ULTIMA ORĂ: CONCEDIUL PE CARE NIMENI NU ȘI-L DOREȘTE, DAR DE CARE MULTE FAMILII AR PUTEA AVEA NEVOIE. ZILE LIBERE PLĂTITE PENTRU ÎNSOȚIREA BOLNAVILOR DE CANCER LA INVESTIGAȚII MEDICALE

O modificare legislativă adoptată de Senat la 12 octombrie 2026 ar putea permite persoanelor asigurate să beneficieze de concediu medical și indemnizație atunci când însoțesc pacienți oncologici adulți la investigații medicale, nu numai la intervenții chirurgicale și tratamente, cum prevede reglementarea existentă. Propunerea a trecut de Senat cu 106 voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere și a fost transmisă Camerei Deputaților, care are competența decizională. Pentru familiile din Hemeiuș, Lilieci și Fântânele, schimbarea ar putea însemna posibilitatea de a însoți o persoană bolnavă la spital fără a consuma concediul de odihnă. Dar legea nu este încă adoptată definitiv, iar indemnizația nu reprezintă automat salariul integral.

O BOALĂ CARE NU ÎL TRIMITE LA SPITAL NUMAI PE PACIENT

Un diagnostic oncologic poate schimba viața unei întregi familii.

Dincolo de consultațiile medicale, tratamente și eventuale intervenții chirurgicale, apar investigațiile repetate, analizele, examinările imagistice, programările și drumurile la unitățile sanitare.

Uneori, pacientul poate merge singur.

Alteori, starea fizică sau emoțională, efectele tratamentului ori dificultatea deplasării pot face importantă prezența unei persoane apropiate.

Pentru salariați, însoțirea pacientului presupune adesea reorganizarea programului de lucru.

O programare medicală poate ocupa o dimineață.

O investigație efectuată în alt oraș poate necesita o zi întreagă.

Iar repetarea acestor deplasări poate pune presiune asupra timpului, veniturilor și concediului de odihnă al însoțitorului.

Problema nu este necunoscută legislației românești.

Din anul 2022 există un concediu medical special pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice.

Dar dreptul a fost reglementat pentru însoțirea acestuia la intervenții chirurgicale și tratamente prescrise de medicul specialist.

Investigațiile medicale, ca situație distinctă, nu sunt enumerate expres în actuala formulare a articolului 30^1 alineatul (1) din OUG nr. 158/2005.

Aceasta este lacuna pe care noua propunere legislativă încearcă să o acopere.

NU ESTE UN CONCEDIU INVENTAT ACUM. DREPTUL EXISTĂ DEJA DIN 2022

Una dintre cele mai importante precizări privește noutatea reală a proiectului. Inițiativa nu creează de la zero un concediu pentru însoțitorii bolnavilor de cancer. Legea nr. 24/2022 a introdus în OUG nr. 158/2005 capitolul V^1, dedicat concediului și indemnizației pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice.

Articolul 30^1 permite persoanei asigurate, cu acordul pacientului, să beneficieze de concediu și indemnizație atunci când îl însoțește la intervenții chirurgicale și tratamente prescrise de medicul specialist.

Dreptul privește pacienții oncologici în vârstă de peste 18 ani.

Așadar, legislația recunoaște deja că o persoană bolnavă de cancer poate avea nevoie de sprijinul unui însoțitor.

Problema apare atunci când pacientul trebuie să efectueze o investigație medicală care nu intră, prin ea însăși, în categoriile enumerate expres de textul legal.

Într-un asemenea caz, existența unei programări la investigație nu reprezintă automat temei pentru acordarea concediului special.

Proiectul L520/2026 urmărește tocmai introducerea investigațiilor medicale în sfera situațiilor pentru care poate fi acordat acest drept.

Diferența dintre actuala reglementare și modificarea propusă este importantă pentru orice angajat.

Nu toate concediile plătite au același temei juridic.

Iar faptul că o persoană își însoțește o rudă la spital nu determină, singur, nașterea dreptului la indemnizație.

CE A VOTAT SENATUL LA 12 OCTOMBRIE 2026

Propunerea legislativă L520/2026 vizează modificarea alineatelor (1) și (2) ale articolului 30^1 din OUG nr. 158/2005.

Scopul este extinderea concediului și indemnizației pentru însoțirea pacientului oncologic adult inclusiv la investigații medicale.

Fișa oficială a Senatului consemnează adoptarea proiectului la 12 octombrie 2026. Rezultatul votului a fost de 106 voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Proiectul a fost transmis Camerei Deputaților, care este forul decizional.

Inițiativa a fost promovată public de deputații USR Ciprian Rigman, Adrian Wiener și Ovidiu Paraschivescu, alături de alți semnatari. Fișa oficială a Senatului consemnează o listă mai largă de inițiatori, aparținând mai multor formațiuni politice. Prin urmare, numărul total al inițiatorilor nu trebuie confundat cu grupul parlamentar care a comunicat public adoptarea proiectului.

Votul favorabil din Senat reprezintă un pas legislativ important. Dar nu echivalează cu intrarea în vigoare a noii reglementări.

UN DETALIU IMPORTANT: PROIECTUL NU A PRIMIT NUMAI AVIZE FAVORABILE

Parcursul parlamentar al inițiativei este mai complex decât ar sugera rezultatul final al votului din Senat. Potrivit fișei legislative oficiale, Consiliul Economic și Social a emis aviz favorabil la 14 iulie 2026. Consiliul Legislativ a emis, la rândul său, aviz favorabil la 22 iulie.

În schimb, Comisia pentru sănătate a Senatului a transmis aviz negativ la 10 septembrie 2026. Ulterior, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a avizat favorabil propunerea.

La 7 octombrie, comisiile pentru buget și pentru muncă au depus rapoarte favorabile, cu amendamente.

În cele din urmă, Senatul a adoptat propunerea. Existența avizului negativ al Comisiei pentru sănătate nu înseamnă că proiectul a fost respins.

Dar este un element relevant al procedurii legislative. Pentru a explica motivele exacte ale avizului nefavorabil, ar trebui analizat conținutul documentului comisiei. Simpla existență a avizului nu permite atribuirea unor motive parlamentarilor care l-au emis. De asemenea, votul favorabil al plenului nu elimină posibilitatea ca textul să fie modificat în Camera Deputaților.

Forma definitivă a legii va fi cunoscută numai după încheierea procedurii parlamentare.

CINE AR PUTEA BENEFICIA DE NOUL DREPT

Potrivit inițiativei, beneficiarul este persoana asigurată care însoțește un pacient diagnosticat cu o afecțiune oncologică.

Pacientul trebuie să fie adult, în condițiile de vârstă prevăzute de articolul 30^1.

Pentru acordarea concediului sunt relevante acordul pacientului, recomandarea medicală și îndeplinirea condițiilor legale privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Propunerea urmărește acoperirea însoțirii la investigații medicale, intervenții chirurgicale și tratamente.

Un element esențial este posibilitatea pacientului de a desemna o singură persoană pentru fiecare situație medicală acoperită de lege.

Nu rezultă că două sau trei rude ar putea primi simultan concediu medical pentru însoțirea aceluiași pacient la aceeași investigație.

De asemenea, simpla relație de rudenie nu este suficientă. Un fiu, o fiică, un soț sau o soție nu obține automat dreptul numai pentru că are această calitate.

Trebuie îndeplinite condițiile legale și medicale. În același timp, dreptul nu este definit exclusiv prin existența unei relații de rudenie.

Elementele juridice decisive sunt calitatea de asigurat a însoțitorului, acordul pacientului și condițiile de acordare a concediului medical.

Prin urmare, proiectul trebuie înțeles ca o extindere a protecției sociale a însoțitorului desemnat, nu ca un concediu familial general acordat oricărei persoane care merge la spital cu o rudă.

45 DE ZILE PE AN: LIMITA PE CARE PROIECTUL NU O ELIMINĂ

Reglementarea existentă stabilește o durată maximă de 45 de zile calendaristice într-un interval de un an, pentru fiecare pacient oncologic.

Această limită este prevăzută la articolul 30^1 alineatul (3) din OUG nr. 158/2005. Inițiativa legislativă L520/2026 urmărește modificarea alineatelor (1) și (2), nu eliminarea limitei prevăzute la alineatul (3).

Prin urmare, dacă forma adoptată definitiv va păstra această structură, investigațiile medicale vor intra în cadrul dreptului existent, fără crearea automată a unei noi perioade suplimentare de 45 de zile.

Este o distincție deosebit de importantă. Limita legală se raportează la pacient, nu reprezintă automat câte 45 de zile pentru fiecare rudă sau persoană care îl însoțește.

Dacă un pacient are nevoie de sprijin la mai multe tratamente și investigații într-un an, zilele acordate trebuie analizate în raport cu plafonul legal aplicabil.

Nu trebuie creată impresia că extinderea la investigații va permite acumularea nelimitată a concediilor. Nici că fiecare investigație ar genera un drept independent de limitele prevăzute de lege.

CÂȚI BANI PRIMEȘTE ÎNSOȚITORUL? NU ESTE VORBA DESPRE 100% DIN SALARIU

Expresia „concediu plătit” poate produce o confuzie importantă. Un concediu pentru care se acordă indemnizație nu înseamnă neapărat că persoana primește integral salariul obișnuit.

Articolul 30^3 din OUG nr. 158/2005 stabilește că indemnizația brută lunară pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice reprezintă 85% din baza de calcul determinată potrivit articolului 10.

Aceasta nu este obligatoriu identică cu ultimul salariu lunar al însoțitorului. Baza de calcul se determină după regulile legale aplicabile veniturilor asigurate. În plus, suma efectiv primită depinde de calculul concediului și de regimul fiscal aplicabil.

Prin urmare, nu se poate afirma că beneficiarul își păstrează integral salariul net. Nici nu ar fi corect să se calculeze indemnizația pentru orice persoană prin simpla înmulțire a ultimului salariu net cu 85%.

Un asemenea calcul ar putea conduce la rezultate incorecte.

Indemnizația pentru acest tip de concediu este suportată integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Această informație este relevantă și pentru analiza financiară a proiectului. Extinderea situațiilor de acordare ar putea implica un număr mai mare de zile indemnizate. Dar fără estimări fundamentate privind numărul beneficiarilor, frecvența investigațiilor și bazele de calcul nu poate fi stabilit costul bugetar efectiv al modificării.

Este necesară o distincție între existența unui drept social și impactul financiar al exercitării lui.

UN EXEMPLU PENTRU HEMEIUȘ: CÂND DRUMUL LA INVESTIGAȚII ÎNSEAMNĂ ȘI ABSENȚA DE LA SERVICIU

Să presupunem că un salariat din Lilieci lucrează în municipiul Bacău. Tatăl său, diagnosticat cu o afecțiune oncologică, are programată o investigație medicală. Pacientul are nevoie de însoțire. Salariatul trebuie să lipsească de la serviciu pentru a-l ajuta să ajungă la unitatea sanitară, să se prezinte la investigație și să revină acasă.

Exemplul este ipotetic. Nu reprezintă cazul unei familii reale intervievate de redacție.

În cadrul reglementării actuale, simpla însoțire la o investigație medicală nu figurează expres printre situațiile enumerate la articolul 30^1 alineatul (1).

Dacă proiectul devine lege, investigațiile medicale ar urma să fie incluse printre situațiile care pot justifica acordarea concediului și indemnizației.

Dar nici atunci dreptul nu va apărea automat. Vor trebui îndeplinite condițiile de asigurare, acordul pacientului, cerințele medicale și procedura de eliberare a certificatului de concediu medical.

Acest exemplu arată utilitatea potențială a modificării.

Pentru salariat, sprijinul acordat pacientului ar putea fi recunoscut juridic ca situație care justifică un concediu medical indemnizat.

Pentru pacient, prezența unei persoane apropiate ar putea deveni mai ușor de asigurat.

Dar avantajul concret va depinde de forma definitivă a legii și de aplicarea ei în practică.

CINE ELIBEREAZĂ CONCEDIUL ȘI DE CE NU ESTE SUFICIENTĂ O PROGRAMARE LA SPITAL

Reglementarea existentă, la articolul 30^2 din OUG nr. 158/2005, prevede acordarea concediului și indemnizației pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul specialist.

În anumite situații în care pacientul este însoțit la tratament în străinătate, legea stabilește o procedură distinctă, prin casa de asigurări de sănătate competentă și în condițiile prevăzute expres.

Prin urmare, simpla prezentare a unei programări medicale la angajator nu trebuie confundată cu certificatul de concediu medical.

Programarea dovedește existența unei activități medicale planificate. Certificatul de concediu medical este documentul necesar acordării drepturilor reglementate de OUG nr. 158/2005.

În cazul extinderii la investigații, procedura concretă va trebui aplicată potrivit formei finale a legii și normelor în vigoare la momentul acordării.

Cititorii nu trebuie să considere că orice bilet de trimitere sau orice dovadă de prezență la o investigație le conferă automat dreptul la o zi liberă indemnizată.

Această distincție este importantă atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.

MAI EXISTĂ UN DREPT PUȚIN CUNOSCUT: SPRIJINUL PSIHOLOGIC PENTRU PACIENT ȘI ÎNSOȚITOR

OUG nr. 158/2005 conține și prevederi care depășesc acordarea indemnizației. Articolul 30^1 alineatul (4) reglementează dreptul la minimum o ședință anuală de evaluare psihologică clinică și minimum cinci ședințe de consiliere psihologică clinică, în fiecare an în care beneficiarul primește concedii pentru îngrijirea pacientului oncologic.

De aceste drepturi beneficiază, potrivit textului legal, atât însoțitorul, cât și pacientul. Aceasta este o informație importantă pentru familiile din Hemeiuș, Lilieci și Fântânele. Îngrijirea unui pacient oncologic poate implica dificultăți emoționale și psihologice pentru mai multe persoane, nu numai pentru pacient.

Legiuitorul a recunoscut această dimensiune prin introducerea unor servicii de sprijin psihologic în reglementarea concediului pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice. Totuși, existența dreptului în lege nu reprezintă, prin ea însăși, dovada disponibilității imediate a unui anumit specialist sau cabinet într-o localitate.

Accesul efectiv se realizează în condițiile prevăzute de legislația și contractele aplicabile. Ar fi util ca persoanele interesate să solicite informații casei de asigurări de sănătate și furnizorilor de servicii aflați în relație contractuală cu aceasta.

Este o componentă a protecției sociale care merită cunoscută, indiferent de adoptarea extinderii propuse pentru investigațiile medicale.

DE CE AVIZUL FAVORABIL AL SENATULUI NU REZOLVĂ ÎNCĂ PROBLEMA FAMILIILOR

Votul din 12 octombrie reprezintă adoptarea proiectului de către prima Cameră sesizată. Procedura legislativă nu s-a încheiat. Camera Deputaților urmează să dezbată și să voteze inițiativa. Textul poate fi adoptat în forma transmisă de Senat, poate fi modificat sau poate fi respins, potrivit procedurii parlamentare. Dacă va fi adoptată definitiv, legea va urma procedurile constituționale privind promulgarea și publicarea.

Intrarea sa în vigoare se va realiza potrivit dispozițiilor legale aplicabile. Până atunci, extinderea dreptului la investigații medicale nu poate fi invocată ca reglementare deja aplicabilă. Aceasta este cea mai importantă precizare pentru persoanele care doresc să solicite concediul.

Nici angajatul și nici angajatorul nu ar trebui să confunde o propunere adoptată de Senat cu o lege aflată deja în vigoare. În schimb, drepturile existente pentru însoțirea pacientului oncologic adult la intervenții chirurgicale și tratamente rămân reglementate și pot fi exercitate în condițiile legii.

CINE PLĂTEȘTE DRUMUL LA SPITAL? ÎNTREBAREA PE CARE NOUL CONCEDIU NU O REZOLVĂ

Inițiativa legislativă privește timpul de absență și indemnizația însoțitorului. Dar costurile reale suportate de o familie pot fi mai mari. O investigație oncologică poate necesita deplasarea într-un alt oraș. Uneori, pacientul are nevoie de transport adaptat stării sale de sănătate. Pot apărea cheltuieli cu deplasarea, alimentația ori cazarea.

Există și costuri indirecte. Alte responsabilități familiale trebuie reorganizate.

Îngrijirea copiilor sau a unei alte persoane dependente poate deveni mai dificilă. Programul de lucru al mai multor membri ai familiei poate fi afectat.

Concediul medical indemnizat reprezintă o formă de protecție socială a însoțitorului. Nu este, însă, prin el însuși, un mecanism general de rambursare a tuturor cheltuielilor asociate investigațiilor medicale.

Aceasta nu înseamnă că nu există alte forme de sprijin sau facilități în legislația sanitară și socială. Înseamnă doar că ele trebuie analizate separat, în funcție de situația pacientului și de temeiul juridic aplicabil.

Ar fi greșit să promitem că noua lege va plăti transportul, cazarea sau toate costurile însoțitorului. Proiectul analizat nu instituie, prin simpla extindere a concediului, o asemenea acoperire generală.

UN DREPT CARE POATE AJUTA, DAR CARE NU TREBUIE PREZENTAT CA O SOLUȚIE COMPLETĂ

Extinderea concediului la investigații medicale ar putea elimina o diferență importantă între etapele parcursului oncologic.

Pentru pacient, investigațiile nu sunt neapărat mai puțin solicitante decât anumite tratamente. Ele pot fi necesare pentru stabilirea diagnosticului, evaluarea evoluției bolii, monitorizarea răspunsului terapeutic sau ajustarea conduitei medicale.

Pentru însoțitor, timpul și efortul necesare pot fi comparabile cu cele presupuse de alte deplasări la spital.

Din această perspectivă, includerea investigațiilor între situațiile care justifică un concediu indemnizat are o logică de protecție socială.

Dar eficiența reală a măsurii va depinde de mai multe elemente. Claritatea condițiilor legale. Accesibilitatea procedurii medicale și administrative. Aplicarea corectă de către angajatori și instituțiile competente. Și informarea persoanelor care ar putea beneficia de drept.

O lege greu de cunoscut sau de aplicat riscă să producă efecte mai limitate decât cele urmărite de inițiatori. De aceea, după eventuala intrare în vigoare, vor fi importante nu numai textele legislative, ci și explicațiile oficiale privind procedura.

CE POT FACE ACUM LOCUITORII DIN HEMEIUȘ, LILIECI ȘI FÂNTÂNELE

În prezent, persoanele care însoțesc pacienți oncologici adulți trebuie să distingă între situațiile deja acoperite de lege și cele pentru care este propusă extinderea.

Dacă însoțirea privește o intervenție chirurgicală sau un tratament prescris, trebuie analizate condițiile actuale de acordare a concediului prevăzut de OUG nr. 158/2005. Dacă deplasarea privește exclusiv o investigație medicală, simpla adoptare a proiectului L520/2026 de către Senat nu conferă încă noul drept.

Persoana interesată poate solicita medicului specialist clarificări privind situația medicală și documentele necesare potrivit legii în vigoare.

Pentru aplicarea drepturilor de concediu și indemnizație sunt relevante și informațiile furnizate de casa de asigurări de sănătate și de angajator.

Este important ca pacientul și însoțitorul să nu pornească de la premisa că simpla existență a unei programări medicale produce automat dreptul la indemnizație. Condițiile legale și certificarea medicală rămân decisive.

În același timp, familiile pot urmări parcursul proiectului în fișa legislativă L520/2026 de pe site-ul Senatului și, ulterior, în evidențele Camerei Deputaților. Stadiul procedurii trebuie verificat la momentul solicitării dreptului.

O ZI DE INVESTIGAȚII NU ESTE O ZI LIBERĂ. ESTE O ZI ÎN CARE CINEVA ARE NEVOIE DE TINE

Sintagma „concediu plătit” poate sugera, la prima vedere, un avantaj destinat salariatului. Dar situația pe care o reglementează această inițiativă este diferită de concediul obișnuit.

Persoana care însoțește un pacient oncologic nu pleacă într-o călătorie de odihnă. Nu beneficiază de timp liber în sensul obișnuit al expresiei. Ea își asumă sprijinirea unui om aflat într-o situație medicală dificilă.

Uneori, această responsabilitate poate dura câteva ore. Alteori, se poate repeta săptămâni sau luni, în funcție de parcursul bolii. O asemenea realitate nu poate fi măsurată doar prin numărul zilelor de concediu.

Există și o dimensiune emoțională, familială și socială. Însoțitorul poate fi persoana care ajută pacientul să se deplaseze, să gestioneze documentele medicale și să comunice cu personalul sanitar. Poate fi și persoana a cărei simplă prezență oferă sprijin într-un moment dificil.

Legislația nu poate elimina boala. Dar poate reduce unele dintre consecințele ei asupra familiei. Acesta este obiectivul practic al extinderii propuse. Să recunoască faptul că și investigațiile medicale pot necesita prezența unui însoțitor, nu doar tratamentele și intervențiile chirurgicale.

PENTRU HEMEIUȘ, ȘTIREA NU ESTE DOAR DESPRE UN VOT DIN PARLAMENT

La 12 octombrie 2026, Senatul a votat o modificare a legislației concediilor medicale.

La 13 octombrie, proiectul se află în etapa următoare a procedurii parlamentare.

Din punct de vedere juridic, dreptul extins nu este încă în vigoare. Dar importanța inițiativei poate fi înțeleasă și la nivelul unei comunități mici.

Pentru o familie din Hemeiuș, Lilieci sau Fântânele, investigațiile oncologice pot însemna drumuri repetate la spital, timp petrecut în așteptare și reorganizarea activității profesionale.

Modificarea legislativă ar putea face posibilă acordarea concediului și indemnizației și pentru asemenea deplasări, cu respectarea condițiilor legale. Nu va însemna automat salariu integral. Nu va elimina plafonul de 45 de zile calendaristice anual pentru un pacient, dacă reglementarea existentă rămâne neschimbată sub acest aspect. Nu va plăti, prin ea însăși, toate cheltuielile familiei. Și nu va înlocui nevoia de servicii medicale accesibile.

Dar ar putea înlătura o dificultate juridică reală: situația în care prezența însoțitorului este necesară la o investigație, iar concediul special nu acoperă expres această etapă.

Până la votul final din Camera Deputaților și intrarea în vigoare a unei eventuale legi, familiile trebuie să se raporteze la drepturile existente. Iar autoritățile trebuie să explice limpede ce se modifică și de când. Pentru că, în spatele unui articol de lege și al unui rezultat de vot, există o problemă mult mai simplă.

Un om bolnav trebuie să ajungă la spital. Uneori, nu poate sau nu ar trebui să facă singur acest drum. Iar persoana care îl însoțește nu ar trebui să fie pusă, fără un motiv justificat, în situația de a alege între sprijinirea pacientului și protejarea propriilor venituri.

UN CONCEDIU PE CARE NIMENI NU ȘI-L DOREȘTE, DAR DE CARE O FAMILIE POATE AVEA NEVOIE EXACT ATUNCI CÂND VIAȚA EI DEVINE CEL MAI GREU DE ORGANIZAT.

Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE

(Surse: 1. Senatul României – Fișa propunerii legislative L520/2026, inițiatori, avize, rapoarte, votul din 12 octombrie 2026 și stadiul procedurii, https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?AN=2026&NR=L520&cod=27845&pos=0; 2. Portalul Legislativ – OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, articolele 30^1–30^3, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/252941; 3. Portalul Legislativ – Legea nr. 24/2022 pentru modificarea și completarea OUG nr. 158/2005, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/251682; 4. Digi24 – „Concediu plătit pentru însoțirea la investigații a pacienților care au cancer. Proiectul adoptat de Senat merge la Camera Deputaților”, 13 octombrie 2026, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/concediu-platit-pentru-insotirea-la-investigatii-a-pacientilor-care-au-cancer-proiectul-adoptat-de-senat-merge-la-camera-deputatilor-3989931; 5. DigiEconomic – „Concediul plătit pentru însoțirea pacienților cu cancer ar putea fi acordat și pentru investigații medicale”, 12 octombrie 2026, https://www.digi24.ro/digieconomic/amphtml/consumer/concediul-platit-pentru-insotirea-pacientilor-cu-cancer-ar-putea-fi-acordat-si-pentru-investigatii-medicale-care-sunt-conditiile-122779;)