ROMÂNII DIN SPANIA, CU APROAPE O TREIME MAI PUȚINI DECÂT ÎN 2012. COMUNITATEA SE MICȘOREAZĂ ÎN TIMP CE SPANIA BATE RECORDURI DE POPULAȚIE

Comunitatea cetățenilor români din Spania s-a redus cu 32% față de maximul atins în 2012. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică al Spaniei – INE – arată că numărul cetățenilor români a coborât de la 897.203 în 2012 la 609.270 la 1 ianuarie 2025. Diferența este de 287.933 de persoane. Tendința a continuat și în 2026: numai în primele șase luni, statisticile provizorii spaniole au înregistrat aproximativ 10.400 de plecări ale cetățenilor români din Spania.

Fenomenul este cu atât mai interesant cu cât Spania nu pierde populație.

Dimpotrivă.

La 1 iulie 2026, populația rezidentă a Spaniei ajunsese la 49.801.559 de persoane, cel mai ridicat nivel înregistrat în seria statistică oficială.

Numai în trimestrul al doilea al anului populația țării crescuse cu 104.178 de persoane.

Și populația străină continuă să crească.

Numărul cetățenilor străini rezidenți în Spania a urcat în trimestrul al doilea din 2026 cu 87.197 de persoane, până la 7.437.543.

Cu alte cuvinte, problema nu este că Spania a încetat să atragă străini.

Scade, în mod particular, una dintre cele mai vechi și mai importante comunități de imigrație din Spania: cea românească.

DE LA 897.203 LA 609.270 DE CETĂȚENI ROMÂNI

În 2012, în evidențele spaniole figurau 897.203 cetățeni români.

Era punctul culminant al unei creșteri spectaculoase începute în anii 2000, când Spania devenise una dintre principalele destinații ale migrației românești.

La 1 ianuarie 2025, ultimul reper anual definitiv disponibil în Censul Anual al Populației publicat de INE, mai figurau 609.270 de cetățeni români.

Calculul este simplu: 897.203 - 609.270 = 287.933 de persoane.

Raportată la nivelul din 2012, reducerea este de aproximativ: 287.933 / 897.203 × 100 = 32,09%.

Așadar, în puțin peste un deceniu, comunitatea cetățenilor români din Spania s-a redus cu aproape o treime.

Numai în cursul anului 2024, numărul acestora a coborât de la 620.463 la 609.270, ceea ce înseamnă încă 11.193 de persoane mai puțin, respectiv o diminuare de aproximativ 1,8% într-un singur an.

ATENȚIE LA O CIFRĂ CARE POATE CREA CONFUZIE: 521.181 NU ÎNSEAMNĂ TOȚI ROMÂNII DIN SPANIA

În presa românească au circulat în 2026 și cifre potrivit cărora comunitatea românească din Spania ar fi ajuns la aproximativ 521.000 de persoane și ar putea coborî sub 500.000.

Datele oficiale necesită însă o distincție esențială.

La începutul anului 2025, INE înregistra:

609.270 de rezidenți cu cetățenie română;

521.181 de rezidenți născuți în România.

Nu sunt aceeași categorie statistică.

O persoană poate avea cetățenie română fără să fie născută în România – de exemplu, copiii unor familii românești născuți în Spania – după cum o persoană născută în România poate dobândi ulterior cetățenia spaniolă.

De aceea, cifra de 521.181 nu poate fi folosită pur și simplu pentru a afirma că în Spania mai trăiesc numai aproximativ 521.000 de români.

Iar afirmația potrivit căreia numărul cetățenilor români va coborî în 2026 sub 500.000 nu poate fi confirmată, în prezent, prin datele oficiale publicate de INE.

PLECĂRILE CONTINUĂ ȘI ÎN 2026

Statisticile provizorii ale INE arată însă că mișcarea de ieșire continuă.

În primul trimestru al anului 2026, aproximativ 5.100 de cetățeni români au părăsit Spania.

În trimestrul al doilea au fost înregistrate alte aproximativ 5.300 de plecări.

Rezultă circa: 5.100 + 5.300 = 10.400 de plecări în numai șase luni.

Aceste 10.400 de persoane nu trebuie însă scăzute automat din populația românească.

Cifra reprezintă fluxul de emigrări, nu soldul migrator, iar în aceeași perioadă există și intrări în Spania.

Este o diferență statistică importantă.

DE CE PLEACĂ ROMÂNII?

Investigația publicată la 16 iunie 2026 de cotidianul spaniol El País, construită pe datele INE și pe mărturii ale unor români reveniți în țară, identifică mai multe explicații care acționează simultan.

Una este accesul tot mai dificil la locuințe.

Pentru numeroase familii stabilite de mult timp în Spania, costurile cumpărării sau închirierii unei locuințe au devenit o problemă importantă.

În unele cazuri documentate de publicația spaniolă, imposibilitatea de a cumpăra o casă a contribuit direct la decizia revenirii în România.

Un alt moment de ruptură a fost pandemia.

Criza sanitară și efectele sale economice, în special asupra unei economii spaniole puternic expuse turismului și serviciilor, au accelerat pentru unele familii românești o decizie care fusese deja luată în calcul.

Există apoi schimbarea raportului economic dintre România și Spania.

Diferența dintre cele două țări nu mai este cea de la începutul anilor 2000.

Creșterea salariilor și anumite forme de sprijin familial și social din România au făcut ca revenirea să devină pentru o parte dintre emigranți o variantă economică posibilă.

Motivele familiale contează, de asemenea.

După două decenii petrecute în străinătate, o parte dintre români au părinți în vârstă în România, copii crescuți sau născuți în Spania și suficiente economii ori experiență profesională pentru a încerca o revenire.

Iar destinația celor care părăsesc Spania nu este obligatoriu România.

O parte se mută către alte state europene.

Prin urmare, reducerea comunității românești din Spania nu poate fi tradusă mecanic prin formula 287.933 de români s-au întors în România.

Datele disponibile nu permit o asemenea concluzie.

O COMUNITATE MIGRATORIE AJUNSĂ LA MATURITATE

Mai există un element care schimbă perspectiva.

Potrivit datelor INE privind anul sosirii, peste jumătate dintre persoanele născute în România și stabilite în Spania au ajuns acolo în perioada 2001–2010.

Mai exact, proporția este de 54,5%.

Aceasta înseamnă că nucleul principal al migrației românești din Spania este format din oameni care trăiesc acolo de 15, 20 sau chiar mai mulți ani.

Nu mai discutăm despre o comunitate de imigrație recentă.

Discutăm despre o generație care a muncit, și-a crescut copiii, a plătit contribuții și taxe și a construit o parte din viața sa în Spania, iar care acum începe să ia decizii diferite privind locul în care vrea să îmbătrânească, să își crească familia sau să își investească economiile.

PARADOXUL SPANIOL: ROMÂNII PLEACĂ, ALȚI IMIGRANȚI VIN

În trimestrul al doilea al anului 2026, Spania a continuat să primească fluxuri importante de populație.

INE a înregistrat aproximativ 34.000 de sosiri ale cetățenilor columbieni, 23.300 ale venezuelenilor și 21.100 ale marocanilor.

În aceeași perioadă, aproximativ 5.300 de cetățeni români au părăsit țara.

Această diferență sugerează o schimbare profundă a geografiei imigrației spaniole.

Spania continuă să fie o țară de destinație.

Dar marele val românesc care a caracterizat primele două decenii ale secolului XXI pare să fi intrat într-o etapă de reflux.

ÎNTREBAREA NU MAI ESTE DACĂ NUMĂRUL ROMÂNILOR SCADE. ACEST LUCRU ESTE DEJA CONFIRMAT.

Întrebarea importantă este ce se întâmplă cu oamenii care dispar din statisticile comunității românești din Spania.

Câți revin definitiv în România?

Câți pleacă spre Germania, Franța, Belgia, Olanda sau alte state?

Câți dobândesc cetățenia spaniolă și dispar astfel din statistica bazată exclusiv pe cetățenie, fără să fi părăsit Spania?

Câți copii ai familiilor românești păstrează cetățenia română și câți vor rămâne definitiv în societatea spaniolă?

Și, poate cea mai importantă întrebare pentru România: asistăm la începutul unei reveniri structurale a unei părți din diaspora sau numai la o redistribuire a migrației românești în Europa?

Datele disponibile confirmă prima parte a fenomenului: comunitatea cetățenilor români din Spania este sensibil mai mică decât în urmă cu 14 ani.

Dar pentru a răspunde riguros la întrebarea unde au plecat cei aproape 288.000 de oameni care nu mai apar în aceeași categorie statistică, trebuie urmărite separat migrația de întoarcere, migrația către alte state și dobândirea cetățeniei spaniole.

Aceasta este, de fapt, următoarea etapă a poveștii.

Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE

(Surse: 1. Instituto Nacional de Estadística al Spaniei – Censo Anual de Población 2025: 609.270 cetățeni români la 1 ianuarie 2025, față de 620.463 în 2024; 2. Instituto Nacional de Estadística – date istorice ale Padrónului: 897.203 cetățeni români în 2012; 3. Instituto Nacional de Estadística – Censo 2025, anul sosirii și țara de naștere: 521.181 rezidenți născuți în România și 54,5% dintre aceștia sosiți în perioada 2001–2010; 4. Instituto Nacional de Estadística – Estadística Continua de Población, trimestrul I 2026: aproximativ 5.100 emigrări ale cetățenilor români; 5. Instituto Nacional de Estadística – Estadística Continua de Población, trimestrul II 2026: 49.801.559 locuitori, 7.437.543 cetățeni străini și aproximativ 5.300 emigrări ale cetățenilor români; 6. El País, 16 iunie 2026 – analiza reducerii comunității românești, cauzele economice, locative, familiale și migrația către alte state; 7. Servicio Jesuita a Migrantes – La población de origen inmigrado en España 2025, distincția dintre 521.181 persoane născute în România, 609.270 cetățeni români și 1.129.456 titulari români ai documentelor de rezidență;)