SUB MOINEȘTI, PESTE 500 DE MILIOANE DE TONE DE PETROL. DEASUPRA LUI, O ÎNTREBARE DE MILIARDE: UNDE ESTE BILANȚUL ACTUAL AL BOGĂȚIEI DIN SUBSOL?
Redacția HEMEIUȘ 100% - ONLINE
ARHEOLOGIE DIGITALĂ A DOCUMENTELOR BĂNCII MONDIALE, STUDIILOR GEOLOGICE, ARHIVELOR BURSIERE ȘI BUGETULUI MUNICIPIULUI MOINEȘTI. O INVESTIGAȚIE DESPRE CIFRELE CARE POT FI DOVEDITE, CELE CARE NU POT FI COMPARATE ȘI BOGĂȚIA CARE NU SE MĂSOARĂ NUMAI ÎN BARILI. BANCA MONDIALĂ INDICA ÎN 1994 UN VOLUM INIȚIAL DE PESTE 500 DE MILIOANE DE TONE DE PETROL. O LUCRARE A ACADEMIEI ROMÂNE PREZINTĂ O EVALUARE ISTORICĂ REGIONALĂ DE 570 DE MILIOANE DE TONE, IAR CERCETĂRILE GEOLOGICE DIN 2025 DESCRIU O ARHITECTURĂ TECTONICĂ MAI COMPLEXĂ. ÎNTRE TIMP, APROAPE NOUĂ MILIOANE DE EURO AU FOST CONTRACTATE PENTRU NOI DATE SEISMICE. DAR CÂT PETROL MAI POATE FI RECUPERAT ȘI CE PARTE DIN VALOAREA EXPLOATĂRII A AJUNS LA COMUNITĂȚILE LOCALE?
Anchetă jurnalistică de Fulga-Florina POPA-ROMAN
## LA MOINEȘTI, PETROLUL ERA O AFACERE ÎNAINTE CA ROMÂNIA MODERNĂ SĂ EXISTE
În 1827, potrivit cronologiei istorice publicate de Primăria Municipiului Moinești, documentele consemnau deja obligații economice legate de transportul țițeiului.
În 1832, apar mențiuni despre gropile de petrol și producția din Moldova, cu referiri la Moinești.
În 1835, un contract reglementa partea din păcură datorată proprietarului unei moșii.
În 1840, aceeași cronologie amintește existența unei rafinării la Lucăcești.
Aceste informații provin dintr-o sinteză istorică instituțională, nu din verificarea individuală a fiecărui înscris original.
Dar conturează o realitate remarcabilă: petrolul făcea parte din viața economică a regiunii cu mult înaintea apariției industriei petroliere moderne.
Au urmat generații de sondori, mecanici, ingineri, transportatori și muncitori. Au apărut instalații, conducte, drumuri industriale și întreprinderi legate direct sau indirect de exploatarea hidrocarburilor.
Petrolul a devenit parte din identitatea economică a orașului.
Și totuși, există o diferență fundamentală între a cunoaște istoria exploatării și a cunoaște bilanțul actual al resursei.
Poți ști de aproape două secole că sub un teritoriu există petrol, fără să poți identifica într-un document public unic cât petrol a fost estimat inițial, cât a fost extras și cât mai poate fi recuperat astăzi.
Aceasta este întrebarea de la care pornește ancheta.
## 1994: BANCA MONDIALĂ SCRIA DESPRE PESTE 500 DE MILIOANE DE TONE
La 14 martie 1994, Banca Mondială a publicat raportul nr. 12026-RO, intitulat *Romania – Petroleum Sector Rehabilitation Project, Staff Appraisal Report*.
În Anexa 2.1, pagina tipărită 58, documentul analizează geologia și potențialul petrolier al unor regiuni din România.
Pentru câmpul Moinești, raportul indică aproximativ 100 de milioane de tone de petrol considerate recuperabile, la un factor de recuperare de circa 20%.
Din această relație rezultă un volum total de petrol aflat inițial în loc care putea depăși 500 de milioane de tone.
Raportul preciza și că peste 60 de milioane de tone fuseseră deja recuperate la momentul evaluării.
Sunt trei informații diferite:
Peste 500 de milioane de tone — volumul inițial de petrol aflat în loc, potrivit evaluării istorice.
Aproximativ 100 de milioane de tone — cantitatea considerată recuperabilă în evaluarea respectivă.
Peste 60 de milioane de tone — cantitatea deja recuperată la momentul raportului.
Aceste valori nu trebuie confundate.
Prima descrie o estimare geologică. A doua privește recuperabilitatea. A treia reprezintă producția istorică raportată până la acel moment.
Documentul mai conține o observație importantă: explorarea formațiunilor aflate sub marile structuri tectonice de încălecare fusese limitată de tehnologiile disponibile.
Așadar, evaluarea din 1994 aparținea unui anumit stadiu al cunoașterii subsolului.
Cifra istorică era impresionantă, dar cercetarea geologică nu se încheiase.
## CELE 500 DE MILIOANE DE TONE NU REPREZINTĂ REZERVE COMERCIALE ACTUALE
Această distincție este esențială.
În terminologia industriei, OIIP – *Oil Initially In Place* – desemnează cantitatea estimată de petrol existentă inițial într-o acumulare geologică.
STOIIP – *Stock Tank Oil Initially In Place* – exprimă petrolul inițial în loc în condiții standard de suprafață.
Rezervele reprezintă însă cantități recuperabile comercial, potrivit criteriilor tehnice și economice aplicabile.
Petrolul nu se află, în mod obișnuit, într-un lac subteran uriaș, din care poate fi pompat integral.
El este reținut în porii și fisurile rocilor.
Extragerea depinde de presiune, permeabilitate, proprietățile fluidelor, tehnologie și costuri.
O parte din petrol poate rămâne în rocă și după ce exploatarea comercială a încetat.
Petrolul existent fizic, petrolul recuperabil tehnic și petrolul exploatabil economic sunt trei categorii distincte.
A le confunda înseamnă a transforma o evaluare geologică într-o promisiune economică nejustificată.
## CÂT ÎNSEAMNĂ UN PUNCT PROCENTUAL DE RECUPERARE?
Pe o bază ipotetică de 500 de milioane de tone, un factor de recuperare de 20% ar corespunde unei cantități totale recuperabile de 100 de milioane de tone.
La 25%, rezultatul matematic ar fi 125 de milioane de tone.
La 30%, ar fi 150 de milioane.
La 35%, ar fi 175 de milioane.
La 40%, ar fi 200 de milioane.
În acest exemplu, fiecare punct procentual suplimentar ar reprezenta cinci milioane de tone.
Calculul arată importanța tehnologiilor de recuperare, dar nu demonstrează că asemenea procente pot fi atinse la Moinești.
Nu avem o evaluare modernă consolidată care să certifice aplicabilitatea lor pentru întregul sistem.
Geologia stabilește ce există. Tehnologia influențează ce poate fi recuperat. Economia stabilește ce merită extras.
## 2012: ARHIVA LONDON STOCK EXCHANGE ȘI PESTE 700 DE MILIOANE DE BARILI
O prezentare Aurelian Oil & Gas din ianuarie 2012, păstrată în arhiva London Stock Exchange, conține informații despre istoricul petrolier al clusterului Moinești.
În documentarea inițială este identificată mențiunea privind o producție cumulată de peste 700 de milioane de barili, începând din 1886, asociată unor obiective istorice situate predominant sub aproximativ 1.500 de metri adâncime.
Această informație trebuie citită în contextul hărții și al delimitării utilizate în prezentarea originală.
Există însă o diferență importantă între surse.
Banca Mondială vorbea despre câmpul Moinești. Aurelian Oil & Gas utiliza noțiunea de cluster Moinești.
Nu putem presupune automat că cele două delimitări geografice și geologice sunt identice.
În plus, barilul măsoară volum, iar tona măsoară masă.
Conversia depinde de densitatea petrolului.
Utilizând orientativ un raport de 7–7,4 barili pentru o tonă, 700 de milioane de barili ar corespunde aproximativ unui interval de 94,6–100 de milioane de tone.
Este un calcul orientativ, nu o cantitate certificată pentru exact aceeași delimitare utilizată în raportul Băncii Mondiale.
Două cifre apropiate nu demonstrează că descriu aceeași realitate geologică.
## CELE 750 DE MILIOANE DE BARILI DINTR-O BAZĂ DE DATE PUBLICĂ: O CIFRĂ CARE RIDICĂ ALTE ÎNTREBĂRI
O fișă Global Energy Monitor, actualizată în februarie 2026, afișează pentru *Moinesti Oil Field* o valoare de 750 de milioane de barili, încadrată în tabel la categoria „reserves”, cu anul de referință 2010.
Fișa trimite către un document Aurelian Oil & Gas din 2010.
Această informație nu poate fi preluată automat ca dovadă a existenței unor rezerve comerciale actuale de 750 de milioane de barili.
Sursa primară invocată trebuie confruntată cu clasificarea utilizată în baza de date.
Deocamdată, nu putem confirma că cifra reprezintă rezerve certificate în sensul metodologiilor petroliere.
Dar cazul este relevant pentru anchetă.
O cifră poate circula într-o bază de date sub eticheta „rezerve” fără ca această etichetă, singură, să clarifice metodologia, perioada și delimitarea geologică.
Acesta este motivul pentru care verificarea traseului documentar contează la fel de mult ca cifra însăși.
## AU RĂMAS 400 DE MILIOANE DE TONE ÎN ROCĂ?
Dacă scădem aritmetic 100 de milioane de tone dintr-un volum inițial de 500 de milioane, obținem 400 de milioane de tone.
Dar acest calcul este numai ilustrativ.
El presupune compatibilitatea delimitărilor, a unităților de măsură și a metodologiilor utilizate.
Nu include producția ulterioară perioadei de referință și nici eventualele revizuiri geologice.
Mai ales, nu indică volumul recuperabil comercial.
Cele 400 de milioane de tone nu reprezintă o rezervă actuală certificată.
Nu putem confirma că această cantitate există astăzi, în această valoare, în sistemul Moinești.
Pentru un asemenea răspuns ar fi necesar un bilanț volumetric modern, construit pe date comparabile.
## O SONDĂ OPRITĂ NU ÎNSEAMNĂ UN ZĂCĂMÂNT GOL
O sondă poate înceta să producă rentabil înainte ca petrolul din formațiune să fie epuizat fizic.
Presiunea poate scădea. Proporția de apă poate crește. Debitul poate deveni insuficient. Pot apărea probleme mecanice sau costuri care depășesc veniturile.
Industria utilizează intervenții de tip *workover* și metode de recuperare îmbunătățită, cunoscute sub denumirea EOR – *Enhanced Oil Recovery*.
Injectarea apei, denumită *waterflooding*, poate contribui la deplasarea petrolului către sondele producătoare.
Aceste tehnologii nu garantează succesul și nu sunt aplicabile identic tuturor rezervoarelor.
Dar explică de ce închiderea unei sonde nu dovedește epuizarea completă a petrolului din rocă.
O sondă poate fi terminată economic înainte ca petrolul din rezervor să fie terminat fizic.
## HARTA CARE SCHIMBĂ PERSPECTIVA: PATRU STRUCTURI PETROLIERE ȘI UN MODEL TECTONIC MAI COMPLICAT DECÂT SE CREDEA
În 2019, Editura Academiei Române a publicat volumul al III-lea din *Resursele minerale ale României*, dedicat resurselor energetice.
La pagina 186, lucrarea identifică patru structuri importante pentru distribuția resurselor geologice în rezervoarele Pânzei de Vrancea: Foale–Moinești, Zemeș–Cilioaia Vest, Uture–Moinești Oraș și Geamăna.
Autorii prezintă, cu trimitere la Mocuța (2008), ponderi de 27,77%, 19,24%, 12,38% și, respectiv, 11,55%.
Aceste procente descriu distribuția resurselor în cadrul evaluării citate. Nu reprezintă cote dintr-o rezervă comercială actuală de 500 de milioane de tone.
În aceeași secțiune apare un reper istoric suplimentar: 570 de milioane de tone, valoare atribuită evaluării rezervelor inițiale de țiței din habitatul geologic discutat, cu trimitere la Popescu (1995).
Dar această cifră nu trebuie confundată cu evaluarea Băncii Mondiale pentru câmpul Moinești.
Avem, așadar, două repere istorice cu delimitări diferite, nu două estimări direct comparabile ale aceleiași acumulări.
Lucrarea oferă și repere cartografice: figura I–37 prezintă zone de perspectivă pentru hidrocarburi din Carpații Orientali, iar figura I–38 prezintă structuri petrolifere și gazeifere din provincia flișului.
Figura I–39 conține o secțiune transversală prin câmpul Uture–Moinești.
Cercetarea a continuat.
La conferința GEODOCT 2025 a Universității din București, Cristian Mihalcea, Mihaela Melinte-Dobrinescu și Ioan Munteanu au prezentat o reinterpretare structurală a zonei Moinești–Târgu Ocna.
Rezumatul științific, publicat la pagina 7 a volumului conferinței, descrie utilizarea seismicii 3D, a investigațiilor în sonde și a instrumentelor FMI și UBI.
Concluzia autorilor este că structura Moinești prezintă caracteristicile unui sistem tectonic complex de tip *duplex stack*, cu falii de încălecare reîndoite și compartimente tectonice suprapuse.
Ceea ce părea cândva o arhitectură geologică relativ simplă poate ascunde o organizare tectonică mult mai complicată.
Dar complexitatea nou identificată nu certifică automat un volum suplimentar de petrol.
Ea explică de ce evaluarea subsolului necesită date și modele tot mai sofisticate.
## 2017: O CAMPANIE SEISMICĂ 3D ANUNȚATĂ PE APROXIMATIV 730 KM²
În documentarea inițială este menționat un proiect de achiziție seismică 3D pe aproximativ 730 km² în perimetrul EV-1 Moinești.
Documentul invocat se referea la o scrisoare de intenție, *Letter of Intent* – LOI.
Această precizare este importantă.
O scrisoare de intenție nu dovedește, singură, executarea integrală a lucrărilor.
Pentru confirmarea suprafeței efectiv investigate ar fi necesare documente ulterioare privind realizarea proiectului.
Seismica 3D permite reconstruirea tridimensională a unor structuri ale subsolului, inclusiv identificarea faliilor și a posibilelor capcane geologice.
Dar nu demonstrează singură existența unei acumulări comerciale.
Un prospect geologic nu este o descoperire. Iar o descoperire nu devine automat rezervă comercială.
## PODURI: UN ACTIV IMPORTANT, DAR NU O CIFRĂ CARE POATE FI ADĂUGATĂ LA PETROLUL MOINEȘTIULUI
Evaluările moderne privind Poduri sunt relevante pentru explorarea profundă a regiunii.
Dar Poduri este descris în documentația comercială în principal ca activ de gaze și condensat.
Prin urmare, cantitățile exprimate în barili echivalent petrol nu pot fi adăugate automat la volumul istoric de petrol lichid aflat în loc la Moinești.
În terminologia industriei, 1P desemnează rezervele dovedite, 2P rezervele dovedite și probabile, iar 3P include și rezervele posibile.
Categoria 2C desemnează estimarea centrală a resurselor contingente.
Potrivit informațiilor atribuite Wood Mackenzie, operatorul raportase în 2021 pentru Poduri rezerve brute 2P de peste 70 de milioane de barili echivalent petrol, majoritatea reprezentând gaze.
Această valoare nu înseamnă 70 de milioane de barili de petrol lichid.
Și nu reprezintă o rezervă consolidată pentru întregul sistem Moinești.
Petrolul, gazele, condensatul, resursele contingente și rezervele comerciale nu pot fi adunate mecanic într-o singură cifră spectaculoasă.
## 2025: APROAPE NOUĂ MILIOANE DE EURO PENTRU NOI DATE SEISMICE
La 12 august 2025, Prospecțiuni SA a raportat Bursei de Valori București încheierea unui contract cu Stratum Energy Romania.
Obiectul contractului era achiziția și procesarea datelor seismice 3D Leontinești și 2D Albele.
Valoarea raportată: 8.990.640 euro, la care se adaugă TVA.
Durata contractuală indicată: 12 luni.
Aceasta este o informație susținută de un document bursier.
Dar valoarea contractului nu reprezintă valoarea petrolului descoperit.
Seismica furnizează informații despre structura subsolului. Nu certifică, prin ea însăși, existența rezervelor comerciale.
Aproape nouă milioane de euro pentru cercetarea subsolului nu înseamnă automat descoperirea unor noi milioane de tone de petrol.
## 2026: RAPORTUL ANUAL CONFIRMĂ DESFĂȘURAREA UNOR LUCRĂRI ÎN 2025
Raportul anual consolidat al Prospecțiuni pentru exercițiul 2025, publicat în 2026, oferă o informație suplimentară.
Documentul menționează desfășurarea unor servicii de achiziție a datelor geofizice pentru două proiecte: Romgaz – Moldova Nord și Stratum Energy – 3D Leontinești.
Suprafața totală de achiziție a datelor geofizice pentru cele două proiecte însumate a fost de 409,84 km².
Această suprafață nu trebuie atribuită integral proiectului Leontinești.
Raportul indică și utilizarea unor echipamente moderne de achiziție seismică.
Prin urmare, lanțul documentar nu se oprește la anunțarea contractului.
Avem o raportare din 2025 privind contractarea lucrărilor și un raport ulterior privind desfășurarea activităților de achiziție geofizică în același an.
Dar aceste documente nu furnizează o cifră nouă a petrolului descoperit.
Contractul este documentat. Activitatea de achiziție geofizică este documentată. O creștere a rezervelor nu rezultă automat din aceste documente.
## DE CE NU MAI FOLOSIM SCENARIUL DE 550–620 DE MILIOANE DE TONE
Într-o etapă anterioară a documentării a fost discutat un interval orientativ de 550–620 de milioane de tone de petrol aflat inițial în loc.
Acest interval nu rezultă însă dintr-un model volumetric complet, reproductibil, cu suprafețe de rezervor, grosimi efective, porozități, saturații și factori volumetrici documentați.
Prin urmare, nu poate fi prezentat drept estimare geologică independentă.
Nu este o cifră oficială.
Nu reprezintă rezervă certificată.
Nu demonstrează existența unor volume suplimentare de 50–120 de milioane de tone.
O evaluare modernă ar putea indica un volum mai mare decât cel istoric, dar și unul mai mic.
O nouă hartă geologică nu autorizează inventarea unei noi cifre.
Din acest motiv, intervalul rămâne doar o ipoteză numerică exploratorie, fără valoare de certificare.
## URMĂRIM ȘI BANII: CINE ÎNCASEAZĂ REDEVENȚA PETROLIERĂ?
Există o a doua dimensiune a investigației, distinctă de geologie.
Dacă petrolul a produs valoare economică timp de generații, cum a fost distribuită această valoare?
Primul reper este juridic.
Articolul 49 din Legea petrolului nr. 238/2004 reglementează redevența petrolieră datorată bugetului de stat.
Pentru anumite acorduri petroliere aflate în derulare, legea prevede menținerea regimului de redevențe stabilit în acordurile respective.
Aceasta înseamnă că nu putem aplica automat o cotă legală actuală tuturor volumelor extrase în trecut.
Și, mai ales, nu putem afirma că redevența încasată de stat a intrat direct în bugetul municipiului Moinești.
Redevența petrolieră datorată bugetului de stat nu este același lucru cu venitul propriu al unei primării.
Pentru a identifica beneficiile locale trebuie cercetate separat taxele și impozitele locale, contractele, salariile, investițiile, achizițiile publice și eventualele transferuri bugetare.
Iar pentru a cuantifica redevențele trebuie cunoscute producția, prețurile de referință, regimul juridic aplicabil fiecărei perioade și datele efective de plată.
Fără aceste informații, orice total istoric exprimat în miliarde ar fi o construcție speculativă.
## O CIFRĂ SOCIALĂ CARE MERITĂ ATENȚIE: DE LA PESTE 10.000 DE ANGAJAȚI LA 1.350?
Cronologia petrolului publicată de Primăria Municipiului Moinești conține o afirmație importantă privind perioada de după privatizarea Petrom din 2004.
Potrivit acestei surse locale, numărul angajaților Petrom din Moinești și comunele limitrofe ar fi scăzut, în anii următori, de la peste 10.000 la 1.350.
Este o afirmație cu impact social major.
Dar trebuie păstrată atribuirea exactă.
Nu am verificat independent seriile anuale de personal, delimitarea geografică, structura societăților și perioadele la care se referă cele două valori.
Prin urmare, nu putem prezenta scăderea drept o statistică certificată prin registre de personal sau raportări corporative comparabile.
Ea reprezintă însă o pistă documentară relevantă pentru înțelegerea transformărilor economice ale regiunii.
Un teritoriu poate continua să producă hidrocarburi și, în același timp, să traverseze schimbări profunde ale ocupării forței de muncă.
Aceste două evoluții nu se exclud.
Dar relația lor cauzală trebuie demonstrată, nu presupusă.
## BANII MOINEȘTIULUI ÎN 2025: CE ARATĂ BUGETUL ȘI CE NU POATE SPUNE DESPRE PETROL
Există o diferență între întrebarea „Cât valorează petrolul de sub Moinești?” și întrebarea „Cât încasează administrația locală?”.
Pentru a doua întrebare avem un document concret.
Hotărârea Consiliului Local Moinești nr. 217 din 29 decembrie 2025 aprobă execuția bugetară preliminată pentru anul 2025.
Anexa privind secțiunea de funcționare indică venituri totale preliminate de 65,35 milioane de lei.
În interiorul acestei sume apar 6,08 milioane de lei din impozite și taxe pe clădiri, 2,2 milioane de lei din impozite și taxe pe terenuri și 6 milioane de lei din venituri din proprietate, chirii și concesiuni.
Cotele defalcate din impozitul pe venit sunt indicate la 18,73 milioane de lei.
Dar aceste cifre nu reprezintă încasări petroliere identificate distinct.
Impozitele pe clădiri și terenuri provin de la contribuabili din mai multe categorii.
Veniturile din chirii și concesiuni nu pot fi considerate integral venituri din concesiuni petroliere.
Iar cotele defalcate din impozitul pe venit nu pot fi atribuite exclusiv salariaților din industria petrolieră.
Documentul mai arată cheltuieli preliminate cu dobânzile de 2,756 milioane de lei.
Acesta este un indicator financiar local real, dar nu demonstrează că datoria publică ar fi fost cauzată de evoluția sectorului petrolier.
Bugetul Moineștiului poate fi măsurat. Contribuția exactă a petrolului la acel buget nu poate fi izolată din aceste categorii agregate.
Și tocmai aici apare a doua necunoscută a investigației.
Nu este suficient să știm cât petrol s-a extras.
Trebuie să știm ce venituri fiscale, investiții și beneficii economice au fost generate local, în fiecare perioadă relevantă.
Iar acestea nu pot fi calculate corect prin confundarea redevențelor datorate bugetului de stat cu veniturile proprii ale municipiului.
Petrolul are o geografie a extracției. Bugetul local are o geografie a încasărilor. Cele două nu se suprapun automat.
## MAREA ABSENȚĂ DOCUMENTARĂ: BILANȚUL COMPARABIL
Avem o cronologie istorică a exploatării petrolului.
Avem raportul Băncii Mondiale din 1994.
Avem o prezentare tehnică din 2012.
Avem studii geologice, documente de explorare și raportări bursiere ulterioare.
Avem un contract seismologic din 2025 și un raport publicat în 2026 care confirmă desfășurarea unor activități de achiziție geofizică în anul precedent.
Dar aceste documente nu oferă, prin simpla lor reunire, un bilanț volumetric actualizat pentru întregul sistem Moinești.
Nu am identificat în sursele publice analizate o sinteză care să precizeze, pe o delimitare geologică explicită și comparabilă cu cea istorică:
- cantitatea actualizată de petrol aflat inițial în loc; - producția cumulată până la cea mai recentă dată disponibilă; - cantitatea estimată că a rămas fizic în rocă; - volumul recuperabil tehnic și comercial; - rezervele și resursele contingente, separate după categoriile corespunzătoare.
Aceasta nu demonstrează că bilanțul nu există.
Nu demonstrează nici că ar fi fost ascuns deliberat.
Înseamnă numai că nu a fost identificat în documentele publice consultate pentru această anchetă.
Iar o investigație riguroasă nu transformă lipsa unei informații într-o acuzație.
## PETROLUL ARE DOUĂ GEOGRAFII. UNA ESTE A ZĂCĂMÂNTULUI. CEALALTĂ ESTE A BANILOR
Până aici am urmărit geologia.
Dar există o a doua întrebare, la fel de importantă pentru Moinești și localitățile învecinate.
Ce parte din valoarea economică a exploatării s-a întors către comunități?
În salarii, locuri de muncă, contracte locale, taxe, redevențe, investiții publice, infrastructură și lucrări de protecție a mediului?
Această întrebare nu poate fi rezolvată prin înmulțirea unei cantități istorice de petrol cu prețul actual al barilului.
Ar fi un calcul înșelător.
Producția a avut loc în perioade economice diferite, la prețuri diferite, cu costuri diferite și în regimuri juridice și fiscale diferite.
În plus, veniturile brute din vânzarea petrolului nu sunt identice cu profitul, redevențele sau beneficiile locale.
Pentru a urmări traseul banilor trebuie analizate separat documentele financiare, fiscale și bugetare publice.
Bogăția geologică a unui teritoriu și prosperitatea oamenilor care locuiesc deasupra ei nu sunt noțiuni echivalente.
Între ele se află economia, legislația, investițiile, costurile, fiscalitatea și distribuirea veniturilor.
## MOINEȘTIUL NU ARE NEVOIE DE O LEGENDĂ DESPRE PETROL. ARE DEJA O ISTORIE MAI EXTRAORDINARĂ DECÂT LEGENDA
În 1827, cronologia locală consemnează obligații economice legate de transportul țițeiului.
În 1832, apar mențiuni istorice despre exploatarea petrolului.
În 1840, este amintită o rafinărie la Lucăcești.
În 1994, Banca Mondială indica un volum inițial de petrol care putea depăși 500 de milioane de tone.
În 2012, o prezentare corporativă descria producția istorică a clusterului petrolier.
În 2019, o lucrare a Academiei Române inventaria structuri geologice și prezenta evaluări istorice regionale.
În 2025, un studiu universitar propunea o interpretare tectonică mai complexă, iar un contract de aproape nouă milioane de euro finanța achiziția și procesarea unor noi date seismice.
Iar în 2026, raportările bursiere confirmau desfășurarea unor lucrări de achiziție geofizică în anul precedent.
Între aceste momente se întinde o istorie economică pe care puține orașe românești o pot revendica.
Dar istoria petrolului nu trebuie confundată cu inventarul rezervelor actuale.
Nu știm, din documentele publice analizate, care este cifra modernă consolidată și comparabilă cu evaluarea istorică.
Nu am descoperit 600 de milioane de tone de petrol.
Nu am demonstrat existența unor rezerve ascunse.
Nu am calculat valoarea unei comori subterane.
Am identificat documente istorice și tehnice care arată amploarea exploatării și continuarea cercetării geologice.
Am identificat și documente bugetare care arată veniturile municipiului, fără a putea separa integral contribuția sectorului petrolier.
Și am constatat că informațiile analizate nu oferă un bilanț volumetric modern, consolidat și direct comparabil cu reperul din 1994.
Poate că partea cea mai surprinzătoare a petrolului de sub Moinești nu este cantitatea pe care o putem cita dintr-un raport vechi de peste trei decenii.
Este faptul că, după atâta exploatare, tehnologie și cercetare, încă nu putem demonstra din documentele publice analizate care este cifra comparabilă de astăzi.
Dar dincolo de această întrebare rămâne alta, poate chiar mai importantă.
CÂT DIN BOGĂȚIA EXTRASĂ DE SUB MOINEȘTI S-A TRANSFORMAT, ÎN APROAPE DOUĂ SECOLE, ÎN BOGĂȚIE PENTRU OAMENII CARE AU TRĂIT DEASUPRA EI?
Petrolul are două geografii.
Una este a rocilor.
Cealaltă este a banilor.
Prima a fost cercetată prin sonde, hărți și seismică.
A doua poate fi cercetată prin documente financiare, fiscale și bugetare.
ȘI POATE CĂ MAREA DESCOPERIRE A ACESTEI ANCHETE NU ESTE O NOUĂ CANTITATE DE PETROL, CI FELUL ÎN CARE PUTEM RECONSTRUI, DIN ARHIVE, DRUMUL UNEI BOGĂȚII DE SUB PĂMÂNT PRIN ISTORIA OAMENILOR DE LA SUPRAFAȚĂ.
(Surse: 1. Banca Mondială – Romania: Petroleum Sector Rehabilitation Project, Staff Appraisal Report, raportul nr. 12026-RO, 14 martie 1994, Anexa 2.1, p. 58, https://documents1.worldbank.org/curated/en/209941468758954581/pdf/multi0page.pdf; 2. Constantinescu, Emil și Anastasiu, Nicolae (coord.) – Resursele minerale ale României, vol. III, Resurse energetice, Editura Academiei Române, București, 2019, pp. 185–188, fig. I–37, I–38 și I–39, tabelele I–11 și I–12, exemplar consultabil la https://ro.scribd.com/document/960142138/Constantinescu-Anastasiu-Resursele-Minerale-Ale-Romaniei-Vol-III-2019; 3. Mihalcea, Cristian, Melinte-Dobrinescu, Mihaela și Munteanu, Ioan – Architecture of folds and thrust belt of the Eastern Carpathians: case study Moinești area, GEODOCT 2025, Universitatea din București, rezumat, p. 7, https://sdg.gg.unibuc.ro/wp-content/uploads/2025/11/Geodoct_2025_programme_abstracts.pdf; 4. Aurelian Oil & Gas PLC – Exploration Growth Program 2012/2013, prezentare corporativă, ianuarie 2012, arhiva London Stock Exchange, https://www.rns-pdf.londonstockexchange.com/rns/2077V_-2012-1-9.pdf; 5. Consiliul Local al Municipiului Moinești – HCL nr. 217/29.12.2025, privind aprobarea execuției bugetelor preliminate la 31.12.2025, Anexa nr. 1, https://hotarari.ro/moinesti/hcl-217-2025-113139; 6. Primăria Municipiului Moinești – Documente și informații financiare, secțiunea Execuție bugetară, https://moinesti.ro/monitorul-oficial-local/documente-si-informatii-financiare/executie-bugetara/; 7. Prospecțiuni SA – Raport curent privind contractul cu Stratum Energy Romania, 12 august 2025, Bursa de Valori București, https://bvb.ro/info/Raportari/PRSN/PRSN_20250812165107_PRSN-20250812-Raport-curent-IncheiereContractSemnificativ.pdf; 8. Prospecțiuni SA – Raport anual consolidat 2025, 25 martie 2026, https://bvb.ro/info/Raportari/PRSN/PRSN_20260325161118_PRSN-Raport-anual-consolidat-2025.pdf; 9. Prospecțiuni SA – Anunț privind proiectul 3D Leontinești, 20 iunie 2025, https://www.prospectiuni.com/ro/news/65-anunt-public-privind-decizia-etapei-de-incadrare-in-proiectul-lucrari-de-achizitie-date-geofizice-tridimensionale-3d-leontinesti-beneficiar-stratum-energy-romania; 10. Guvernul României – HG nr. 1.015/21.08.2024, privind acordul petrolier EV-1 Moinești, https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/287602; 11. Parlamentul României – Legea petrolului nr. 238/2004, art. 49, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/304419; 12. Primăria Municipiului Moinești – Despre petrol, cronologie istorică, https://moinesti.ro/municipiul-moinesti/despre-petrol/; 13. Wood Mackenzie – Poduri, raport din 27 iulie 2026, https://www.woodmac.com/reports/upstream-oil-and-gas-poduri-61127566/).