UTILE: AI MUNCIT O VIAȚĂ, DAR STATUL NU-ȚI GĂSEȘTE ANII DE MUNCĂ! CINE ÎȚI DĂ ÎNAPOI VECHIMEA DISPĂRUTĂ ȘI PENSIA PE CARE AI FI PUTUT-O PRIMI?

Ai muncit zeci de ani, dar Casa de Pensii nu îți recunoaște întreaga perioadă lucrată? Fostul angajator s-a desființat, arhiva nu mai poate fi găsită sau carnetul de muncă nu a fost valorificat corect? Trei hotărâri ale Curții de Apel Iași arată că există soluții judiciare diferite, în funcție de documentele disponibile. Însă recunoașterea anilor de muncă și recuperarea pensiei neîncasate sunt două probleme juridice distincte.

Pentru locuitorii din Hemeiuș, Fântânele și Lilieci, verificarea stagiului de cotizare poate face diferența între o pensionare fără dificultăți și un litigiu în care trebuie dovedită activitatea desfășurată cu zeci de ani în urmă.

Cea mai importantă întrebare nu este doar unde au dispărut documentele, ci cine are obligația să le elibereze, cine poate fi chemat în judecată și ce drepturi bănești pot fi obținute după recunoașterea vechimii.

## 1. APROAPE 12 ANI DE MUNCĂ, RECUNOSCUȚI DUPĂ INTERVENȚIA INSTANȚEI

Prin Decizia nr. 936 din 9 noiembrie 2023, Curtea de Apel Iași a examinat cazul unei femei care solicitase valorificarea perioadei 13 august 1979 – 5 iunie 1991, lucrată la o fostă cooperativă agricolă de producție.

Casa Județeană de Pensii respinsese cererea de pensionare pentru limită de vârstă fără valorificarea acestei perioade. Femeia deținea însă carnetul de muncă, iar la dosar existau și adeverințe eliberate de deținătorul arhivei fostului angajator.

Tribunalul a anulat decizia de respingere și a obligat Casa de Pensii să emită o nouă decizie, cu valorificarea perioadei respective. Curtea de Apel Iași a menținut această soluție.

Ce demonstrează cazul?

Că o persoană nu trebuie să solicite reconstituirea judiciară a unei perioade de muncă atunci când aceasta este deja dovedită prin documente cu valoare probatorie. Într-o asemenea situație, problema poate fi legalitatea deciziei prin care Casa de Pensii a refuzat valorificarea documentelor.

Hotărârea nu dovedește însă, prin ea însăși, că femeia a încasat efectiv diferențe retroactive de pensie.

## 2. CÂND NU MAI EXISTĂ DOCUMENTELE, INSTANȚA POATE RECONSTITUI VECHIMEA

Un al doilea exemplu apare în Decizia nr. 1062 din 7 decembrie 2023, pronunțată tot de Curtea de Apel Iași. Un fost lucrător al unei cooperative agricole solicitase reconstituirea mai multor perioade de activitate desfășurate în sectorul zootehnic și vegetal. Pentru unele dintre perioade nu mai existau documente primare.

Tribunalul a admis în parte acțiunea și a reconstituit vechimea pentru anii 1973, 1974 și 1989, precum și pentru perioada 1 iulie 1978 – 31 decembrie 1980, respingând alte perioade solicitate. În analiza cauzei au fost avute în vedere inclusiv declarații de martori.

Curtea de Apel a examinat și problema calității procesuale pasive a Casei de Pensii, în condițiile în care fostul angajator nu mai exista juridic.

Importanța hotărârii: absența documentelor primare nu exclude, în toate situațiile, posibilitatea reconstituirii judiciare a vechimii.

Dar nici declarația unei persoane că a lucrat într-o anumită perioadă nu obligă automat instanța să recunoască integral acea perioadă. Probele trebuie administrate și apreciate în raport cu legislația aplicabilă.

## 3. CARNETUL DE MUNCĂ ESTE INCOMPLET? O ADEVERINȚĂ POATE SCHIMBA SOLUȚIA

Al treilea exemplu este Decizia nr. 934 din 9 noiembrie 2023. Litigiul privea valorificarea perioadei 1 aprilie 1995 – 1 aprilie 2001, precum și recunoașterea încadrării în grupa a II-a de muncă pentru o altă perioadă.

În cauză au fost analizate carnetul de muncă și o adeverință eliberată de fostul angajator, vizată de inspectoratul teritorial de muncă. Instanța a examinat dacă documentele justificau valorificarea perioadelor și condițiilor de muncă la stabilirea drepturilor de pensie.

Cele trei hotărâri arată că problema vechimii nerecunoscute nu are o singură soluție.

Uneori trebuie contestată decizia de pensionare. Alteori trebuie obținută o adeverință. Iar atunci când lipsesc documentele primare, poate deveni necesară reconstituirea judiciară a vechimii.

## 4. CINE POATE FI CHEMAT ÎN JUDECATĂ DACĂ FIRMA A DISPĂRUT?

Un reper esențial îl reprezintă Decizia nr. 2 din 15 februarie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii.

Înalta Curte a stabilit distincții importante pentru situațiile în care fostul angajator a fost lichidat și radiat.

Dacă există documente primare, dar persoana nu deține adeverința necesară, poate fi formulată o acțiune pentru obligarea deținătorului arhivei să elibereze documentul constatator.

Dacă angajatorul nu mai există juridic și lipsesc documentele primare, casele teritoriale de pensii pot avea calitate procesuală pasivă în acțiunile de reconstituire a vechimii, în condițiile stabilite de Înalta Curte.

Un fost angajator radiat nu poate fi chemat în judecată ca și cum ar continua să existe juridic. Nici fostul lichidator, chemat în nume propriu, nu dobândește automat calitate procesuală pasivă.

Aceste reguli sunt importante pentru evitarea unor procese îndreptate împotriva unei persoane greșite.

Precizare: hotărârile din 2016 și 2023 au fost pronunțate în raport cu legislația aplicabilă acelor cauze. Pentru litigiile actuale trebuie verificată compatibilitatea soluțiilor cu Legea nr. 360/2023 și cu normele în vigoare.

## 5. CINE TREBUIE SĂ DOVEDEASCĂ ANII DE MUNCĂ?

Data de 1 aprilie 2001 reprezintă o delimitare importantă. Pentru activitatea anterioară acestei date, carnetul de muncă are un rol probator esențial. În lipsa sa, pot fi utilizate, în condițiile legii, adeverințe și alte înscrisuri admise.

Pentru perioadele ulterioare datei de 31 martie 2001, evidența se bazează în principal pe declarațiile nominale.

Art. 8 alin. (2) și (3) din Legea nr. 360/2023 permite valorificarea altor acte doveditoare în situațiile reglementate expres.

Însă art. 8 alin. (4) stabilește că prezentarea acestor acte revine persoanei interesate sau reprezentantului său legal.

Aici apare o problemă de interes public. Angajatorul avea obligații de declarare. Instituțiile publice administrează evidențele. Deținătorii arhivelor au obligații legale privind documentele păstrate.

Cu toate acestea, persoana care solicită pensia poate ajunge să caute dovezi privind activitatea desfășurată cu decenii în urmă.

Obligația de a prezenta documentele nu trebuie însă confundată cu răspunderea pentru pierderea sau distrugerea lor.

Eventuala răspundere a angajatorului, a deținătorului arhivei sau a altei persoane trebuie stabilită în raport cu obligația încălcată, fapta concretă și prejudiciul produs.

## 6. ȚI-A FOST RECUNOSCUTĂ VECHIMEA. CINE ÎȚI PLĂTEȘTE PENSIA DIN URMĂ?

Aceasta este întrebarea cu cele mai importante consecințe financiare.

Legea nr. 360/2023 reglementează mecanisme juridice diferite.

Recalcularea pensiei Art. 94 alin. (5) permite recalcularea la cerere prin valorificarea unor venituri, stagii sau documente neutilizate anterior. Potrivit alin. (9), sumele rezultate se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii.

Revizuirea pensiei Art. 94 alin. (1) privește situațiile în care se constată diferențe între drepturile stabilite sau plătite și cele legal cuvenite. Potrivit alin. (3), diferențele se acordă sau se recuperează în cadrul termenului general de prescripție, în condițiile prevăzute de lege.

Erorile materiale sau de calcul Art. 94 alin. (4) instituie o excepție privind anumite erori materiale ori de calcul intervenite în procesul administrativ de prelucrare și redactare a datelor.

În aceste situații, termenul general de prescripție nu se aplică recuperării de către pensionar a sumelor neplătite, în condițiile textului legal.

Dar nu orice stagiu descoperit ulterior reprezintă automat o asemenea eroare.

Prin urmare, recunoașterea vechimii nu înseamnă automat că toate diferențele de pensie vor fi plătite retroactiv.

Pentru stabilirea drepturilor bănești trebuie verificat de ce perioada nu a fost valorificată inițial, ce documente existau și care este procedura legală aplicabilă.

## 7. CE TREBUIE SĂ FACĂ UN LOCUITOR DIN HEMEIUȘ?

Pentru persoanele din Hemeiuș, Fântânele și Lilieci, verificarea poate începe la Casa Județeană de Pensii Bacău.

Pasul 1. Solicită situația oficială a stagiului de cotizare și compar-o cu documentele personale.

Pasul 2. Identifică exact perioadele lipsă și angajatorii corespunzători.

Pasul 3. Verifică dacă lipsa apare numai într-un raport electronic sau și în evidența oficială utilizată la stabilirea pensiei.

Pasul 4. Dacă fostul angajator nu mai există, caută deținătorul legal al arhivei.

Pasul 5. Solicită în scris valorificarea documentelor și comunicarea motivelor pentru care anumite perioade nu sunt recunoscute.

Pasul 6. Dacă ai primit o decizie de pensionare pe care o consideri nelegală, verifică imediat termenul de contestare.

Potrivit art. 127 din Legea nr. 360/2023, deciziile caselor teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare.

Litigiile având ca obiect drepturi sau obligații de asigurări sociale sunt scutite de taxă judiciară de timbru, potrivit art. 132.

Pasul 7. Nu confunda asigurarea retroactivă cu recuperarea unui stagiu deja realizat prin muncă.

Posibilitatea legală de a încheia contracte de asigurare pentru anumite perioade anterioare nu reprezintă o soluție automată pentru erorile de declarare ale unui fost angajator.

## 8. O VIAȚĂ DE MUNCĂ NU TREBUIE SĂ DEPINDĂ DE O ARHIVĂ PIERDUTĂ

Cele trei hotărâri ale Curții de Apel Iași demonstrează că instanțele au soluționat situații diferite privind perioade de muncă nerecunoscute.

Una privește valorificarea documentelor existente. Alta privește reconstituirea vechimii în lipsa unor documente primare. O a treia examinează valoarea probatorie a carnetului de muncă și a adeverințelor.

Dar rămân întrebări care nu pot primi răspuns numai prin analiza jurisprudenței. Câte asemenea situații sunt soluționate administrativ în județul Bacău? Câte persoane trebuie să se adreseze instanței? Câte decizii sunt modificate după descoperirea unor stagii omise? Și ce sume au fost plătite efectiv ca diferențe de pensie?

Acestea sunt întrebările pe care instituțiile competente trebuie să le clarifice prin date oficiale.

O viață de muncă nu poate fi redusă la o înregistrare lipsă dintr-o bază de date. Dar nici drepturile de pensie nu pot fi stabilite fără probe și fără aplicarea procedurilor prevăzute de lege.

Redacția Hemeiuș 100% Online

(Surse: 1. Curtea de Apel Iași, „Decizii relevante în materia litigiilor de muncă și a asigurărilor sociale, trimestrul IV/2023”, Deciziile nr. 1062/7.12.2023, nr. 936/9.11.2023 și nr. 934/9.11.2023, https://portal.just.ro/45/Documents/Decizii%20relevante/2023/Litigii_IV_2023.pdf; 2. Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia nr. 2/15.02.2016, recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 263/7.04.2016, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/177306; 3. Parlamentul României, Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, art. 6, 8, 94, 127 și 132, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/276927; 4. Casa Națională de Pensii Publice, portalul oficial și informațiile privind dovada stagiului de cotizare, https://www.cnpp.ro.)