„ȚĂRANII DIN JUDEȚUL BACĂU POT RĂSUFLA UȘURAȚI: PARLAMENTUL A READUS SCUTIREA PENTRU 200 DE LITRI DE ȚUICĂ ȘI ALTE BĂUTURI TRADIȚIONALE”

„Gospodăriile din Hemeiuș și din întreg județul Bacău care produc țuică, rachiu, pălincă sau alte băuturi alcoolice tradiționale primesc o veste importantă de la Parlament: Camera Deputaților a adoptat miercuri, 7 octombrie 2026, legea reexaminată care prevede scutirea de la plata accizelor pentru băuturile alcoolice tradiționale, în limita a 200 de litri anual pentru o gospodărie evidențiată în Registrul agricol, dacă băutura nu este destinată vânzării.”

„235 DE DEPUTAȚI AU VOTAT PENTRU”

Camera Deputaților a dat votul final după ce președintele României, Nicușor Dan, trimisese legea înapoi Parlamentului pentru reexaminare.

Rezultatul votului a fost categoric: „235 de voturi pentru, un vot împotrivă și opt abțineri”.

Camera Deputaților a readus astfel în lege prevederea referitoare la cei 200 de litri, după ce Senatul o eliminase în cursul procedurii de reexaminare.

Textul adoptat stabilește scutirea de la plata accizelor pentru „băuturile alcoolice tradiționale”, în limita a „200 litri anual pe o gospodărie” evidențiată în Registrul agricol, cu condiția ca acestea să nu fie supuse vânzării.

Așadar, nu vorbim despre 200 de litri care pot fi produși pentru comerț fără plata accizelor.

Facilitatea fiscală privește producția tradițională din gospodărie și este condiționată expres de nedestinarea băuturii către vânzare.

„DE LA 50 LA 200 DE LITRI? LUCRURILE SUNT PUȚIN MAI COMPLICATE”

În prezent, Codul fiscal conține deja o facilitate fiscală pentru alcoolul obținut din fructe în gospodărie.

Aceasta privește o cantitate de cel mult „50 de litri anual”, atunci când alcoolul este consumat de persoana fizică producătoare, de membrii familiei ori de musafiri, nu este vândut și este obținut din fructele produse în gospodărie.

Noua reglementare folosește însă o formulare distinctă: „băuturi alcoolice tradiționale” și stabilește pentru acestea plafonul de „200 de litri anual pe o gospodărie” evidențiată în Registrul agricol.

De aceea, prezentarea modificării ca simpla operațiune matematică „50 + 200 = 250 de litri fără accize” ar fi greșită.

De asemenea, formularea potrivit căreia Parlamentul ar fi acordat pur și simplu „încă 200 de litri” față de reglementarea actuală poate induce în eroare.

Sunt texte cu formulări și condiții juridice care trebuie diferențiate.

„DE CE A TRIMIS NICUȘOR DAN LEGEA ÎNAPOI ÎN PARLAMENT”

Aici trebuie făcută o precizare importantă.

Președintele Nicușor Dan nu și-a motivat oficial cererea de reexaminare spunând că românii produc prea multă țuică și nici nu rezultă din documentul prezidențial că ar fi urmărit interzicerea producției tradiționale din gospodării.

Obiecția principală a Președinției a fost una constituțională și procedurală.

Ordonanța Guvernului nr. 22/2025 privea în principal modificări ale Codului fiscal legate de TVA și transpunerea unor acte europene.

Senatul, prima Cameră sesizată, adoptase legea de aprobare fără introducerea reglementării referitoare la scutirea pentru cei 200 de litri.

Prevederea privind accizele pentru băuturile alcoolice tradiționale a apărut ulterior, la Camera Deputaților.

Președintele a susținut că o asemenea modificare poate încălca „principiul bicameralismului”, consacrat de art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, deoarece prima Cameră nu avusese posibilitatea să delibereze asupra noii soluții legislative.

Cu alte cuvinte, controversa juridică ridicată de Cotroceni nu privea numai țuica, ci și modul în care Parlamentul introdusese scutirea în lege.

„A EXISTAT ȘI UN AVERTISMENT PRIVIND DREPTUL UNIUNII EUROPENE”

Cererea prezidențială a mers însă mai departe.

Administrația Prezidențială a arătat că regimul accizelor pentru alcool este armonizat la nivel european printr-un cadru juridic diferit de cel referitor la TVA și a indicat Directiva 92/83/CEE, modificată prin Directiva (UE) 2020/1151.

În documentul de reexaminare s-a susținut că noua scutire „ar putea crea” o problemă de compatibilitate cu Directiva 92/83/CEE dacă nu se încadrează în derogările permise de dreptul european.

Este importantă formularea: acesta a fost un risc juridic invocat de Președinție, nu constatarea definitivă că România ar fi încălcat deja dreptul Uniunii Europene.

Camera Deputaților a ales miercuri să păstreze soluția legislativă.

„CE ÎNSEAMNĂ PENTRU O GOSPODĂRIE DIN HEMEIUȘ SAU DIN JUDEȚUL BACĂU”

Esența practică a votului poate fi rezumată simplu: O gospodărie trebuie să fie „evidențiată în Registrul agricol”.

Limita prevăzută de text este de „200 de litri anual pe gospodărie”, nu 200 de litri pentru fiecare membru al familiei.

Băuturile trebuie să intre în categoria celor „alcoolice tradiționale”, astfel cum aceasta este reglementată de dispozițiile speciale aplicabile.

Iar condiția esențială este că băuturile respective „nu sunt supuse vânzării”.

Prin urmare, scutirea fiscală nu trebuie confundată cu o autorizație pentru comercializarea fără accize a țuicii produse în gospodărie.

„ȚUICA A TRECUT DIN NOU DE PARLAMENT”

Dincolo de disputa constituțională și fiscală, rezultatul politic și legislativ al zilei de 7 octombrie este limpede: Camera Deputaților nu a urmat soluția de eliminare a prevederii și a readus în text plafonul de 200 de litri pentru băuturile alcoolice tradiționale nedestinate vânzării.

Pentru numeroase gospodării din satele județului Bacău, discuția legislativă de la București privește o activitate mult mai veche decât actualul Cod fiscal: transformarea fructelor din gospodărie în țuică și alte băuturi tradiționale.

„Iar dacă la București disputa s-a purtat cu articole din Constituție, directive europene, accize și principiul bicameralismului, prin satele Bacăului concluzia va fi probabil spusă mult mai simplu: cazanul poate merge mai departe.”

(Surse: 1. Parlamentul României – Camera Deputaților, votul final din 7 octombrie 2026 asupra Legii privind aprobarea OG nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, procedura de reexaminare; 2. Senatul României, L228/2025, fișa parcursului legislativ și documentele aferente reexaminării; 3. Președintele României/Administrația Prezidențială, cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea OG nr. 22/2025, transmisă Parlamentului la 16 iunie 2026; 4. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale; 5. Ordonanța Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; 6. Ordonanța Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol; 7. Directiva 92/83/CEE a Consiliului privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2020/1151; 8. Directiva (UE) 2020/262 privind regimul general al accizelor; 9. Digi24/DigiEconomic, 7 octombrie 2026, „Scutire de accize pentru băuturile produse în gospodărie. Limita rămâne la 200 de litri pe an”; 10. Digi24, 7 octombrie 2026, „Românii vor putea produce acasă până la 200 de litri de țuică sau pălincă fără să plătească accize”;)