UN PROFESOR UNIVERSITAR ORĂDEAN «ARUNCĂ ÎN AER» MAJORITATEA SPECIALIZĂRILOR DE LICENȚĂ DE LA CELE DOUĂ UNIVERSITĂȚI DIN BACĂU

Redacția HEMEIUȘ 100% - ONLINE

UN PROFESOR UNIVERSITAR ORĂDEAN «ARUNCĂ ÎN AER» MAJORITATEA SPECIALIZĂRILOR DE LICENȚĂ DE LA CELE DOUĂ UNIVERSITĂȚI DIN BACĂU

O declarație a profesorului Mihai Maci, de la Universitatea din Oradea, pune într-o lumină surprinzătoare oferta de studii a celor două universități din Bacău. Din cele 37 de programe distincte de licență identificate în nomenclatorul oficial pentru anul universitar 2026–2027, numai patru se regăsesc în cele patru filiere pe care profesorul le consideră funcționale în raport cu piața muncii. Celelalte 33, reprezentând 89,2%, rămân în afara clasificării sale. Printre acestea se află programe de inginerie, contabilitate, pedagogie, kinetoterapie și alte domenii cu finalități profesionale identificabile. Cât de justificată este, așadar, o clasificare care lasă în afară aproape nouă din zece specializări universitare băcăuane?

PATRU FILIERE CARE AR PREGĂTI ANGAJAȚI. DAR CE PRODUC CELELALTE FACULTĂȚI?

Profesorul Mihai Maci, lector universitar la Universitatea din Oradea, a formulat într-un interviu publicat de HotNews la 6 octombrie 2026 o critică severă a relației dintre învățământul superior românesc și piața muncii.

În aprecierea sa, patru filiere universitare oferă absolvenților perspective profesionale clare: instituțiile militarizate, Dreptul – în special prin admiterea la Institutul Național al Magistraturii –, Medicina și IT-ul.

Profesorul discută inclusiv ipoteza în care celelalte facultăți ar dispărea, apreciind că România ar putea continua să funcționeze.

În același context, avertizează însă că o societate formată exclusiv din categoriile profesionale respective ar semăna cu una totalitară.

Declarația trebuie înțeleasă în ansamblul ei.

Mihai Maci nu propune printr-un act oficial desființarea facultăților și nici nu prezintă un studiu statistic care să demonstreze că absolvenții celorlalte specializări nu se angajează.

Dar aplicarea literală a clasificării sale la cele două universități din Bacău conduce la un rezultat care merită analizat.

UNIVERSITATEA «VASILE ALECSANDRI»: 30 DIN 32 DE PROGRAME RĂMÂN ÎN AFARA CLASIFICĂRII

Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău are cinci facultăți și 32 de programe distincte de licență identificate în nomenclatorul oficial pentru anul universitar 2026–2027, după eliminarea variantelor organizate în forme diferite de învățământ.

Dintre acestea, numai Informatică și Tehnologia informației se încadrează direct în una dintre cele patru filiere indicate de profesor.

Celelalte 30 de programe, adică 93,75% din totalul identificat, rămân în afara clasificării.

Situația este deosebit de interesantă la Facultatea de Inginerie, unde dintre cele 17 programe distincte, numai Tehnologia informației se încadrează fără echivoc în categoria IT.

Celelalte 16 includ specializări precum Mecatronică, Robotică, Energetică industrială, Tehnologia construcțiilor de mașini, Ingineria produselor alimentare, Inginerie biochimică, Inginerie farmaceutică, Design industrial și Ingineria și protecția mediului în industrie.

Aceste programe nu apar în cele patru filiere nominalizate, deși pregătesc studenți pentru activități tehnice și industriale distincte.

La Facultatea de Litere, toate cele cinci programe rămân în afara clasificării.

Acestea includ specializări filologice, Comunicare și relații publice și Pedagogia învățământului primar.

La Facultatea de Științe ale Mișcării, Sportului și Sănătății, niciunul dintre cele patru programe – Educație fizică și sportivă, Sport și performanță motrică, Kinetoterapie și motricitate specială și Terapie ocupațională – nu se regăsește printre cele patru filiere.

La Facultatea de Științe, Informatică este inclusă, dar Biologie și Matematică nu.

La Facultatea de Științe Economice, Administrarea afacerilor, Contabilitate și informatică de gestiune și Marketing rămân în afara clasificării.

Rezultatul nu înseamnă că aceste specializări sunt lipsite de utilitate.

Arată însă cât de restrictivă este clasificarea atunci când este aplicată unor programe universitare concrete.

UNIVERSITATEA «GEORGE BACOVIA»: TREI DIN CINCI SPECIALIZĂRI RĂMÂN ÎN AFARA CLASIFICĂRII

Universitatea „George Bacovia” din Bacău figurează în nomenclatorul pentru 2026–2027 cu cinci specializări de licență: Informatică, Drept, Administrație publică, Management și Economia comerțului, turismului și serviciilor.

Informatică aparține filierei IT, iar Dreptul corespunde uneia dintre cele patru categorii indicate de profesor.

Celelalte trei specializări, reprezentând 60% din oferta identificată, rămân în afara clasificării.

În cazul Dreptului apare însă o problemă suplimentară.

Profesorul Mihai Maci acordă o importanță deosebită accesului în magistratură prin Institutul Național al Magistraturii.

Dar studiile juridice nu au ca unică finalitate profesională magistratura.

Absolvenții pot urma, în condițiile legii, și alte trasee profesionale, inclusiv avocatura, notariatul, executarea judecătorească sau consilierea juridică.

A considera Dreptul o filieră funcțională exclusiv prin perspectiva INM ar însemna ignorarea unei părți importante a profesiilor juridice.

În același timp, includerea Dreptului în clasificare nu dovedește că fiecare absolvent obține un loc de muncă în domeniul juridic.

PARADOXUL INGINERIEI: DE CE PROGRAMATORUL AR FI UTIL, DAR INGINERUL ENERGETICIAN NU?

Cea mai puternică întrebare ridicată de declarația profesorului privește domeniile inginerești.

Dacă IT-ul este considerat funcțional deoarece oferă competențe căutate pe piața muncii, de ce nu ar fi evaluate după același criteriu ingineria energetică, robotica, mecatronica sau tehnologia alimentară?

Economia are nevoie de specialiști în producție, energie, industrie, alimentație, protecția mediului și alte activități care presupun pregătire universitară specializată.

Aceasta nu demonstrează că fiecare program are o rată ridicată de angajare.

Dar existența unor ocupații tehnice distincte contrazice ideea că utilitatea profesională ar putea fi identificată exclusiv prin patru categorii generale.

Aceeași problemă apare în cazul contabililor, profesorilor, specialiștilor în kinetoterapie și al altor profesioniști formați în universități.

Dacă profesorul se referă la rapiditatea angajării după absolvire, criteriul trebuie demonstrat statistic.

Dacă se referă la necesitatea socială a profesiilor, clasificarea trebuie să explice de ce domenii indispensabile funcționării unor sectoare economice și instituționale rămân în afara ei.

37 DE PROGRAME, NUMAI PATRU ÎN CLASIFICARE. CE ARATĂ CIFRELE?

Inventarul întocmit pe baza anexelor Hotărârii Guvernului nr. 191/2026 identifică 32 de programe distincte de licență la Universitatea „Vasile Alecsandri” și cinci la Universitatea „George Bacovia”.

În total, 37 de programe.

Dintre acestea, trei aparțin direct filierei IT: Informatică și Tehnologia informației de la Universitatea „Vasile Alecsandri”, respectiv Informatică de la Universitatea „George Bacovia”.

Al patrulea este Dreptul, oferit de Universitatea „George Bacovia”.

Celelalte 33 de programe nu se regăsesc în cele patru filiere indicate de Mihai Maci.

Raportul este de 33 din 37, respectiv 89,2%.

Calculul a fost realizat pe denumirile distincte ale programelor, fără a număra separat variantele cu frecvență, frecvență redusă, la distanță sau duale ale aceleiași specializări.

Procentul nu reprezintă rata șomajului în rândul absolvenților și nici proporția diplomelor fără utilitate profesională.

El exprimă exclusiv rezultatul confruntării ofertelor universitare cu clasificarea profesorului.

CELE DOUĂ UNIVERSITĂȚI POT RĂSPUNDE CU DATE, NU DOAR CU DIPLOME

Declarația profesorului orădean deschide o dezbatere care nu ar trebui să se oprească la comparația dintre denumirile specializărilor.

Universitatea „Vasile Alecsandri” și Universitatea „George Bacovia” ar putea prezenta public rezultatele profesionale ale absolvenților pentru fiecare program de licență.

Câți dintre aceștia s-au angajat la șase sau douăsprezece luni după absolvire?

Câți lucrează în domeniul studiat?

Câți au rămas în județul Bacău și câți și-au găsit locuri de muncă în alte județe sau în străinătate?

Pentru programele inginerești și duale, o informație esențială ar fi numărul absolvenților recrutați de angajatorii parteneri.

Pentru Drept, ar fi relevante rezultatele accesului la profesiile juridice.

Pentru Informatică, angajarea efectivă în sectorul IT.

Pentru specializările pedagogice, economice și de kinetoterapie, corespondența dintre pregătirea universitară și activitatea profesională.

Aceste date ar putea confirma sau contrazice, în cazul concret al universităților băcăuane, aprecierea generală formulată de Mihai Maci.

ÎNTREBAREA CARE RĂMÂNE

Profesorul Mihai Maci nu a atacat nominal cele două universități din Bacău.

Dar aplicarea clasificării sale la oferta lor educațională produce un rezultat care nu poate fi ignorat: aproape nouă din zece programe distincte de licență rămân în afara celor patru filiere pe care le consideră funcționale.

Cifra nu reprezintă o condamnare a acestor specializări.

Reprezintă însă un motiv serios pentru a cere explicații, atât autorului declarației, cât și instituțiilor universitare.

Profesorului i se poate adresa întrebarea de ce ingineria, contabilitatea, formarea profesorilor sau kinetoterapia nu figurează printre domeniile universitare considerate funcționale.

Iar celor două universități din Bacău li se poate cere să demonstreze, cu date concrete, ce se întâmplă cu absolvenții lor după terminarea studiilor.

Pentru că adevărata valoare a unei universități nu poate fi stabilită numai prin numărul diplomelor eliberate, dar nici desființată printr-o declarație.

Ea trebuie demonstrată prin ceea ce absolvenții știu să facă și prin locul pe care reușesc să și-l găsească în societate.

Redacția HEMEIUȘ 100% ONLINE

(Surse: 1. HotNews, 6 octombrie 2026, interviul cu profesorul Mihai Maci, „În România, există patru facultăți care produc angajați pentru piața muncii. În rest, nu prea e clar ce producem”, https://hotnews.ro/profesorul-mihai-maci-in-romania-exista-patru-facultati-care-produc-angajati-pentru-piata-muncii-in-rest-nu-prea-e-clar-ce-producem-2368481; 2. Guvernul României, HG nr. 191 din 2 aprilie 2026, privind nomenclatorul programelor universitare pentru anul universitar 2026–2027, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/309536; 3. Guvernul României, anexele la HG nr. 191/2026, Monitorul Oficial nr. 294 bis/14.04.2026, secțiunile privind Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău și Universitatea „George Bacovia” din Bacău, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/309978; 4. Ministerul Educației și Cercetării, nomenclatorul oficial 2026–2027, https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/HG_191_2026_Anexe_Nomenclator_2026_2027.pdf;)

Articol publicat de HEMEIUȘ 100% - ONLINE