ROȘIILE VIITORULUI SE CERCETEAZĂ LA BACĂU, DAR CÂT VA COSTA TEHNOLOGIA PENTRU FERMIERI? EXPERIMENTE CU BIOCHAR ȘI OȚET DE LEMN, ÎN UMBRA UNEI INVESTIȚII DE 41 DE MILIOANE DE LEI

Cercetătorii Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău testează utilizarea biocharului și a oțetului pirolignos pentru culturile de tomate și ardei gras, în încercarea de a valorifica biomasa și de a îmbunătăți productivitatea legumelor cultivate în condiții ecologice. Rezultatele acestei direcții de cercetare au fost prezentate în perioada 5–6 octombrie 2026 la Potsdam, în Germania, de cercetătorul Dan-Ioan Avasiloaiei. Există deja o lucrare științifică publicată despre efectele favorabile ale tratamentelor asupra soiului de ardei DarianaBac, iar instituția dezvoltă un nou centru de cercetare prin proiectul LEG(O)NEST, în valoare de peste 41 de milioane de lei. Dar între un experiment promițător și o tehnologie accesibilă agricultorilor există o întrebare esențială: cât costă aplicarea acesteia și cât câștigă efectiv fermierul?

DE LA RESTURILE VEGETALE LA CULTURILE DE TOMATE ȘI ARDEI

Cărbune introdus în sol și un lichid numit popular „oțet de lemn”. Formula poate părea surprinzătoare, dar în spatele ei se află o direcție de cercetare agricolă care urmărește utilizarea mai eficientă a resurselor vegetale.

Biocharul este un material bogat în carbon, obținut prin încălzirea biomasei în condiții de oxigen limitat, printr-un proces numit piroliză. În funcție de materia primă și de condițiile de producție, materialul poate influența structura solului, retenția apei și disponibilitatea unor nutrienți.

Oțetul pirolignos rezultă din condensarea vaporilor produși în același proces termic. Nu trebuie confundat cu oțetul alimentar: conține un amestec complex de substanțe organice, iar efectele sale asupra plantelor depind de compoziție și concentrație.

Utilizarea acestor materiale este studiată în contextul agriculturii sustenabile, al reducerii pierderilor de resurse și al valorificării biomasei.

Dar există o diferență importantă între caracterul natural al materiei prime și siguranța produsului obținut.

Un biochar realizat din materiale necorespunzătoare poate conține contaminanți, iar oțetul pirolignos, utilizat în concentrații nepotrivite, poate afecta dezvoltarea plantelor.

De aceea, tehnologia nu poate fi redusă la recomandarea de a pune cărbune în pământ și de a stropi legumele cu oțet. Ea presupune produse caracterizate chimic, doze stabilite experimental și metode de aplicare controlate.

CERCETAREA BĂCĂUANĂ A AJUNS LA POTSDAM. CE A FOST PREZENTAT?

În perioada 5–6 octombrie 2026, dr. ing. Dan-Ioan Avasiloaiei, cercetător științific gradul III la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău, a participat la un summit desfășurat la Potsdam, Germania, în cadrul parteneriatului european Agroecology Partnership.

Potrivit informațiilor publicate de Deșteptarea la 14 octombrie, cercetătorul a prezentat tema „Biochar and Wood Vinegar as Complementary Amendments to Organic Fertilization”, consacrată utilizării celor două materiale ca soluții complementare fertilizării organice.

Cercetarea a urmărit influența tratamentelor asupra dezvoltării plantelor, productivității și unor caracteristici de calitate ale tomatelor și ardeiului gras cultivate în spații protejate. Au fost analizate și două sisteme distincte de lucrare a solului.

Participarea la o reuniune internațională permite compararea metodelor și rezultatelor cu cele ale altor colective de cercetare, precum și identificarea unor oportunități de colaborare.

Dar prezentarea unei lucrări la o conferință nu echivalează cu validarea unei tehnologii pentru utilizare comercială.

Pentru aceasta sunt necesare rezultate reproductibile, testări în condiții variate, evaluarea siguranței și demonstrarea unui avantaj economic.

În informațiile publice consultate despre prezentarea de la Potsdam nu sunt precizate suficient producțiile obținute pentru fiecare variantă experimentală, dozele complete, diferențele statistice dintre tratamente și costurile aplicării.

În absența acestor date, nu poate fi calculat un spor de profit pentru fermieri și nici recomandată o schemă concretă de utilizare.

NU ESTE DOAR O IDEE DE CONFERINȚĂ. EXISTĂ O LUCRARE ȘTIINȚIFICĂ DESPRE ARDEIUL DARIANABAC

Cercetarea are antecedente documentate.

Dan-Ioan Avasiloaiei, Mariana Călara, Claudia Bălăiță și Andreea Antal-Tremurici au publicat în revista „Scientific Study & Research. Biology”, volumul 33, numărul 2, lucrarea „Improving Ecological Resilience and Sweet Pepper (Capsicum annuum L.) Crop Yield via Biochar and Wood Vinegar Application”.

Studiul prezintă experimente efectuate în sezonul agricol 2023 asupra soiului de ardei gras DarianaBac, cultivat în sistem ecologic.

Autorii au raportat efecte favorabile ale tratamentelor asupra unor indicatori de creștere, inclusiv înălțimea plantelor, numărul de frunze și flori, biomasa și caracteristicile recoltei.

Lucrarea indică un posibil efect favorabil al utilizării combinate a biocharului și oțetului pirolignos.

Aceasta reprezintă o contribuție științifică documentată, nu doar o intenție de cercetare.

Totuși, autorii precizează că sunt necesare studii suplimentare pentru optimizarea dozelor și metodelor de aplicare, precum și pentru verificarea rezultatelor în alte sisteme de cultură.

Este o limitare esențială.

Un rezultat obținut asupra unui soi, într-un anumit sezon și în anumite condiții experimentale, nu poate fi transformat automat într-o promisiune valabilă pentru toate culturile de tomate și ardei.

În agricultură, caracteristicile solului, temperaturile, umiditatea, fertilizarea și soiurile cultivate influențează răspunsul plantelor.

Valoarea cercetării crește atunci când rezultatele sunt confirmate în mai mulți ani, pe terenuri diferite și în exploatații cu condiții apropiate celor comerciale.

CÂND CREȘTE RECOLTA, DAR PROFITUL RĂMÂNE ACELAȘI

Aceasta este problema economică fundamentală a experimentului.

Un tratament poate determina plante mai viguroase și o producție mai mare, fără ca fermierul să obțină neapărat un profit superior.

Biocharul trebuie produs sau achiziționat, transportat și introdus în sol. Oțetul pirolignos presupune costuri de achiziție, preparare a soluțiilor, aplicare și control al concentrațiilor.

La acestea se adaugă manopera, consumul energetic și eventualele modificări ale tehnologiei de cultivare.

În mod simplificat, beneficiul economic net al unei tehnologii reprezintă veniturile suplimentare și economiile obținute, din care se scad cheltuielile suplimentare generate de aplicarea ei.

Dacă sporul de producție valorează mai puțin decât tratamentul, rezultatul agronomic favorabil nu se transformă într-un câștig financiar.

În schimb, dacă tehnologia reduce necesarul unor inputuri, limitează pierderile ori stabilizează producția în perioade dificile, beneficiul economic poate fi important chiar și fără o creștere spectaculoasă a recoltei.

Pentru a demonstra rentabilitatea în condițiile din Bacău ar trebui cunoscute costurile pe hectar sau pe metru pătrat cultivat, producția comercializabilă, calitatea legumelor, prețul de valorificare și rezultatele comparate cu o variantă martor.

Documentele analizate nu oferă un bilanț economic complet care să permită recomandarea imediată a tratamentelor către cultivatorii locali.

Prin urmare, tehnologia trebuie prezentată în acest moment drept o direcție de cercetare promițătoare, nu ca o metodă deja dovedită de reducere a costului roșiilor din piață.

41 DE MILIOANE DE LEI PENTRU LEG(O)NEST. CE SE CONSTRUIEȘTE ȘI CE REZULTATE SUNT ASUMATE?

Cercetarea privind biocharul și oțetul pirolignos se înscrie în preocupările mai ample ale Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău, instituție care dezvoltă proiectul LEG(O)NEST.

Potrivit paginii oficiale a proiectului, valoarea totală este de 41.087.568,25 lei, iar perioada de implementare se desfășoară între 26 martie 2025 și 25 februarie 2028.

Finanțarea eligibilă nerambursabilă este structurată astfel: 34.465.712,70 lei din fonduri europene și 5.271.226,65 lei din bugetul național.

Diferența până la valoarea totală a proiectului este de 1.350.628,90 lei, dar aceste date nu permit, fără examinarea bugetului detaliat, stabilirea naturii exacte a tuturor cheltuielilor rămase.

Proiectul urmărește construirea unui centru de cercetare modern, destinat creșterii competitivității sectorului legumicol.

Printre rezultatele asumate se numără o clădire de birouri și laboratoare cu suprafața construită de 2.516,71 metri pătrați, o seră de sticlă de 3.135 metri pătrați și două corpuri de seră tip tunel, totalizând 1.150 de metri pătrați.

Sunt prevăzute 154 de echipamente și dotări noi, o facilitate de testare, 22 de soluții de cercetare și două parteneriate de cooperare externă.

Acestea sunt rezultate așteptate conform proiectului, nu realizări care pot fi considerate automat finalizate la 15 octombrie 2026.

Mai trebuie subliniat că cele peste 41 de milioane de lei nu reprezintă bugetul experimentului cu biochar și oțet pirolignos.

LEG(O)NEST are un obiectiv instituțional mult mai larg, iar tema prezentată la Potsdam reprezintă o direcție de cercetare compatibilă cu prioritățile sale.

Investiția oferă însă un motiv legitim pentru monitorizarea rezultatelor: în ce măsură infrastructura nouă va permite obținerea unor tehnologii validate și accesibile sectorului legumicol?

NU ORICE PRODUS OBȚINUT DIN BIOMASĂ POATE FI FOLOSIT FĂRĂ CONDIȚII ÎN AGRICULTURĂ

Valorificarea resturilor vegetale se înscrie în principiile economiei circulare, dar nu orice transformare a unui deșeu reprezintă automat un beneficiu ecologic.

Producerea biocharului consumă resurse, necesită instalații corespunzătoare și impune controlul procesului tehnologic.

În plus, unele resturi vegetale pot avea utilizări alternative, precum compostarea sau mulcirea.

Pentru a stabili dacă piroliza este o soluție superioară trebuie comparate efectele asupra solului, consumul energetic, emisiile și costurile întregului proces.

Există și cerințe de reglementare.

Regulamentul european 2019/1009 privind produsele fertilizante include o categorie dedicată materialelor rezultate din piroliză și gazeificare, cu cerințe privind materiile prime eligibile și calitatea produselor.

Acest cadru nu înseamnă că orice produs obținut prin piroliză poate fi comercializat automat pentru orice utilizare agricolă.

De asemenea, utilizarea în agricultura ecologică presupune respectarea normelor specifice produselor și substanțelor admise în acest sistem.

Pentru o eventuală introducere comercială a tehnologiei vor conta caracterizarea produselor, conformitatea legală, controlul contaminanților și demonstrarea siguranței.

Aceste exigențe protejează atât agricultorul, cât și consumatorul.

CINE RĂSPUNDE PENTRU CERCETARE ȘI CINE PENTRU BANII INVESTIȚI?

Participarea cercetătorului Dan-Ioan Avasiloaiei la summitul de la Potsdam reprezintă o activitate profesională legată de comunicarea rezultatelor științifice.

Responsabilitatea autorilor studiilor privește corectitudinea experimentelor, prezentarea fidelă a datelor, interpretarea rezultatelor și recunoașterea limitelor cercetării.

În schimb, responsabilitatea privind administrarea resurselor instituționale și implementarea proiectului LEG(O)NEST revine persoanelor și structurilor care au atribuții legale și contractuale în aceste domenii.

Calitatea de cercetător sau participarea la o conferință nu demonstrează că persoana respectivă decide asupra întregului buget al instituției.

Nici existența unui proiect finanțat din fonduri europene nu constituie, prin ea însăși, dovada unui conflict de interese ori a unei utilizări necorespunzătoare a resurselor.

O evaluare corectă trebuie să urmărească îndeplinirea obiectivelor proiectului, respectarea calendarului, realizarea achizițiilor și obținerea rezultatelor asumate.

În privința cercetării, criteriile esențiale rămân calitatea publicațiilor, reproductibilitatea experimentelor și utilitatea practică a tehnologiilor dezvoltate.

Această separare protejează atât interesul public, cât și reputația profesională a cercetătorilor.

HEMEIUȘ ȘI BACĂU: CÂND VA AJUNGE CERCETAREA ÎN SOLUL FERMIERILOR?

Pentru cultivatorii de legume din județul Bacău, inclusiv din Hemeiuș, Fântânele și Lilieci, relevanța unei tehnologii agricole este determinată de posibilitatea aplicării ei în condiții reale.

O soluție care funcționează într-o seră experimentală poate necesita adaptări înainte de utilizarea într-o gospodărie legumicolă sau într-o exploatație comercială.

Diferențele de sol, apă, echipamente și resurse financiare influențează rentabilitatea tratamentelor.

De aceea, transferul rezultatelor către fermieri ar putea fi susținut prin loturi demonstrative, instrucțiuni tehnice verificate, comparații economice și colaborări cu producători locali.

Nu am identificat în materialele consultate un program public actualizat de distribuire a acestei tehnologii către fermierii din Hemeiuș sau un preț oficial al tratamentelor pentru utilizare comercială.

Ar fi prematur să anunțăm disponibilitatea lor pe piață sau să recomandăm fermierilor prepararea artizanală a oțetului pirolignos pentru aplicare pe culturi alimentare.

O cercetare responsabilă trebuie să ajungă la agricultori împreună cu date despre eficiență, dozare, siguranță și costuri, nu doar cu promisiunea unei recolte mai mari.

DE LA POTSDAM LA PIAȚA DIN BACĂU, PROBA DECISIVĂ ESTE RENTABILITATEA

Cercetătorii băcăuani au o contribuție științifică documentată în studierea biocharului și a oțetului pirolignos, iar prezentarea acestei direcții de cercetare la Potsdam arată interesul pentru colaborarea europeană.

Rezultatele publicate asupra ardeiului DarianaBac oferă motive pentru continuarea experimentelor.

Dar nu demonstrează încă faptul că fiecare cultivator de tomate sau ardei ar obține profit suplimentar folosind aceste materiale.

De aceea, următorul pas nu ar trebui să fie doar multiplicarea prezentărilor științifice, ci dezvoltarea unor rezultate complete, comparabile și aplicabile: producții, costuri, riscuri, calitate a recoltei și efecte asupra solului.

Investiția LEG(O)NEST, cu finanțare de peste 41 de milioane de lei, poate contribui la crearea infrastructurii necesare pentru asemenea cercetări. Valoarea sa publică va trebui însă apreciată prin rezultatele efectiv obținute în raport cu obiectivele asumate.

ROȘIA DIN PIAȚĂ NU DEVINE MAI IEFTINĂ PENTRU CĂ UN EXPERIMENT A FOST PREZENTAT ÎN GERMANIA. DAR CERCETAREA DIN BACĂU POATE DEVENI IMPORTANTĂ DACĂ VA DEMONSTRA CĂ FERMIERUL POATE PRODUCE MAI EFICIENT, MAI SIGUR ȘI CU UN PROFIT MAI BUN.

Aici se află adevărata miză a agriculturii viitorului: nu numai descoperirea unor tratamente promițătoare, ci transformarea lor în soluții pe care agricultorii să le poată utiliza în mod responsabil și rentabil.

Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE

(Surse: 1. Deșteptarea – „Cărbune în sol și «oțet» pentru plante: cercetătorii din Bacău testează o soluție pentru agricultura viitorului”, 14 octombrie 2026, https://www.desteptarea.ro/carbune-in-sol-si-otet-pentru-plante-cercetatorii-din-bacau-testeaza-o-solutie-pentru-agricultura-viitorului/; 2. Dan-Ioan Avasiloaiei, Mariana Călara, Claudia Bălăiță și Andreea Antal-Tremurici – „Improving Ecological Resilience and Sweet Pepper (Capsicum annuum L.) Crop Yield via Biochar and Wood Vinegar Application”, Scientific Study & Research. Biology, vol. 33, nr. 2, 2024, https://pubs.ub.ro/article/5676, DOI: https://doi.org/10.29081/scsb.2024.33.2.06; 3. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău – documentația oficială a proiectului LEG(O)NEST, https://legumebac.ro/legonest/; 4. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău – Raportul de activitate 2024, https://legumebac.ro/wp-content/uploads/2025/04/Publ_Raport-activitate-extins-SCDL-BACAU-2024.pdf; 5. Uniunea Europeană – Regulamentul (UE) 2019/1009 privind produsele fertilizante, inclusiv categoria materialelor rezultate din piroliză și gazeificare, https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2019/1009/2025-12-30/eng.)