mai rămân după ce achită cheltuielile pe care nu le poate evita.

## 5. PENSIONARUL ROMÂN NU ARE UN BEIJING LA CARE SĂ SE ÎNTOARCĂ

Comparația lui Dan Tomozei capătă o semnificație aparte dacă o privim din perspectiva pensionarilor.

Un pensionar care locuiește permanent în România nu poate compara cheltuielile curente cu un buget familial dintr-o altă țară în care trăiește. Pentru el, venitul disponibil este pensia efectiv încasată, eventual completată de alte resurse ale gospodăriei. Din această sumă trebuie suportate hrana, medicamentele, utilitățile, transportul și celelalte necesități.

Nu toți pensionarii au aceeași situație economică. Unii dispun de venituri suplimentare, economii sau sprijin familial, în timp ce alții depind aproape exclusiv de pensie.

Dar tocmai aceste diferențe trebuie avute în vedere atunci când discutăm despre accesibilitatea vieții.

Pentru pensionarul cu venituri reduse, problema nu este dacă Beijingul este mai ieftin decât România. Problema este dacă pensia îi permite să suporte cheltuielile lunii fără să renunțe la alte necesități.

Aceeași întrebare se aplică salariaților cu venituri mici, familiilor cu copii și persoanelor care locuiesc singure.

## 6. ACASĂ NU ÎNSEAMNĂ AUTOMAT ACCESIBIL. PARADOXUL ROMÂNILOR DIN DIASPORA

Pentru un român stabilit în străinătate, revenirea în țara natală are o dimensiune sentimentală. Înseamnă revederea familiei, a locurilor cunoscute și a comunității din care provine. Dar familiaritatea locurilor nu garantează accesibilitatea financiară.

Un om poate recunoaște străzile copilăriei, limba și obiceiurile, fără să mai recunoască raportul dintre bani și cheltuielile cotidiene.

Pentru cei care se gândesc să revină definitiv în România, problema devine și mai importantă. O întoarcere nu presupune numai cumpărăturile din primele săptămâni. Înseamnă locuință, servicii medicale, educația copiilor, transport, utilități, impozite și perspectiva unor venituri stabile.

De aceea, experiența unei vizite poate constitui un semnal de atenție, dar nu poate înlocui calculul unui buget realist pentru stabilirea permanentă în România.

Întrebarea nu este numai dacă românii plecați își doresc să revină, ci și dacă își pot permite financiar să își reconstruiască viața în țara natală.

## 7. DE LA BEIJING LA HEMEIUȘ ȘI BACĂU: CÂT COSTĂ VIAȚA UNEI FAMILII DIN ZONA METROPOLITANĂ?

Pentru locuitorii din Hemeiuș, Fântânele, Lilieci și din întreaga zonă metropolitană Bacău, costul vieții nu este o medie statistică europeană. Este suma facturilor și a cheltuielilor plătite în fiecare lună.

O familie care locuiește în Hemeiuș și lucrează în municipiul Bacău trebuie să ia în calcul nu numai hrana și utilitățile, ci și deplasarea zilnică.

Pentru gospodăriile care folosesc autoturismul, combustibilul, asigurarea, întreținerea și reparațiile reprezintă cheltuieli suplimentare. La acestea se adaugă costurile locuinței, încălzirii, alimentării cu apă și ale celorlalte servicii necesare.

Privite separat, fiecare dintre aceste cheltuieli poate părea suportabilă. Privite împreună, ele pot reduce considerabil banii rămași la dispoziția familiei.

De aceea, întrebarea economică relevantă pentru zona Bacăului este următoarea: Cât din venitul lunar al unei gospodării este absorbit de cheltuielile obligatorii și cât mai rămâne pentru economii, educație, sănătate și situații neprevăzute?

Pentru a răspunde riguros, sunt necesare date statistice despre veniturile și cheltuielile gospodăriilor din județul Bacău. În lipsa acestora, nu ar fi corect să afirmăm că o familie din Hemeiuș cheltuiește proporțional mai mult decât una din Beijing.

Dar este legitim să investigăm cât de accesibilă este viața pentru familiile din propria comunitate.

## 8. CE TREBUIE CLARIFICAT ÎN COMPARAȚIA LUI DAN TOMOZEI

Pentru interpretarea economică a declarației sunt necesare câteva informații suplimentare. Nu știm dacă bugetul lunar din Beijing include chiria sau dacă familia dispune deja de o locuință. Nici dacă în cheltuielile din România au intrat biletele de avion, cazarea, deplasările între localități ori alte plăți ocazionale.

Nu cunoaștem sumele exacte și nici structura cheltuielilor pentru cele două intervale. De asemenea, nu avem o comparație documentată între aceleași categorii de consum pentru același număr de persoane.

Aceste necunoscute nu anulează experiența relatată. Dar împiedică transformarea ei într-o concluzie generală potrivit căreia România ar fi de patru, cinci sau șase ori mai scumpă decât China.

Relatarea poate deschide o întrebare economică importantă. Nu poate ține locul răspunsului statistic.

## 9. CÂT COSTĂ SĂ RĂMÂI ÎN PROPRIA ȚARĂ?

Un român venit temporar din străinătate poate compara cheltuielile din România cu bugetul obișnuit din țara în care locuiește.

Pentru cei care trăiesc permanent aici, problema este diferită. Facturile trebuie plătite din veniturile disponibile, indiferent de cât de favorabilă sau nefavorabilă este comparația cu alte țări.

Adevărata măsură a accesibilității vieții nu este numai prețul unui coș de cumpărături. Este capacitatea unei gospodării de a-și acoperi necesitățile, de a face față cheltuielilor neprevăzute și de a păstra o rezervă financiară pentru viitor.

De aceea, declarația lui Dan Tomozei merită privită ca punctul de plecare al unei întrebări mai ample, nu ca verdict asupra economiei românești.

Dacă România este locul pe care îl numim acasă, cât din viața de acasă ne mai permitem efectiv din salariile și pensiile pe care le primim aici?

Și, poate, întrebarea cea mai incomodă: Când un român stabilit la Beijing cheltuiește în mai puțin de trei săptămâni cât familia sa ar cheltui acolo în trei–patru luni, ce arată această experiență despre diferența dintre a vizita România și a fi obligat să îți plătești aici, lună de lună, întreaga viață?

Redacția HEMEIUȘ 100% – ONLINE

(Surse: 1. Gândul, „Marius Tucă Show”, pagina emisiunii în cadrul căreia a fost semnalată declarația lui Dan Tomozei, https://www.gandul.ro/emisiuni/marius-tuca-show; 2. Editura Corint, prezentarea biografică a jurnalistului și scriitorului Dan Tomozei, https://edituracorint.ro/autori/t/dan-tomozei.html; 3. Mesagerul de Sibiu, interviu cu Dan Tomozei despre experiența sa în China, https://mesageruldesibiu.ro/dan-tomozei-ori-te-indragostesti-de-china-la-prima-vedere-ori-nu-o-vei-iubi-niciodata/; 4. Eurostat, „Household consumption price levels across the EU in 2025”, 18 iunie 2026, https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20260618-2; 5. Eurostat, setul statistic privind nivelurile comparative ale prețurilor, https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tec00120/default/table?lang=en; 6. Banca Mondială, International Comparison Program, explicații metodologice privind paritatea puterii de cumpărare și nivelurile comparative ale prețurilor, https://www.worldbank.org/en/programs/icp/faq.)