SFÂNTA PARASCHEVA ÎN VIAȚA CETĂȚII NUMITE ROMÂNIA, ÎN ANUL DE GRAȚIE 2026. ÎNTRE CREDINȚĂ, COZI KILOMETRICE ȘI ÎNTREBĂRILE UNEI SOCIETĂȚI MODERNE

În octombrie 2026, România oferă una dintre cele mai puternice imagini ale contradicțiilor sale aparente: o societate a telefoanelor inteligente, a plăților electronice și a tehnologiei digitale adună, la Iași, mulțimi de oameni care acceptă să aștepte ore întregi pentru câteva clipe de rugăciune la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. Pelerinajul nu poate fi explicat numai prin religie și nici redus la spectacolul cozilor. Este, simultan, o manifestare a credinței, un fenomen social, o provocare pentru organizatorii serviciilor publice și o oglindă în care România contemporană își poate descoperi propriile priorități.

O ȚARĂ CARE SE GRĂBEȘTE PRETUTINDENI, DAR AȘTEAPTĂ LA IAȘI

În România anului 2026, timpul a devenit una dintre resursele despre care oamenii spun cel mai des că nu le ajung.

Se grăbesc la serviciu, în trafic, la instituții și în fața ghișeelor.

Solicită digitalizarea administrației, reducerea timpilor de așteptare și servicii publice mai rapide.

Și totuși, în fiecare octombrie, mii de oameni acceptă să stea la un rând care poate dura multe ore.

Nu pentru un document administrativ. Nici pentru o reducere comercială. Ci pentru a ajunge la racla Sfintei Cuvioase Parascheva, de la Catedrala Mitropolitană din Iași.

Această alegere voluntară arată că oamenii nu măsoară toate formele de așteptare prin același criteriu.

Timpul petrecut la o instituție poate fi perceput ca o obligație. Timpul petrecut într-un pelerinaj poate avea, pentru credincios, sensul unui sacrificiu personal, al unei rugăciuni sau al unei forme de solidaritate.

Nu toți participanții au aceleași motivații.

Unii vin din recunoștință. Alții pentru a cere ajutor în situații dificile. Alții continuă o tradiție familială. Pot exista și participanți atrași de dimensiunea comunitară a sărbătorii.

Nu putem atribui tuturor pelerinilor o singură motivație fără cercetări sociologice reprezentative. Dar amploarea participării arată că practica religioasă publică rămâne vizibilă în România contemporană.

2026: UN PELERINAJ CU CIFRE CARE TREBUIE CITITE CORECT

La 8 octombrie 2026, pelerinajul organizat de Arhiepiscopia Iașilor a început oficial cu slujba Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva.

Moaștele sfintei și cele ale Sfântului Cuvios Paisie de la Sihăstria au fost așezate spre închinare în baldachinul special amenajat în apropierea Catedralei Mitropolitane.

În zilele următoare, fluxul pelerinilor a crescut.

La 12 octombrie, Radio Iași relata că peste 125.000 de persoane se închinaseră deja la raclă.

În dimineața aceleiași zile, sursa indica aproximativ 6.500 de persoane în așteptare și un rând întins pe circa trei kilometri.

Alte relatări din cursul zilei au consemnat cozi mai lungi și un număr mai mare de oameni aflați la rând.

Aceste cifre nu se contrazic obligatoriu.

Ele descriu momente diferite ale unui eveniment în desfășurare.

La 13 octombrie, la ora 12:00, publicația Vorbește Iașul relata că peste 150.000 de credincioși ajunseseră deja să se închine la moaște, în timp ce alte peste 7.000 de persoane așteptau.

Este esențial să separăm numărul persoanelor care trecuseră pe la raclă de numărul celor care se aflau simultan la coadă.

Cele două categorii nu pot fi însumate fără precizarea scopului calculului.

De asemenea, valorile intermediare nu reprezintă bilanțul final al întregului pelerinaj.

Sărbătoarea propriu-zisă este la 14 octombrie, iar programul religios organizat pentru ediția din 2026 continuă până la 15 octombrie.

În consecință, o evaluare completă a participării va necesita datele consolidate publicate după încheierea manifestărilor.

SFÂNTA PARASCHEVA ȘI INSTITUȚIILE STATULUI: CÂND CREDINȚA DEVINE ȘI O PROBLEMĂ DE ORGANIZARE PUBLICĂ

Un pelerinaj cu participare masivă nu este numai un eveniment religios.

El presupune gestionarea spațiului public, a traficului, a siguranței participanților și a intervențiilor medicale.

Instituțiile religioase organizează slujbele și accesul la locurile de închinare.

Autoritățile publice au propriile responsabilități în privința ordinii, circulației, sănătății publice și siguranței.

Aceste două planuri trebuie diferențiate.

Statul nu este chemat să confirme adevărul unei credințe religioase. Este însă obligat să aplice legislația și să asigure protecția persoanelor, inclusiv atunci când acestea participă la manifestări religioase.

Datele transmise de Radio Iași la 12 octombrie arătau că sute de participanți avuseseră nevoie de îngrijiri medicale de la începutul manifestărilor.

Publicația indica 950 de persoane asistate medical și 39 transportate la spital. Aceste date privesc intervalul raportat de sursă, nu bilanțul final al ediției.

Ele arată că gestionarea unui pelerinaj de mare amploare presupune resurse și intervenții concrete.

O întrebare legitimă de interes public privește costurile acestor operațiuni.

Cât cheltuiesc instituțiile publice?

Ce resurse sunt alocate de organizatorii religioși?

Ce servicii sunt oferite gratuit, în baza obligațiilor legale, și ce cheltuieli suplimentare sunt generate de eveniment?

Fără documente bugetare, contracte și rapoarte de execuție nu se pot formula concluzii responsabile asupra costului real al pelerinajului din 2026.

Nu ar fi corect nici să inventăm sume, nici să presupunem că toate cheltuielile sunt suportate de aceeași instituție.

Transparența financiară este însă o cerință legitimă pentru orice resurse publice utilizate.

LIBERTATEA RELIGIOASĂ NU ESTE UN PRIVILEGIU ACORDAT DE MAJORITATE

În spațiul public românesc, manifestările religioase de amploare provoacă uneori reacții foarte diferite.

Pentru credincioși, pelerinajul poate fi o exprimare firească a convingerilor personale.

Pentru alte persoane, poate ridica întrebări privind utilizarea spațiului public, finanțarea serviciilor sau raportul dintre religie și instituțiile statului.

Aceste perspective nu trebuie transformate automat într-un conflict.

Constituția României garantează libertatea conștiinței prin articolul 29. Libertatea credințelor religioase nu poate fi îngrădită, iar cultele sunt libere și se organizează potrivit propriilor statute, în condițiile legii.

Totodată, Constituția consacră egalitatea în fața legii. Aceasta înseamnă că drepturile credincioșilor și drepturile persoanelor care nu participă la manifestări religioase trebuie respectate în cadrul aceleiași ordini juridice.

Statul nu trebuie să-i ridiculizeze pe cei care se roagă. Dar nici participarea la un pelerinaj nu exclude posibilitatea unor întrebări critice despre organizare, costuri sau respectarea regulilor.

O societate democratică matură poate permite exercitarea credinței și controlul civic asupra administrației în același timp.

CE CAUTĂ OAMENII LA IAȘI ȘI CE NU PUTEM ȘTI DESPRE MOTIVELE LOR

Este tentant să explicăm pelerinajul printr-o singură frază.

Oamenii vin pentru că au probleme. Sau pentru că sunt credincioși. Sau pentru că respectă tradiția.

Dar asemenea răspunsuri sunt incomplete.

Nu avem o cercetare sociologică reprezentativă a tuturor participanților la ediția 2026 care să stabilească ierarhia motivațiilor lor.

Este posibil ca experiențele să fie foarte diferite.

Pentru un om bolnav, rugăciunea poate avea o semnificație personală legată de speranță.

Pentru cineva care a pierdut o persoană apropiată, pelerinajul poate fi asociat memoriei și doliului.

Pentru altcineva, poate reprezenta o continuitate familială.

Din perspectiva jurnalistică, este important să respectăm diferența dintre experiența subiectivă a credinciosului și afirmațiile care ar necesita demonstrație științifică.

Relatările despre ajutorul primit prin rugăciune fac parte din mărturia religioasă. Ele nu constituie automat probe medicale privind vindecări. La fel, nu este justificat să presupunem că persoanele care participă la pelerinaj resping medicina sau instituțiile moderne.

Această concluzie ar necesita dovezi pe care participarea la o manifestare religioasă, singură, nu le oferă.

IAȘUL, ÎNTRE TRADIȚIA PELERINAJULUI ȘI TEHNOLOGIA ANULUI 2026

Una dintre particularitățile ediției din 2026 este utilizarea mijloacelor digitale pentru informarea participanților.

Arhiepiscopia Iașilor a anunțat publicarea în timp real a poziției capătului rândului pelerinilor, prin platformele sale oficiale.

Organizatorii au pus la dispoziție și două numere de telefon pentru informații privind pelerinajul.

Slujbele sunt transmise prin mijloace media, iar pentru Liturghia din 14 octombrie au fost anunțate ecrane amplasate în mai multe puncte.

La prima vedere, contrastul poate părea spectaculos. O sărbătoare dedicată unei sfinte care a trăit în secolul al XI-lea este organizată cu instrumentele comunicațiilor secolului XXI.

Dar nu există o contradicție necesară între cele două lucruri. Credința religioasă și tehnologia sunt domenii diferite.

Un sistem digital poate ajuta un participant să afle cât durează așteptarea. O transmisie video poate permite unei persoane care nu se poate deplasa să urmărească slujba. Un telefon poate oferi informații organizatorice.

Tehnologia nu dovedește credința și nici nu o infirmă. În acest caz, îndeplinește o funcție practică.

CÂND SĂRBĂTOAREA DEVINE ȘI EVENIMENT CULTURAL

Ediția din 2026 aduce și o componentă culturală distinctă.

Mitropolia Moldovei și Bucovinei a anunțat organizarea primei ediții a Sacrum Iași Art Festival. Programul comunicat include peste 50 de manifestări culturale: expoziții, concerte, spectacole, proiecții, conferințe și dezbateri.

Tema ediției inaugurale privește relația dintre creație, inteligență și inteligența artificială. Această asociere este relevantă pentru felul în care organizatorii încearcă să extindă sărbătoarea dincolo de ceremonialul religios.

Pelerinajul tradițional este însoțit de activități culturale contemporane. Nu toate aceste manifestări trebuie confundate cu slujbele și ritualurile propriu-zise. Ele reprezintă un program cultural distinct, organizat în contextul sărbătorii.

Este o ilustrare a felului în care un eveniment religios cu vechime poate deveni și un punct de întâlnire pentru patrimoniu, artă și dezbateri contemporane.

CETATEA NUMITĂ ROMÂNIA: ÎNTRE LIBERTATEA DE A CREDE ȘI DREPTUL DE A ÎNTREBA

Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită la Iași din secolul al XVII-lea.

Dar România anului 2026 nu este Moldova anului 1641. Instituțiile, legislația, mijloacele de comunicare și raporturile dintre cetățean și autorități s-au schimbat profund.

Ceea ce continuă este manifestarea unei credințe religioase care adună oameni din regiuni și medii sociale diferite. Într-o societate modernă, această continuitate poate fi privită din mai multe perspective.

Religioasă, pentru cel care se roagă.

Sociologică, pentru cel care studiază comportamentul colectiv.

Administrativă, pentru instituțiile care gestionează un eveniment de mare amploare.

Culturală, pentru cel interesat de tradiție și patrimoniu

Jurnalistică, pentru cel care trebuie să verifice faptele, să pună întrebări și să separe declarațiile de dovezi.

Niciuna dintre aceste perspective nu este suficientă, singură, pentru a descrie întregul fenomen.

Iar respectul față de credință nu presupune renunțarea la întrebări.

După cum libertatea de a critica organizarea unui pelerinaj nu justifică disprețul față de participanți.

În anul de grație 2026, poate că aici se află adevărata probă a cetății numite România. Nu în faptul că toți cetățenii cred același lucru. Ci în capacitatea lor de a trăi într-o societate în care convingerile diferite sunt respectate, autoritățile răspund pentru deciziile lor, iar credința și spiritul critic pot exista fără să se anuleze reciproc.

La Iași, oamenii așteaptă să ajungă la racla Sfintei Parascheva. În afara rândului, România își continuă viața obișnuită. Dar întâlnirea dintre cele două lumi ridică o întrebare care depășește sărbătoarea din 14 octombrie.

Putem construi o cetate în care să avem, în același timp, libertatea de a crede, libertatea de a nu crede și libertatea de a cere socoteală instituțiilor care ne administrează viața comună?

Acesta este unul dintre înțelesurile civice ale Sfintei Parascheva în România anului 2026.

Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE

(Surse: 1. Mitropolia Moldovei și Bucovinei – „Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva (Iași, octombrie 2026)”, comunicat din 24 septembrie 2026, https://mmb.ro/sarbatoarea-sfintei-cuvioase-parascheva-iasi-octombrie-2026-comunicat-de-presa; 2. Mitropolia Moldovei și Bucovinei – „Programul slujbelor la Catedrala Mitropolitană din Iași în perioada hramului”, https://mmb.ro/programul-slujbelor-la-catedrala-mitropolitana-din-iasi-perioada-hramului-sfintei-cuvioase; 3. Radio Iași – „Peste 125.000 de pelerini s-au închinat la moaștele Sfintei Parascheva”, 12 octombrie 2026, https://www.radioiasi.ro/stiri/regional/peste-125-000-de-pelerini-s-au-inchinat-la-moastele-sfintei-parascheva-coada-se-intinde-pe-3-kilometri/; 4. Vorbește Iașul – „Peste 150.000 de pelerini au ajuns la racla Sfintei Parascheva”, 13 octombrie 2026, https://vorbesteiasul.ro/articol/peste-150000-de-pelerini-au-ajuns-la-racla-sfintei-parascheva-cat-asteapta-cei-care-se-aseaza-acum-la-rand-a393b; 5. Constituția României, articolele 16 și 29, textul oficial; 6. Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, textul legislativ;)