UNIVERSITATEA DE STAT DIN BACĂU: SALARIILE DE BAZĂ SUNT DOAR VÂRFUL AISBERGULUI! 15 FUNCȚII DE CONDUCERE, APROAPE 379.000 DE LEI BRUT PE LUNĂ ȘI VENITURI CARE NU SE VĂD ÎN GRILA SALARIALĂ

Rectorul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău are un salariu de bază de 20.104 lei, dar componentele atribuite lunii septembrie 2026 însumează 33.643 de lei brut. Președintele Senatului ajunge la 34.641 de lei. În total, cele 15 poziții analizate însumează 378.699 de lei brut lunar. Și totuși, acestea sunt numai cifrele din situația salarială. Declarațiile de avere arată că plata cu ora, proiectele și activitățile desfășurate în alte instituții pot modifica substanțial imaginea veniturilor. Într-un singur an, președintele Senatului a declarat peste 491.000 de lei din activități universitare.

Cât câștigă conducerea unei universități de stat?

Pare o întrebare simplă. Intri pe site-ul instituției, cauți rubrica privind transparența veniturilor salariale și citești sumele din dreptul funcțiilor.

Numai că, la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, o asemenea operațiune oferă doar o parte a răspunsului.

În dreptul unei funcții apare salariul de bază. Alături sunt înscrise sporuri, indemnizații, gradații de merit și salarii diferențiate. Dincolo de acestea există plata cu ora, proiectele de cercetare și alte activități pentru care titularii pot primi remunerații.

Unele persoane din conducere declară, în plus, venituri provenite de la alte universități, instituții publice sau societăți.

Iar aici apare o particularitate importantă: situațiile salariale publicate pe funcții și declarațiile de avere individuale nu descriu aceeași realitate financiară.

Primele indică drepturi salariale pentru anumite funcții, într-o anumită perioadă. Celelalte consemnează venituri realizate într-un an anterior.

Am urmărit datele privind 15 persoane din conducerea universității: rectorul, președintele Senatului, cinci prorectori, cinci decani, directorul studiilor doctorale, directorul general administrativ și directorul economic.

Din această confruntare rezultă o întrebare care depășește curiozitatea legată de salariile universitare: cât de mult poate afla publicul despre remunerațiile conducerii din documentele pe care universitatea este obligată să le publice?

## Rectorul și președintele Senatului: același salariu de bază, două remunerații diferite

Pentru Carol Schnakovszky, rectorul universității, datele atribuite lunii septembrie 2026 indică un salariu de bază de 20.104 lei. La această sumă se adaugă 500 de lei pentru titlul științific de doctor, 1.276 de lei pentru suprasolicitare neuropsihică și o gradație de merit de 5.026 de lei. Mai există însă o componentă: salariul diferențiat, de 6.737 de lei. Adunate, valorile ajung la 33.643 de lei brut.

Așadar, între salariul de bază și totalul calculat există o diferență de 13.539 de lei. În termeni procentuali, componentele suplimentare reprezintă aproximativ 67,34% din salariul de bază.

La Valentin Nedeff, președintele Senatului universitar, salariul de bază este tot de 20.104 lei. Și indemnizația pentru titlul de doctor, sporul pentru suprasolicitare neuropsihică și gradația de merit au aceleași valori: 500, 1.276 și 5.026 de lei. Diferența apare la salariul diferențiat, care ajunge la 7.735 de lei. Astfel, componentele însumează 34.641 de lei brut, cu 998 de lei mai mult decât în cazul rectorului.

Aplicând exclusiv contribuțiile și impozitul standard, fără deduceri, scutiri sau alte particularități, rezultă aproximativ 19.681 de lei net pentru rector și 20.265 de lei pentru președintele Senatului.

Acestea sunt estimări fiscale, nu sume confirmate prin documente individuale de plată.

Dar diferența de 998 de lei dintre cele două funcții nu reprezintă cel mai interesant detaliu. Mai relevantă este întrebarea cum se stabilesc componentele salariale care depășesc salariul de bază.

## Salariul diferențiat: de ce apar valori diferite în martie și septembrie 2026?

În situația salarială publicată oficial pentru martie 2026, salariul diferențiat aferent funcției de rector figurează cu 12.789 de lei, iar cel aferent funcției de președinte al Senatului cu 14.334 de lei.

În datele atribuite lunii septembrie 2026, aceleași componente apar la 6.737 de lei, respectiv 7.735 de lei.

Diferența dintre cele două raportări este de 6.052 de lei în cazul rectorului și de 6.599 de lei în cazul președintelui Senatului.

Ce s-a schimbat? Au fost modificate criteriile de acordare? Au intervenit decizii administrative? Sunt valorile construite pe baze de calcul diferite?

Documentarea disponibilă nu permite stabilirea cauzei. Mai mult, situațiile de transparență salarială nu trebuie confundate cu statele efective de plată. Din diferența unei componente nu putem deduce automat că venitul total efectiv încasat a scăzut în aceeași măsură.

Totuși, comparația aduce în discuție o problemă concretă: publicarea cuantumului nu explică, prin ea însăși, motivul pentru care acesta a fost stabilit la un anumit nivel.

## Valentin Nedeff: aproape jumătate de milion de lei din universitate într-un singur an

Dacă situația salarială arată componentele remunerației pentru o anumită lună, declarațiile de avere dezvăluie o perspectivă anuală.

În declarația depusă în 2024, pentru veniturile din 2023, Valentin Nedeff a înscris 295.738 de lei venit principal de la universitate. La această sumă se adaugă 95.286 de lei din plata cu ora și 61.605 lei din proiecte. Totalul celor trei categorii ajunge la 452.629 de lei, separat de voucherele de vacanță de 1.450 de lei.

În același an, a declarat și 24.804 lei de la Academia de Științe Agricole și Silvice, 5.825 de lei de la Ecoforest, 1.485 de lei de la CRM Envitrade și 1.236 de lei de la Spitalul Județean de Urgență Bacău.

Aceste patru surse suplimentare însumează 33.350 de lei.

Dar anul următor aduce o evoluție care merită urmărită. Pentru 2024, declarația depusă în 2025 indică 297.642 de lei venit principal de la universitate, 116.202 lei din plata cu ora și 77.420 de lei din proiecte. Totalul ajunge la 491.264 de lei.

Față de 2023, creșterea este de 38.635 de lei, echivalentul a aproximativ 8,54%. Cea mai interesantă constatare rezultă din descompunerea acestei diferențe.

Venitul principal a crescut cu doar 1.904 lei, în timp ce plata cu ora a crescut cu 20.916 lei, iar proiectele au adus o majorare de 15.815 lei.

Prin urmare, 36.731 de lei din creșterea totală de 38.635 de lei provin din plata cu ora și proiecte. Este aproximativ 95,1% din majorarea celor trei categorii universitare.

Această evoluție nu dovedește o problemă de legalitate. Dar schimbă întrebarea jurnalistică.Nu mai este suficient să știm cât a crescut venitul. Devine important să aflăm câte ore au fost remunerate, la ce tarife, ce proiecte au produs veniturile și ce activități au fost desfășurate.

În 2024, plata cu ora și proiectele au însumat împreună 193.622 de lei, echivalentul a aproximativ 65% din venitul principal și 39,4% din totalul celor trei categorii.

În același an, Valentin Nedeff a declarat separat 24.804 lei de la Academia de Științe Agricole și Silvice, 6.213 lei de la Ecoforest, 1.980 de lei de la CRM Envitrade și 1.236 de lei de la Spitalul Județean de Urgență Bacău.

Cele patru sume însumează 34.233 de lei. Împreună cu cele 491.264 de lei din activitățile universitare, rezultă 525.497 de lei din categoriile respective.

Declarația mai cuprinde 819 lei din regularizarea energiei, 435 de lei pentru participarea într-o comisie la Universitatea „Ovidius”, 501 lei decont de deplasare și 130 de lei pentru o comisie la o universitate din Iași.

Aceste poziții au naturi diferite și nu pot fi prezentate nediferențiat drept salarii. Cifrele arată însă că venitul principal de la universitate poate reprezenta numai o parte din totalul veniturilor declarate.

## Rectorul: 388.737 de lei declarați, dar fără delimitarea tuturor componentelor

Declarația de avere depusă în 2024 de rectorul Carol Schnakovszky indică, pentru 2023, un venit de 388.737 de lei de la universitate. Spre deosebire de situația lui Valentin Nedeff, unde anumite categorii sunt evidențiate distinct, în cazul rectorului rubrica reunește salariul de bază, plata cu ora, proiectele de cercetare-dezvoltare, voucherele de vacanță și alte componente.

Din acest motiv nu se poate determina exact, numai pe baza acestei înscrieri, ce pondere a reprezentat fiecare activitate.

Împărțirea totalului la 12 ar produce o medie contabilă de aproximativ 32.395 de lei lunar, fără a arăta cât s-a încasat efectiv în fiecare lună și fără a transforma această medie în salariu brut. Situația ilustrează una dintre limitele comparațiilor bazate pe declarațiile de avere: chiar atunci când sumele sunt publice, modul de agregare a componentelor poate împiedica o analiză suficient de detaliată.

## Cinci prorectori. Cinci valori salariale. Dar cine corespunde fiecărei sume?

Conducerea universității îi include pe Marcela-Cornelia Danu, Valentin Zichil, Bogdan-Constantin Rață, Elena Nechita și Cristina Cîrtiță-Buzoianu.

În situația salarială atribuită lunii septembrie 2026, cele cinci poziții de prorector au totaluri brute de 30.327 de lei, 25.530 de lei, 25.655 de lei, 22.478 de lei și 23.140 de lei. Împreună, reprezintă 127.130 de lei brut lunar.

Între cea mai mare și cea mai mică valoare există o diferență de 7.849 de lei.

Neturile standard estimate pentru cele cinci poziții sunt, în aceeași ordine, 17.741 lei, 14.935 lei, 15.008 lei, 13.150 lei și 13.537 lei.

Dar situația salarială nu asociază nominal fiecare rând cu titularul funcției. Nu putem afirma, așadar, care dintre cei cinci prorectori corespunde fiecărei valori. Declarațiile de avere oferă însă informații individuale despre veniturile din 2023.

Marcela-Cornelia Danu a declarat 194.713 lei venit principal și 8.928 de lei din CNFIS, în total 203.641 de lei, separat de voucherele de vacanță de 1.450 de lei și prima de carieră didactică de 1.500 de lei.

Valentin Zichil a înscris 242.915 lei venit principal, 62.338 de lei din plata cu ora, 43.251 de lei din CNFIS și 629 de lei din proiectul JA SEE. Totalul celor patru categorii este de 349.133 de lei, separat de voucherele de 1.450 de lei.

În cazul său, cele trei componente suplimentare au adus 106.218 lei peste venitul principal.

Bogdan-Constantin Rață a declarat 252.261 de lei din activitatea universitară și exercitarea funcției de prorector, la care s-au adăugat 2.541 de lei din FDI. Totalul universitar analizat ajunge la 254.802 lei, separat de vouchere.

A mai declarat 13.149 de lei de la ARACIS, 1.063,98 lei pentru activitate doctorală la Universitatea din Craiova, 408 lei de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și 333 de lei de la UEFISCDI, pentru articole.

Separat, figurează 18.000 de lei din chirii, categorie distinctă de veniturile salariale.

Elena Nechita a declarat 208.560 de lei venit principal, 27.542 de lei din plata cu ora, 646 de lei din ROSE, 19.711 lei din CNFIS și 14.033 de lei din FEN EURO. Totalul este de 270.492 de lei, separat de vouchere.

Cristina Cîrtiță-Buzoianu a înscris 211.112 lei venit principal, 14.050 de lei din plata cu ora și 31.792 de lei din FDI, în total 256.954 de lei, separat de vouchere. A mai declarat 1.001 lei pentru activități de formare la Casa Corpului Didactic Bacău.

Între aceste venituri există diferențe vizibile. Dar pentru a stabili ce le explică trebuie cunoscute normele didactice, activitățile suplimentare, proiectele și criteriile de salarizare.

O comparație între totalurile anuale, fără aceste informații, nu permite formularea unei concluzii privind justificarea diferențelor.

## Decanii: de la veniturile didactice la remunerațiile primite din afara universității

Cele cinci facultăți sunt conduse de Mirela Panainte-Lehăduș, Brîndușa-Mariana Amălăncei, Gloria-Cerasela Crișan, Ovidiu-Leonard Turcu și Dan-Iulian Alexe.

În situația salarială pentru septembrie 2026, cele cinci poziții de decan însumează 25.069 de lei, 24.996 de lei, 22.638 de lei, 23.297 de lei și 22.057 de lei brut.

Totalul cumulat este de 118.057 de lei brut lunar. Neturile orientative corespunzătoare sunt de 14.665 lei, 14.623 lei, 13.243 lei, 13.629 lei și 12.903 lei.

Nici pentru decani nu poate fi stabilită sigur asocierea nominală a acestor valori fără un document suplimentar. Dar declarațiile de avere arată că diferențele dintre veniturile anuale pot fi considerabile.

Brîndușa-Mariana Amălăncei a declarat pentru 2023 308.945 de lei într-o rubrică ce reunește salariul și plata cu ora, plus 54.612 lei din proiecte. Totalul este de 363.557 de lei. Voucherele nu sunt evidențiate separat în datele disponibile.

Mirela Panainte-Lehăduș a declarat 166.630 de lei din activitate didactică și cercetare, 34.268 de lei din plata cu ora și 1.337 de lei din FDI, în total 202.235 de lei, separat de voucherele de 1.450 de lei. A înscris și 2.100 de lei pentru activitate de formator la Ecoforest.

Gloria-Cerasela Crișan a declarat 167.144 de lei venit principal, 11.598 de lei din plata cu ora și 2.138 de lei din FDI, însumând 180.880 de lei, separat de vouchere.

Alte venituri declarate sunt 10.197 de lei pentru activitate doctorală la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și 4.740 de lei de la UEFISCDI. Dividendele de 300 de lei de la Aerostar reprezintă o categorie financiară distinctă.

### Ovidiu-Leonard Turcu: două venituri suplimentare de peste 116.000 de lei

O situație care merită examinată separat este cea a decanului Ovidiu-Leonard Turcu.

Pentru 2023, acesta a declarat 166.425 de lei venit principal, 10.952 de lei din plata cu ora și 2.134 de lei din FDI, în total 179.511 lei din categoriile universitare menționate, separat de vouchere.

În aceeași declarație apar însă și 62.490 de lei de la IATSA, respectiv 54.255 de lei de la Compania Regională de Apă Bacău, pentru funcțiile indicate în document. Cele două surse exterioare universității au însumat 116.745 de lei.

Împreună cu veniturile universitare analizate, rezultă 296.256 de lei.

Ce funcții au fost exercitate la cele două entități? Care a fost perioada remunerată? Ce atribuții și responsabilități au fost asociate acestor plăți?

Declarația de avere oferă punctul de plecare, nu răspunsul complet. Eventuala legalitate a cumulului trebuie examinată în raport cu natura fiecărei funcții și cu legislația aplicabilă. Existența mai multor venituri nu dovedește, în sine, incompatibilitate sau conflict de interese.

Dan-Iulian Alexe, cel de-al cincilea decan, a declarat 168.409 lei venit principal, 42.507 lei din plata cu ora și 2.138 de lei din FDI.

Totalul este de 213.054 de lei, separat de vouchere. În cazul său, plata cu ora reprezintă aproximativ un sfert din valoarea venitului principal, ceea ce confirmă din nou importanța acestor activități în structura veniturilor universitare declarate.

## Conducerea doctoratului și administrația: alte trei funcții, peste 65.000 de lei brut lunar

În afara rectoratului și a decanatelor, alte trei funcții completează tabloul financiar analizat.

Adriana-Luminița Fînaru, directorul Consiliului pentru Studiile Universitare de Doctorat, figurează cu 26.708 lei brut în datele pentru septembrie 2026, respectiv aproximativ 15.624 de lei net estimat.

Pentru anul 2023 a declarat 199.879 de lei venit principal, 18.485 de lei din plata cu ora și 12.341 de lei din FDI, în total 230.705 lei, separat de voucherele de 1.450 de lei.

Ioan-Ciprian Drugă, director general administrativ, figurează cu 20.895 de lei brut, echivalentul unui net standard estimat de 12.224 de lei.

În declarația pentru 2023 a înscris 141.926 de lei aferenți funcției și 1.542 de lei din FDI, în total 143.468 de lei, separat de vouchere.

Cristina Bordianu, director economic, figurează cu 17.625 de lei brut, respectiv aproximativ 10.311 lei net estimat.

Pentru 2023 a declarat 127.931 de lei venit principal, 11.555 de lei din FDI, 2.406 lei din FEN și 390 de lei din SEE, în total 142.282 de lei. În cazul său, datele analizate nu evidențiază separat voucherele.

Componentele salariale aferente celor trei funcții însumează 65.228 de lei brut lunar.

## Aproape 379.000 de lei într-o lună. Dar cât este costul real anual?

Privite separat, veniturile celor 15 poziții par o succesiune de cifre fără legătură. Adunate, arată dimensiunea financiară a structurii de conducere analizate.

Rectorul și președintele Senatului însumează 68.284 de lei brut lunar.

Cele cinci poziții de prorector adaugă 127.130 de lei, iar cele cinci de decan, 118.057 de lei.

Directorul studiilor doctorale și cele două funcții de conducere administrativă adaugă 65.228 de lei.

Totalul este de 378.699 de lei brut lunar. Dacă exact aceleași componente s-ar menține timp de 12 luni, suma brută ar ajunge, prin simplă înmulțire, la 4.544.388 de lei.

Este însă o proiecție, nu o execuție bugetară. Nu știm din aceste date dacă toate componentele au fost plătite în aceleași condiții în fiecare lună, ce alte remunerații au fost acordate și care a fost costul complet suportat de instituție. Inclusiv contribuțiile angajatorului trebuie analizate separat. Aplicarea ipotetică a unei contribuții asiguratorii pentru muncă de 2,25% asupra întregului brut calculat ar adăuga aproximativ 8.521 de lei lunar, ducând valoarea estimată la circa 387.220 de lei.

Aceasta nu reprezintă însă dovada unei plăți efective. Pentru costul real anual sunt necesare evidențele bugetare și salariale aferente fiecărei perioade.

## Legea cere publicarea salariilor. Dar ce poate afla efectiv cetățeanul?

Aici se află una dintre cele mai importante distincții ale întregii investigații.

Articolul 33 din Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează transparența veniturilor salariale în instituțiile publice. Instituțiile trebuie să publice, la 31 martie și 30 septembrie, informații privind salariile de bază, sporurile, adaosurile și alte drepturi aferente funcțiilor, cu precizarea temeiurilor legale. Dar această obligație nu înseamnă publicarea obligatorie, în baza articolului respectiv, a tuturor statelor nominale de plată.

Astfel, pot exista situații în care o instituție respectă obligația de transparență pe funcții, iar publicul tot nu poate determina, numai din acele situații, toate veniturile efectiv încasate de o anumită persoană. Este tocmai dificultatea evidențiată de comparația dintre grilele salariale ale universității și declarațiile de avere.

În cazul prorectorilor și decanilor, valorile aferente funcțiilor nu pot fi asociate sigur, numai pe baza rândurilor prezentate, cu titularii nominali. Iar declarațiile de avere din 2024 și 2025 privesc venituri din perioade anterioare, nu remunerația efectivă pentru septembrie 2026.

Legalitatea publicării unei liste și capacitatea acesteia de a explica integral mecanismul remunerării sunt două chestiuni diferite.

## Banii sunt publici în documente. Dar unde este explicația activităților? Din situațiile salariale aflăm valorile unor drepturi. Din declarațiile de avere aflăm ce venituri au fost înscrise pentru anumite perioade.

Dar pentru a înțelege de ce o persoană a primit peste 100.000 de lei din plata cu ora sau zeci de mii de lei din proiecte, trebuie cunoscute activitățile care au generat aceste venituri.

În cazul orelor didactice suplimentare, relevante sunt numărul de ore, tarifele, disciplinele și perioadele.

În cazul proiectelor, trebuie identificate sursele de finanțare, atribuțiile remunerate, obiectivele și rezultatele.

Pentru salariile diferențiate, întrebările privesc criteriile, competența de aprobare și motivul modificării valorilor.

Pentru persoanele care au declarat remunerații din mai multe instituții, sunt relevante funcțiile efectiv exercitate și regimul juridic al cumulului.

Niciuna dintre aceste verificări nu poate fi înlocuită prin simpla constatare că un venit este mare.

Un salariu ridicat nu constituie o abatere. O diferență salarială nu constituie automat o discriminare. Un cumul de venituri nu dovedește singur incompatibilitatea.

Dar toate pot reprezenta puncte de plecare pentru o cercetare documentară legitimă atunci când sunt implicate resurse și responsabilități publice.

## Adevărata întrebare nu este doar cât câștigă conducerea universității

Cele 15 poziții analizate însumează 378.699 de lei brut, potrivit componentelor salariale atribuite lunii septembrie 2026.

Declarațiile din anii anteriori arată însă că veniturile unor persoane din conducere se formează din mai multe surse: salarii, plata cu ora, proiecte, indemnizații și activități externe. Uneori, venitul principal este clar separat de celelalte categorii. Alteori, acestea apar reunite într-o singură rubrică.

Dincolo de cifre rămâne astfel o problemă de transparență financiară: informațiile există în documente diferite, dar nu formează întotdeauna o imagine completă și comparabilă a remunerațiilor individuale și a activităților care le justifică.

Aceasta nu reprezintă dovada unei încălcări a legii. Reprezintă, însă, explicația pentru care simpla publicare a unei grile salariale nu încheie o investigație privind veniturile conducerii unei instituții publice.

Salariile de bază sunt vizibile. Componentele suplimentare pot fi calculate. Veniturile anuale pot fi identificate în declarații.

Ceea ce nu poate fi întotdeauna reconstituit din aceste documente este legătura completă dintre fiecare sumă, persoana remunerată, activitatea prestată și rezultatul obținut. Iar aceasta este întrebarea de interes public care merită dusă până la capăt.

Redacția Hemeiuș 100% Online

(Surse: 1.Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Transparența veniturilor salariale/ https://www.ub.ro/transparenta-veniturilor-salariale și documentul indicat pentru septembrie 2026/ https://www.ub.ro/storage/1790854474trsp2026-09-b.pdf; 2.Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, situația din martie 2026/ https://www.ub.ro/storage/1774866100transparenta_martie_2026.pdf; 3.Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Conducerea universității/ https://www.ub.ro/conducere și Consiliul de administrație/ https://www.ub.ro/consiliul-de-administratie; 4.Agenția Națională de Integritate, portalul declarațiilor de avere/ https://declaratii.integritate.eu/, datele din declarațiile depuse în 2024 fiind preluate din dosarul documentar al articolului și necesitând confruntarea individuală finală; 5. Spitalul Județean de Urgență Bacău, declarația depusă de Valentin Nedeff în 2025/ https://www.spitaluljudeteanbacau.ro/storage/2025/06/NEDEFF-I.-VALENTIN-A.pdf, neaccesată direct în această verificare; 6.Legea-cadru nr. 153/2017, art. 33, transparența veniturilor salariale)